de Isac Mihai | ian. 11, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, România, Știri
Avionul antisubmarin P8- Poseidon, aflat în dotarea SUA și altor state NATO, amenință Flota militară rusă a Mării Negre
Două avioane militare de spionaj au survolat zona Crimeii, unde forțele de ocupație ruse au instalat deja a doua unitate de apărare antiaeriana, dotată cu rachete S-400, relatează mass-media rusă, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Un avion american fără pilot a efectuat un zbor de-a lungul coastei rusești deasupra Mării Negre, comunică Serviciul de urmărire a mișcării aviației CivMilAir. Potrivit acestuia, avionul strategic fără pilot RQ-4 Global Hawk, aflat la o altitudine de 16 mii de metri, a zburat peste zona de conflict din Donbass, apoi a făcut un cerc peste Hersonul ucrainean și a zburat deasupra Crimeei. Apoi a pornit de la Anapa în direcția orașului Soci, regiune caucaziană cunoscută pentru concentrarea de trupe și sisteme militare ruse.
În același timp, avionul de patrulare antisubmarin al Marinei SUA P-8 Poseidon a zburat pe coasta Crimeii la o altitudine de aproximativ 7,5 mii de metri. La început a pornit de la Yalta spre Anapa și Novorossiisk, apoi s-a întors, a făcut câteva cercuri în apropiere de Sevastopol și s-a îndreptat către Odessa. Aceste zboruri au loc pe fondul intensificării colaborării militare dintre Ucraina și statele NATO, în ultimele săptămâni Kiev-ul primind un număr de sisteme de armament,inclusiv rachete anti-tanc Javelin.
A doua unitate de S-400, în Crimeea
La finele lunii decembrie a anului trecut, ministerul rus al Apărării a anunţat că sistemul antiaerian S-400 a fost desfăşurat în Crimeea, iar două batalioane ale Forţelor Aeriene vor fi detaşate în regiune la începutul anului 2018
Rusia a desfăşurat o nouă unitate – a doua la număr – de sisteme antiaeriene S-400 Triumf (cod de identificare NATO SA-21 Growler) – un sistem avansat de rachete sol-aer – în Crimeea pentru a controla graniţa cu Ucraina, relatează RIA Novosti, citată de Agerpres. Prin intermediul presei, Moscova şi-a motivat gestul prin faptul că autorităţile de la Kiev încearcă să se doteze cu rachete de croazieră care ar pune în pericol peninsula anexată de Rusia în martie 2014.
Mai exact, noua unitate de sisteme antiaeriene S-400 Triumf, instalată la Sevastopol, va controla spaţiul aerian dintre Chongar şi Armiansk la graniţa cu Ucraina, a indicat pentru agenţia menţionată de presă o sursă din cadrul structurilor de putere din peninsula care face parte în prezent din Federaţia Rusă.
Fortareața Crimeea, aparata cu sistemele antirachetă S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina
Ucraina, acuzată că pune în pericol Crimeea
‘Sarcina celei de-a doua unităţi de sisteme S-400 este de a detecta la timp şi în caz de necesitate de a distruge aparate aeriene venite dinspre Ucraina şi care ar reprezenta un pericol pentru Crimeea’, a specificat sursa RIA Novosti. În ultimul timp, potrivit acesteia, Ucraina ‘şi-a intensificat retorica agresivă la adresa Crimeii’, iar recent a efectuat teste cu rachete de croazieră.
Ministerul Apărării rus anunţase în luna decembrie că o nouă unitate de sisteme antiaeriene S-400 Triumf va intra în serviciu în Crimeea la 12 ianuarie 2018. În primăvara anului trecut, o primă unitate de sisteme S-400 a fost instalată la Feodosia (Crimeea). Unităţile de sisteme antiaeriene S-400, instalate în diferite locuri ale peninsulei formează un cerc strâns antiaerian în jurul peninsulei, fără ‘zone moarte’.
