de Isac Mihai | oct. 26, 2018 | România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Premierul-Ungariei-Orban-mobilizează-maghiarimea-din-România-în-războiul-cu-Ucraina
Reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor politice maghiare din România au atras atenţia, printr-o declaraţie comună, asupra rolului pe care Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trebuie să îl joace în domeniul protecţiei minorităţilor naționale din Transcarpatia, relatează Libertatea Cuvântului, citată de KARADENIZ PRESS. Concomitent, Budapesta a făcut o ofertă de pace Kiev-ului, ofertă menite să îmbunătățească relațiile dintre cele două state, grav afectate în ultimele luni. In această perioadă relațiile Ucrainei cu NATO și UE au fost afectate de opoziția Budapestei față de implicarea Kiev-ului.
„Acum, când în Ucraina, minorităţile din Ucraina Subcarpatică sunt nu doar deposedate de drepturile lor, ci maghiarii sunt de-a dreptul persecutaţi, trebuie subliniat şi mai puternic articolul 2 al declaraţiei, care prevede interzicerea discriminării. Solicităm ca ONU să se ocupe de obiectivele include în documentul său de înfiinţare şi să avertizeze Ucraina asupra obligaţiei de respectare a documentului adoptat şi de către aceasta”, se arată în declarația semnată de reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ai Partidului Civic Maghiar (PCM), respectiv ai Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi ai Consiliului Naţional Secuiesc (CNS). Aceștia s-au reunit miercuri, la Cluj-Napoca, la iniţiativa însărcinatului premierului ungar pentru activitatea de mediere, Katalin Szili.
Rolul ONU
Atragerea atenţiei asupra rolului pe care ONU îl are în domeniul protecţiei minorităţilor a avut loc cu ocazia faptului că 24 octombrie este Ziua Naţiunilor Unite. Participanţii la reuniune au arătat că declaraţia privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase sau lingvistice, adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prevede în mod clar că ONU are un rol important în domeniul protecţiei minorităţilor.
Documentul a fost semnat de Anna Horváth, vicepreşedintele executiv al UDMR, Tibor T. Toró, preşedintele executiv al PPMT, deputatul Terza József Kulcsár din partea PCM, Krisztina Sándor, preşedintele executiv al CNMT şi Balázs Izsák, preşedintele CNS. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 26, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
NATO susține decizia SUA de retragere din Tratatul INF
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este improbabil ca membrii europeni ai alianţei militare să desfăşoare noi arme nucleare pe teritoriul lor ca răspuns la presupusa încălcare a tratatului dintre Washington şi Moscova privind interzicerea dezvoltării şi utilizării de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune, potrivit RFE/RL, citat de KARADENIZ PRESS. La câteva zile după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA se va retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), semnat în 1987, Stoltenberg a declarat miercuri că NATO evaluează implicaţiile privind securitatea ca urmare a presupusei nerespectări a pactului de către ruşi. “Nu prevăd ca aliaţii europeni să desfăşoare un număr suplimentar de arme nucleare, ca răspuns”, a precizat el la o conferinţă de presă.
Manifestându-şi sprijinul pentru Washington, Stoltenberg a declarat că “toţi aliaţii [NATO] sunt de acord că SUA respectă în totalitate [tratatul]…. Problema este comportamentul ruşilor”.
De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că Rusia şi SUA vor conveni să extindă acordul New START, care restricţionează dezvoltarea şi desfăşurarea armelor nucleare de rază lungă şi urmează să expire în 2021.
Tratatul INF, încălcat
Tratatul INF interzice Statelor Unite şi Rusiei să deţină, să producă sau să desfăşoare rachete de croazieră şi balistice cu lansare terestră cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de km. Aproximativ 2.700 de rachete au fost anihilate de fosta Uniune Sovietică şi SUA în baza tratatului.
Președintele american Trump a declarat în 20 octombrie că SUA se va retrage din tratatul INF. Donald Trump şi consilierul său pe probleme de securitate naţională John Bolton, care s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi oficiali de top în Moscova în 22-23 octombrie, au invocat temerile Statelor Unite cu privire la ceea ce aliaţii NATO susţin că este o rachetă rusească care aparent încalcă prevederile tratatului şi la faptul că Beijingul, care nu face parte din tratat, a dezvoltat în ultimii ani acelaşi tip de rachete pe care americanii şi ruşii nu le pot dezvolta ca parte a INF.
Amenințări ruse
Rusia va trebui să ţintească ţări din Europa care ar primi eventuale rachete americane cu rază intermediară de acţiune, în cazul în care Statele Unite vor să desfăşoare asemenea rachete, a ameninţat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit The Associated Press. Anunţul făcut de Vladimir Putin a survenit în urma unei declaraţii a preşedintelui american Donald Trump, de sâmbătă, potrivit căreia SUA intenţionează să se retragă din Tratatul INF, care interzice armamentul nuclear cu rază intermediară de acţiune, încheiat în timpul Războiului Rece, în 1987. Tratatul INF a fost semnat în 1987 de către preşedintele american Ronald Reagan şi ultimul lider al Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov.
Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții la Paris
Amenințări cu repetiție
Liderul de la Kremlin nu este la prima ameninţare a aliaţilor NATO. În ultimii ani, oficiali ruşi au subliniat că România este ţintă a rachetelor Rusiei, deoarece găzduieşte sistemul de la Deveselu.
Motivaţia lui Donald Trump ar fi că acordul INF a devenit irelevant după ce Rusia i-a încălcat clauzele şi China – o mare putere militară – nu este semnatară. Lucru care face ca SUA să rămână în urma dezvoltărilor tehnologice.
După vizita consilierului pe probleme de securitate naţională, John Bolton, la Moscova, efectuată între 22 – 23 octombrie, Vladimir Putin a declarat că speră ca Statele Unite să nu dea curs acestei intenţii şi să poziţioneze rachete cu rază intermediară de acţiune în Europa.
Conform liderului de la Kremlin, o asemenea hotărâre ar putea să conducă la repetarea crizei din timpul Războiului Rece, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică au înţesat continentul european cu acest tip de rachete, în anii ’80. ”Dacă ei desfăşoară în Europa, vom fi nevoiţi, natural, să răspundem la fel”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte. ”Naţiunile europene care vor fi de acord cu asta trebuie să înţeleagă că îşi vor expune teritoriul ameninţării unui posibil atac ca represalii. Acestea sunt lucruri evidente”, a subliniat Putin.
Acuzații reciproce
”Eu nu înţeleg de ce să punem Europa într-un pericol atât de grav”, a continuat el. ”Eu nu văd niciun motiv pentru un astfel de lucru”, a apreciat el. ”Vreau să repet că nu este alegerea noastră. Noi nu vrem acest lucru”, a adăugat liderul de la Kremlin.
SUA şi NATO au acuzat Rusia de încălcarea tratatului prin dezvoltarea sistemului de rachete SSC-8, terestru, care este format din rachete de croazieră de rază intermediară, cunoscut în Rusia sub numele de Novator 9M729.
Imediat după acuzaţiile NATO din 2014, Moscova a negat faptul că ar fi dezvoltat sistemul SSC-8, însă în ultimul an varianta oficială a Rusiei s-a schimbat. Acum Kremlinul admite existenţa sistemului, însă susţine că SUA nu are dovezi conform cărora SSC-8 ar încălca tratatul INF.
Întâlnire nucleară la Paris
Preşedintele american Donald Trump doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pe 11 noiembrie la Paris, în marja ceremoniilor de comemorare a 100 de ani de la sfârşitului Primului Război Mondial, a declarat recent, la Moscova, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. ‘Preşedintele Trump va fi foarte bucuros să vă întâlnească la Paris, în marja comemorării a 100 de ani de la semnarea Armistiţiului’, a spus Bolton la începutul întrevederii sale cu Vladimir Putin la Moscova.
Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.
Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit la primul lor summit bilateral în iulie la Helsinki. Preşedintele american a fost extrem de criticat în Statele Unite pentru că a avut o atitudine foarte conciliantă faţă de omologul său rus. ‘A fost, în opinia mea, o întâlnire utilă şi destul de dură. În cele din urmă, cred că a fost constructivă’, a afirmat Putin despre summitul de la Helsinki. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 26, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Problema Kosovo este cel mai mare obstacol în calea integrării europene a Serbiei, a afirmat preşedintele sârb Aleksandar Vucic, comentând o declaraţie recentă a comisarului european pentru politică de vecinătate şi negocieri în vederea extinderii Johannes Hahn, conform căreia Kosovo nu este singura problemă esenţială pe calea aderării Serbiei la Uniunea Europeană, transmite Tanjug, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit lui Vucic, menţinerea păcii şi a stabilităţii şi apărarea securităţii cetăţenilor sârbi din Kosovo-Metohija vor deveni din ce în ce mai dificile, întrucât este tot mai evident că nu va exista o soluţie de compromis.