Încă anul trecut, Kievul declarase că modele de rachete cu rază medie de acţiune, care au fost testate în cursul anului 2016, ar putea să intre în producţie în 2017 pentru a echipa forţele armatei ucrainene. Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare (SNBO), Oleksandr Turcinov, indicase că unele din noile versiuni modificate de rachete tactice sunt capabile să lovească ţinte la o distanţă de până la 700 de kilometri şi pot deveni un factor de descurajare a Rusiei. Potrivit portalului ucrainean Depo.ua, ar fi vorba de rachete ‘Olha’ şi ‘Grom’, dezvoltate de concernul ‘Iujmaş’ – care ar putea contracara sistemele operativ-tactice ruseşti Iskander-M. (Marian Alexandru Bâscă)
de Isac Mihai | dec. 8, 2017 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Petro Porosenko mizeaza pe obtinerea unui nou mandat prezidential pe valul sperantelor euroatlantice ale populatiei
Referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, anunțat săptămâna trecută de președintele ucrainean Petro Poroșenko, se va desfășura concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru primăvara lui 2019, au declarat în exclusivitate pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS, surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev. Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest conduse de către ex-președintele georgian Mihail Saakașvili, fost aliat de încredere al președintelui de la Kiev, metamorfozat într-unul dintre liderii cei mai vocali ai opoziției.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2015 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici, Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Referendum apropiat
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat săptămâna trecută desfășurarea „într-un viitor foarte apropiat” a unor referendumuri pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, declarându-se convins că populația se va pronunța în favoarea intrării în UE și NATO, ceea ce ar duce la o degradare suplimentară a relațiilor Kievului cu Moscova. „Într-un viitor foarte apropiat, vor fi organizate în Ucraina referendumuri” privind aderarea la UE și NATO, a declarat vineri Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev, fără să avanseze o dată concretă. „Sunt convins că poporul ucrainean îmi susține inițiativa”, a dat el asigurări, promițând un rezultat „net pozitiv” pentru referendumul de aderare la UE și calificându-și țara drept „ferm angajată în procesul de integrare euroatlantică”.
Potrivit unui sondaj realizat la sfârșitul lunii octombrie și începutul luni noiembrie 2017 de trei institute ucrainene de sondare a opiniei publice, 56% dintre ucraineni sunt favorabili aderării la UE, în timp ce 43% doresc ca țara lor să adere la NATO, 33% se opun și 13% nu se pronunță.
Autoritățile comunitare, dar și din unele state importante din UE, precum Germania, Franța, Olanda, au refuzat să își asume, până în acest moment, angajamente clare privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar în următorii ani.
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.
Prioritate americană
Până în acest moment autoritățile americane au descurajat orice încercare a Kiev-ului de a obține un calendar concret pentru aderarea la NATO, insistând pe rezolvarea pașnică a conflictului din estul țării. Sprijinul american și NATO s-a materializat prin trimiterea unor categorii de armament, fără însă a furniza sistemele ofensive cerute cu insistență de către Kiev pentru combaterea forțelor separatiste.
Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat miercuri, la Bruxelles, că „principala prioritate” a Statelor Unite în Ucraina este oprirea violențelor prin desfășurarea de forțe de menținere a păcii. „Sfârșitul violențelor este principala noastră prioritate și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să instituim o forță de menținere a păcii”, a declarat șeful diplomației americane în cadrul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles.
Tillerson a denunțat de asemenea „agresiunea rusă” în Ucraina ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa securității europene” și a reamintit că Alianța nu va putea „normaliza” relațiile cu Moscova „atât timp cât Rusia continuă ocuparea ilegală a Ucrainei”.
Contre pe căștile albastre
„Rusia a rezistat mult timp (desfășurării) unei forțe de menținere a păcii, însă acum este de acord”, a subliniat oficialul SUA. „Există dezacorduri semnificative cu privire la mandatul pe care forța de menținere a păcii îl va primi și de aceea continuăm discuțiile cu Rusia”, a spus ministrul american. „Sperăm să putem depăși aceste diferențe, considerăm că este vital să oprim violențele” în condițiile în care „oameni mor încă în fiecare zi” în confruntările armate din estul Ucrainei, a adăugat Tillerson.
Propunerea Rusiei de a trimite o forță a ONU în Ucraina, care face obiectul unui proiect de rezoluție la ONU, vizează doar posibilitatea ca observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să fie însoțiți de Căști Albastre cu armament ușor, fără niciun mandat de control asupra teritoriului separatist ori a frontierei ruso-ucrainene.
Propunerea ucraineană, susținută tacit de o parte a cancelariilor occidentale (Germania, Austria, Franța), este mult mai amplă, Kievul dorind forțe de menținere a păcii în tot estul ucrainean, în special de-a lungul frontierei sale cu Rusia, pentru a împiedica intrarea pe teritoriul său a sistemelor de armament și a grupurilor paramilitare, destinate să susțină efortul de război separatist. Totodată, Kiev-ul dorește excluderea Rusiei din orice format al contingentului de căști albastre
Reamintim că Ucraina și Occidentul acuză Rusia de susținerea militară a separatiștilor în acest conflict, soldat cu peste 10.000 de morți din aprilie 2014. Ciocnirile se produc cu regularitate în pofida acordurilor de pace de la Minsk, semnate mai întâi în 2014, apoi în 2015, și a numeroaselor armistiții, de încălcarea cărora cele două părți se acuză reciproc.