Blocaj politic
Acest lucru este cauzat de atmosfera din Serbia centrală şi din Kosovo-Metohija, ca şi de factori externi care nu doresc un acord, a declarat Vucic pentru postul de televiziune sârb Pink. ”Cetăţenii trebuie să înţeleagă că economia poate înregistra progrese numai dacă avem pace şi stabilitate şi dacă nu există niciun incident serios în Kosovo”, a reiterat Aleksandar Vucic.
Reamintim că Republica Kosovo şi-a declarat independenţa în februarie 2008, aceasta fiind recunoscută până în prezent de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Ţările membre UE care nu au făcut acest lucru sunt Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru. În acest moment, între Priștina și Belgrad se duce un război diplomatic dur pentru a obține, respectiv împiedica, recunoașterea independenței kosovare.
Negocierile sârbo-kosovare mediate de Bruxelles au dus la un acord cadru în 2013. Totuşi, fiecare parte susţine că cealaltă îşi încalcă angajamentele în domenii precum energia, învăţământul şi drepturile minorităţii sârbe din Kosovo
Kosovo, armată proprie
Parlamentul din Kosovo, teritoriu din Balcani ce se bazează pe trupele NATO pentru a-i asigura protecţia, a aprobat recent crearea unei armate naţionale, deşi minoritatea sârbă susţine că măsura este ilegală, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Deputaţii sârbi din Parlamentul de la Priștina, susţinuţi viguros de Belgrad, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, au blocat o astfel de măsură în trecut spunând că înfiinţarea unei armate naţionale necesită o schimbare a Constituţiei.
Însă, trei legi promovate de guvernul kosovar şi votate de parlamentul unicameral de la Pristina modifică mandatul Forţei de Securitate din Kosovo (KSF), care va deveni astfel o armată naţională cu 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti – ceea ce, susţine guvernul kosovar, nu necesită modificări ale Constituţiei. Măsura a fost aprobată cu 98 de voturi în parlamentul de 120 de locuri al Kosovo, deşi a fost boicotată de cei 11 deputaţi sârbi. Un al doilea vot va avea loc în zilele următoare.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Legi contestate
Forţa de Securitate din Kosovo este alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.
‘Cele trei legi au un singur scop, acela de a proteja integritatea teritorială a Kosovo, de a proteja cetăţenii tuturor comunităţilor din Kosovo’, a declarat premierul Ramush Haradinaj înaintea votului.
Teritoriul balcanic fără ieşire la mare, cu 1,8 milioane de locuitori, este încă păzit de 4.000 de militari NATO la aproape două decenii de la încheierea războiului. NATO a declarat că nu intenţionează să părăsească Kosovo în viitorul apropiat, dar a sugerat că orice schimbare a statutului KSF ar putea conduce la o reducere a forţelor sale. ‘Orice schimbare în structura, mandatul şi misiunea Forţei de Securitate din Kosovo trebuie decisă de autorităţile kosovare’, a declarat un oficial NATO, citat de mass-media internațională.
Garanții pentru Kremlin
Serbia nu vrea şi nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat recent, în Rusia, Maja Gojkovici, preşedintele Parlamentului de la Belgrad, informează site-ul agenţiei Tass. „În actualele condiţii geopolitice marcate de instabilitate, Serbia a decis în Parlament să menţină neutralitatea militară. Ca naţiune, vrem să ne protejăm spaţiul aerian şi ţara”, a declarat Maja Gojkovici într-un discurs rostit în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.
„Serbia nu doreşte şi nu intenţionează să adere la NATO. Istoria noastră în privinţa acestei relaţii este prea dificilă pentru a ne mai gândi. Totuşi, Serbia rămâne deschisă cooperării, iar politica de neutralitate militară face posibilă cooperarea activă cu toţi partenerii din regiune şi din alte zone, în interesul stabilităţii”, a precizat Gojkovici.
Kosovo, așa-zis stat
Kosovo este pentru Serbia un aşa-zis stat, indiferent cum se referă la el Washingtonul şi ambasadorul SUA la Belgrad, a declarat recent preşedintele sârb Aleksandar Vucic, comentând o declaraţie a ambasadorului american Kyle Scott conform căreia Kosovo este un stat suveran, relatează mass-media sârbă. „Ar fi fost frumos din partea lui să fi arătat ceva mai mult respect pentru ţara gazdă”, a afirmat Vucic, adăugând că reprezentantul guvernului sârb care a participat la evenimentul în cadrul căruia Kyle Scott a făcut respectiva declaraţie, ar fi trebuit să reacţioneze. „Orice ar însemna pentru dumneavoastră aşa-zisul guvern din Kosovo, pentru noi este un aşa-zis guvern”, a insistat preşedinte sârb, care a mai menţionat în context că datoria diplomaţilor nu este de a-i corecta pe jurnalişti, ci de a le răspunde la întrebări.
Bătălia pentru resurse
Parte integrantă a Kosovo’, ‘proprietate a Serbiei’: lacul artificial Gazivode aminteşte cât de departe este un acord de normalizare între Pristina şi Belgrad, care ar trece printr-o modificare a frontierelor, notează France Presse, citată de mass-media. Susţinută public de către Washington şi cu jumătate de voce de Paris, respinsă de Berlin, această idee are meritul simplităţii aparente.
Evocată fără a intra în detalii în această vară de preşedinţii sârb şi kosovar, Aleksandar Vucic, şi Hashim Thaci, ea ar consta – potrivit presei locale – într-un schimb de teritorii: Serbia ar oferi cel puţin parţial Valea Presevo (populată preponderent de albanezi) şi va recupera zona situată la nord de oraşul divizat Mitrovica, unde staţionează în continuare o forţă internaţională de menţinere a păcii.
Cu o lungime de 24 de km şi traversat de graniţă, lacul cu 370 de milioane de metri cubi de apă reaminteşte însă că nimic nu este simplu între Serbia şi fosta sa provincie predominant albaneză, a cărei independenţă Belgradul refuză să o recunoască.
Serbia a pierdut controlul asupra Kosovo în urma bombardamentelor NATO care au forţat-o să-şi retragă trupele implicate într-un conflict împotriva gherilei separatiste kosovare albaneze (1998-1999, 13.000 de morţi). Potrivit estimărilor, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo şi îşi susţin fidelitatea faţă de Belgrad.
Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar
Gazivode vs. Ujman
Gazivode, pe care kosovarii albanezi îl numesc Ujman, se întinde în proporţie de trei sferturi pe teritoriul kosovar, dar într-un sector predominant sârb, unde Pristina nu a ajuns să-şi impună jurisdicţia. Lacul are o importanţă crucială pentru independenţa energetică şi alimentarea cu apă a provinciei Kosovo.
‘Gazivode arată cel mai bine în multe privinţe amploarea problemei cu care ne confruntăm, diferenţele noastre, luptele noastre politice aprige’, a declarat Aleksandar Vucic în timpul vizitării acestui lac la 9 septembrie. Pristina s-a opus acestei vizite, dar apoi a cedat: ‘Au existat presiuni din partea Uniunii Europene, nu am avut de ales’, a explicat ministrul de externe kosovar Behgjet Pacolli.
Trei săptămâni mai târziu, Hashim Thaçi a replicat printr-o sesiune foto în cursul unei plimbări cu barca cu motor pe lac, suscitând indignarea Belgradului. ‘O vizită normală la una dintre frumuseţile noastre’, a spus el.
În timpul vizitei lui Aleksandar Vucic, lucrătorii de la baraj l-au decorat cu un drapel sârbesc. ‘Dreptul de a gestiona Gazivode aparţine Serbiei’, a declarat Srdjan Vulovic, directorul companiei ‘Ibar’, societate publică înfiinţată de Belgrad, care vinde apă în Kosovo aşa cum a făcut-o şi în perioada iugoslavă.
Potrivit acestuia, barajul a fost construit în anii 1970 şi ‘întregul împrumut, în valoare de aproximativ 90 de milioane de dolari, a fost rambursat de Republica Serbia’.
Linii roșii
Şeful negociatorilor kosovari, Avni Arifi, avertizează că la viitoarele discuţii va considera ‘deplasată orice tentativă de a lansa vreo dezbatere legată de lac’. ‘Este o resursă a Kosovo, (…) şi nu discutăm despre resursele noastre cu Serbia’, a declarat el pentru AFP. Lacul aparţine ‘teritoriului inalienabil al unei ţări suverane’, adaugă şi premierul Ramush Haradinaj.
‘Vucic şi amicii săi politici din Serbia ştiu foarte bine’ că acest lac ‘este călcâiul lui Ahile al Kosovo’ a cărei ‘independenţă şi stabilitate ar fi pusă sub semnul întrebării’ dacă ‘ar reveni Serbiei’, susţine Agon Dida, expert kosovar în probleme energetice.