FMI salvează anticorupția
Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a cedat joi presiunii FMI și a creditorilor săi occidentali și a amânat votul asupra unei legi care le-ar fi oferit aleșilor posibilitatea de a revoca anchetatori ai Biroului Național Anticorupție (NABU). Partidul președintelui Petro Poroșenko a anunțat într-un comunicat că a amânat examinarea acestui proiect de lege. Unul din autorii textului, deputatul Artur Gherasimov, a explicat că parlamentarii „au nevoie de două săptămâni pentru a pune la punct un proiect alternativ”.
Acest proiect de lege, care ar urma să ofere parlamentului dreptul de a revoca anchetatori ai Biroului Național Anticorupție, a fost foarte criticat de creditorii occidentali ai Kievului, în special FMI și Banca Mondială.
Șefa FMI, Christine Lagarde, s-a declarat miercuri „profund îngrijorată de recentele evenimente din Ucraina, care ar putea submina progresele înregistrate în crearea de instituții care să atace corupția”. Ea a adăugat că activitatea NABU și a parchetului specializat în lupta împotriva corupției (SAP) este „crucială pentru a atinge o creștere economică mai puternică și justă”.
Critici pe bandă rulantă
Joi, Banca Mondială s-a declarat la rândul său „profund îngrijorată de recentele atacuri asupra instituțiilor anticorupție independente din Ucraina, precum NABU și SAP, cărora le este pusă în pericol capacitatea de a combate corupția”.
Create în ultimii ani, NABU și SAP sunt în colimatorul autorităților de la Kiev după lansarea unei serii de anchete împotriva unor înalți oficiali, printre care fiul puternicului ministru de interne Arsen Avakov, responsabili ai Ministerului Apărării și primarul orașului Odesa. Lupta împotriva corupției elitelor a fost una dintre revendicările majore are revoltei pro-europene din Piața Maidan din 2013-2013 și rămâne una dintre cerințele-cheie ale susținătorilor occidentali ai puterii actuale, rezultată în urma acestei mișcări.
Criticii puterii îl acuză în special pe președintele Poroșenko de faptul că ar pune piedici în calea creării unei instanțe anticorupție, un proiect amânat de mai multe ori. Aceste acuzații stau și la baza protestelor de stradă de la Kiev lansate de către unele partide de opoziție, sub conducerea formală a lui Mihail Saakașvili.
Isac Mihai (corespondență de la Kiev)
de Razvan Iorga | nov. 24, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Turcia
Turcia a ridicat practic toate piedicile în ceea ce privește livrările de produse agricole rusești, a declarat ministrul adjunct al Agriculturii din Rusia, Evgheni Gromiko. „Complicațiile procedurale sunt practic anulate în acest moment. Poate sunt unele inexactități sau nuanțe rămase pe undeva, dar aproape toate problemele au fost rezoltate, nu mai există prea multă „bandă roșie”, a declarat oficialul rus, citat de Tass.
Gromiko a precizat că partea turcă a fost de acord cu anularea unor adeverințe și certifică suplimentare. „Poate au mai rămas niște semn formale, dar nu avem nicio confirmare de la reprezentanții de afaceri cum că aceste lucruri ar constitui o problemă și ar împiedica contracte”, a mai spus el.
În octombrie 2017, Turcia a impus noi sacțiuni privind produse agricole din Rusia, care afectează exporturile de grâu, uleiul nerafinat de floarea soarelui, porumb și alte produse. Potrivit cerințelor suplimentare, furnizprii au nevoie să autentifice facturile. Ministrul rus al Agriculturii Alexandr Tkacev a precizat că Rusia speră la o ridicare completă a restricțiilor împotriva producătorilor agricoli.
de Razvan Iorga | nov. 23, 2017 | Info Militar, R. Moldova, Știri, UE
Premierul R. Moldova Pavel Filip, îmrepună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
Biroul de Legătură al NATO la Chișinău va fi deschis săptămâna viitoare, a anunțat Guvernul Republicii Moldova, după întâlnirea de joi, de la Bruxelles, dintre premierul R. Moldova Pavel Filip și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Chestiunea deschiderii trenează deja de mai bine de un an de zile, pe fondul crizei cauzate de lipsa unui ministru al Apărării la Chișinău și a retoricii Moscovei și a a președintelui Igor Dodon.