Lacul furnizează apă celor două centrale cu cărbune ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’, care produc 95% din energia electrică a provinciei.
‘Fără Gazivode, Kosovo ar fi lipsit de energie electrică’, recunoaşte Srdjan Vulovic. ‘Kosovo ar fi într-o situaţie de risc energetic’, recunoaşte şi Agon Dida. Fără răcire, ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’ s-ar putea opri rapid, lăsând în întuneric circa 1,8 milioane de persoane.
Potrivit lui Ilir Abdullahu, directorul noii staţii de epurare a apelor uzate care a rezolvat lipsa cronică de apă din Pristina, lacul este ‘singura alternativă pentru aprovizionarea’ acestei infrastructuri. Circa 700.000 de locuitori din sudul Ibar depind de el.
Dar preşedintele sârb Aleksandar Vucic spune că dependenţa este dublă: ‘Nici oamenii din Zubin Potok şi Ibar Kolasin (sectoarele sârbeşti) nu pot rămâne fără Gazivode’. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții la Paris
Rusia va fi nevoită să ţintească ţări din Europa care ar primi eventuale rachete americane cu rază intermediară de acţiune, în cazul în care Statele Unite vor să desfăşoare asemenea rachete, a ameninţat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, care a acuzat că instalaţiile americane de apărare antirachetă din România deţin rachete de croazieră cu rază intermediară de acţiune – doar printr-o simplă actualizare a software-ului pe computer, relatează The Associated Press, citată de mass-media de la București.
Putin a făcut acest anunţ în urma celui al preşedintelui american Donald Trump, sâmbătă, potrivit căruia intenţionează să iasă din Tratatul INF care interzice armamentul nuclear cu rază intermediară de acţiune, încheiat în timpul Războiului Rece, în 1987, după ce a acuzat Mosova că-l încalcă.
Avertismente ruse
Putin a declarat că speră ca Statele Unite să nu dea curs acestei intenţii şi să poziţioneze rachete cu rază intermediară de acţiune în Europa. O asemenea hotărâre ar putea să conducă la repetarea crizei din timpul Războiului Rece, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică au înţesat continentul european cu acest tip de rachete, în anii ’80, a avertizat liderul de la Kremlin.
„Dacă ei desfăşoară în Europa, vom fi nevoiţi, natural, să răspundem la fel”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte.
„Naţiunile europene care vor fi de acord cu asta trebuie să înţeleagă că îşi vor expune teritoriul ameninţării unui posibil atac ca represalii. Acestea sunt lucruri evidente”, a subliniat Putin. „Eu nu înţeleg de ce să punem Europa într-un pericol atât de grav”, a continuat el. „Eu nu văd niciun motiv al unui asemenea lucru”, a apreciat el. ”Vreau să repet că nu este alegerea noastră. Noi nu vrem acest lucru”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Acuzații NATO
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat miercuri că membrii alianţei militare occidentale acuză Rusia de dezvoltarea unui nou tip de rachetă care încalcă Traratul INF (Intermediate-Range Nuclear Forces), dar că el nu se aşteaptă ca ei să-şi consolideze arsenalele nucleare în Europa, ca măsură de retorsiune.
„Eu nu prevăd ca aliaţii să desfăşoare armament nuclear suplimentar în Europa, în reacţie faţă de noul (tip de) rachetă rus”, a declarat la sediul NATO, la Bruxelles, Stoltenberg.
Putin a respins acuzaţiile potrivit cărora Rusia a încălcat Tratatul INF şi a acuzat Statele Unite că-l încalcă. El a acuzat că instalaţiile americane de apărare antirachetă din România deţin rachete de croazieră cu rază intermediară de acţiune – doar printr-o simplă actualizare a software-ului pe computer.
Întâlnire strategică
Liderul de la Kremlin a adăugat că speră să discute această problemă cu Trump la Paris, unde urmează să participe, la 11 noiembrie, la marcarea centenarului armistiţiului care a pus capăt Primului Război Mondial.
„Suntem pregătiţi să cooperăm cu partenerii americani, fără isterie”, a subliniat el. ”Important este ce hotărâri vor urma”, a adăugat el.
Tratatul INF a fost semnat în 1987 de către preşedintele american Ronald Reagan şi ultimul lider al Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov. Acest document interzice atât Statelor Unite, cât şi Rusiei să deţină, producă sau testeze rachete nucleare de croazieră şi balistice cu lansare de la sol, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.