Părțile și-au exprimat convingerea că inaugurarea Oficiului de Legătură NATO la Chişinău, la începutul lunii decembrie a anului curent, va impulsiona și mai mult colaborarea bilaterală. În particular, va fi dezvoltată cooperarea bilaterală în domenii noi, precum combaterea ameninţărilor cibernetice, sporirea rezilienţei şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă civilă. Totodată, Oficiul de Legătură NATO va informa cetăţenii despre beneficiile cooperării cu Blocul Nord-Atlantic.
Filip a reconfirmat determinarea Republicii Moldova de a subscrie activ eforturilor de promovare a păcii şi securităţii în Europa, inclusiv prin participarea contingentului militar din țara noastră la operaţiunea condusă de NATO în Kosovo.
„Astăzi este a treia mea vizită la Cartierul General NATO în calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova în mai puțin de un an, fapt care vorbește despre bunele relații de cooperare între Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, precum și despre dorința noastră de a învăța din experiența țărilor NATO”, a declarat Pavel Filip.
Premierul a reiterat interesul ţării noastre de a consolida în continuare dialogul politic şi cooperarea practică cu Alianţa Nord-Atlantică, în domeniile stabilite de comun acord în Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2017-2019.
„Republica Moldova, chiar dacă este un stat neutru conform Constituției, își dorește o colaborare foarte bună cu Alianța Nord-Atlantică pentru că noi vrem să avem o armată dezvoltată, pentru că noi ne dorim să fim un stat care poate asigura securitatea. În acest sens, eu nu cred că există o cale mai bună decât să înveți de la Alianța Nord-Atlantică”, a menționat Prim-ministrul.
Totodată, șeful Executivului a apreciat sprijinul de care beneficiază instituţiile ţării noastre din partea NATO. Astfel, a fost relevat suportul acordat în cadrul Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare şi Platformei de Interoperabilitate, precum şi expertiza şi susţinerea substanțială oferită prin intermediul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate. În context, Pavel Filip a menționat că a fost elaborată şi aprobată la nivel de Guvern Strategia Națională de Apărare şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia pentru anii 2017-2021. În curs de finalizare este şi Strategia Militară.
La rândul său, Secretarul General NATO a reiterat respectul pentru neutralitatea ţării noastre şi susţinerea fermă din partea organizației pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Jens Stoltenberg a menţionat că Republica Moldova este un partener valoros și a reiterat importanța implementării reformelor, inclusiv în ce privește modernizarea apărării. ”Doar prin reforme putem fi rezilienți față de amenințările din exterior”, a spus Secretarul General NATO.
de Razvan Iorga | nov. 17, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Premierul ucrainean, Volodimir Groisman
Ucraina nu va lăsa pe nimeni să o șantajeze, a declarat premierul ucrainean Volodimir Groisman legate de piedicile pe care Ungaria pe pune deschis Kievului în dialogul cu NATO și UE. „Nu vom lăsa pe nimeni să vorbească cu noi pe acest ton de șantaj. Aceasta ar trebui să fie poziția noastră comună – atât a Parlamentului, cât și a președintelui și a guvernului”, a declarat Groisman.
El a mai adăugat că celelalte țări trebuie să respecte Ucraina, deoarece Kievul își respectă vecinii și partenerii.
Ucraina și Ungaria au intrat într-o dispută la începutul lunii septembrie, imediat după adoptarea noii legi a educației. Budapesta blochează deschis dialogul politic al Ucrainei cu NATO și abordarea cu UE, relatează Ukrinform.
Pe 15 noiembrie, vicepremierul ungar Zsolt Semen a declarat că etnicii ungarii din afara granițelor au dreptul la autonomie și cetățenie maghiară. El a comentat despre legea educației din Ucraina că guvernul maghiar susține tot sistemul instituțional din regiunea Transcarpatia.
Potrivit lui, guvernului de la Budapesta va bloca toate inițiativele importante pentru Ucraine până ce legea cu pricipa va di revocată.
Și la nivel de relație bilaterală între Administrațiile prezidențiale ucrainene și române, relațiile sunt recei, după ce președintele Klaus Iohannis a refuzat să mai meargă în Ucraina, acolo unde era așteptat în vizită oficială. Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a insistat apoi într-o discuție telefonică, dar poziția lui Klaus Iohannis a rămas aceeași privind controversata lege a educației de la Kiev care taie treptat dreptul accesului la educație în limba maternă a tuturor minorităților, inclusiv cea română.