Documentul este considerat o garanţie majoră a securităţii globale, întrucât a eliminat rachete cu rază mai scurtă de acţiune, care-şi ating ţintele în doar câteva minute.
Trump a anunţat că intenţionează să retragă Statele Unite din tratat din cauza unor încălcări ale Rusiei, dar şi pentru că China, care nu este parte a tratatului, deţine un arsenal de rachete cu rază intermediară de acţiune.
Consilierul său pe probleme de securitate naţională John Bolton a efectuat săptămâna aceasta o vizită de două zile la Moscova, pentru a discuta despre această hotărâre atât cu Putin, cât şi cu alţi oficiali de rang înalt.
Bolton a declarat că Washingtonul nu a trimis o notificare oficială cu privire la retragere şi s-a declarat foarte sceptic referitor la faptul că Tratatul INF poate fi salvat. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Sistemele S-400, pregătite de livrare în 2019
Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a anunţat că instalarea în Turcia a sistemelor de rachete ruseşti sol-aer S-400 va începe în octombrie 2019, a relatat joi cotidianul turc Hurriyet, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Potrivit Hurriyet, ministrul Akar a precizat că, la începutul lui 2019, în Rusia va fi trimis personal turc pentru a fi instruit în domeniul sistemelor de rachete S-400. Akar a mai informat că va trimite membri ai personalului în Rusia pentru a fi antrenaţi la începutul lui 2019.
Negocieri politice
În luna decembrie 2017, Moscova şi Ankara au semnat acordul care prevede achiziţionarea de către Turcia a unor sisteme antiaeriene ruse S-400. Acordul privind sistemele antiaeriene S-400, care potrivit estimărilor are valoarea de 2,5 miliarde de dolari, a generat preocupări în Occident, în contextul în care Turcia este stat membru al Alianţei Nord-Atlantice. Conform experților militari, citați de mass-media de specialitate, sistemul antiaerian rus nu poate fi integrat în infrastructura militară NATO.
În luna aprilie 2018, Alexandre Miheev, directorul general al companiei producătoare de armament Rosoboronexport, anunța că Rusia a început producţia sistemelor de apărare antiaeriană S-400 destinate Turciei. ”Am început să executăm contractul. Producţia sistemelor S-400 care urmează să fie livrate Turciei a început”, a declarat Miheev la întrevedrea cu partea turcă.
S-400, armă politică pentru Moscova
India și Qatar pe axa S-400
La începutul lunii octombrie 2018, India a semnat un contract în valoare de cinci miliarde de dolari pentru achiziţionarea din Rusia a cinci sisteme antiaeriene S-400. Acestea vor fi livrate începând cu luna octombrie 2020, mai menționează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Contractul a fost semnat la New Delhi, de premierul indian, Narendra Modi, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca parte a unui pachet larg de înțelegeri economice, politice și militare dintre cele două state, estimate la peste 15 miliarde de USD pentru următorii 10 ani. Acestea mai vizează energia atomică şi explorarea spaţială.
Contractul pentru achiziţionarea de către India a sistemelor antiaeriene S-400 a fost semnat în pofida riscurilor impunerii de sancţiuni americane ţărilor care cooperează cu Rusia în domeniul apărării. India este un client important pentru industria militară rusă, achiziționând nave militare, tancuri, avioane de luptă, etc..
La rândul său, autoritățile din Qatar sunt în negocieri avansate cu Moscova pentru achiziția sistemelor S-400, surse ruse menționând că acest contract se va ridica la aproximativ 4 miliarde de dolari americani. Doha, supusă unei blocade dure din partea unei coaliții conduse de Arabia Saudită, aliat de nădejde al SUA în regiune, folosește acest contract ca o modalitate de a își cumpăra sprijinul diplomatic rus, mai consideră analiștii politici, citați de mass-media.
Axa Moscova-Ankara, consolidată de S-400
S-400, mândria industriei militare ruse
S-400 Triumf (C-400 «Триумф») este o nouă generație de sisteme de apărare aeriană, dezvoltată de către Almaz Central Design Bureau ca o perfecționare a familiei S-300. Codul de identificare NATO este: SA-21 Growler, și anterior era cunoscut ca S-300PMU-3.
Sistemul rus S-400 este proiectat să distrugă avioane, rachete de croazieră şi rachete balistice, inclusiv rachete cu rază medie de acţiune, dar pot fi, de asemenea, utilizate pentru obiective aflate la sol. S-400 poate viza ţinte aflate la o distanţă de până la 400 de kilometri şi la o altitudine de până la 30 de kilometri. (N.G.)
