de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri
Rusia, principalul aliat militar și politic al Armeniei
Protestele continuă la Erevan, capitala Armeniei, precum și în alte orașe din fosta republică sovietică, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Manifestanţii armeni, care protestează împotriva partidului de guvernământ, doresc ca Nikol Pashinyan să fie numit temporar în postul de prim-ministru din partea poporului, fiind susținut de către blocul de opoziţie Yelk. Mai mulți miniștri și-au dat demisia, precum și diferite oficialități locale.
Oficialii militari de la Erevan au avertizat că Azerbaidjanul poate profita de criza politică din Armenia pentru a declanșa un atac surpriză împotriva republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah, care depinde de sprijinul militar și economic al Armeniei pentru a supraviețui.
Kremlinul, principalul negociator
Până în prezent, Rusia, care absoarbe aproximativ un sfert din exporturile armene şi are o bază militară în Armenia, s-a ţinut departe de această criză care a condus la demisia premierului Serzh Sargsyan, după 11 zile de proteste, Kremlinul subliniind că este vorba de o „afacere internă armeană”.
Kremlinul a comunicat că nu consideră tensiunile politice din Armenia, un aliat apropiat al Rusiei, ca fiind o revoluţie în genul celei din Ucraina. „Pentru moment observăm că situaţia nu evoluează într-un mod destabilizator, ceea ce ne bucură”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov.
„Sperăm că ordinea şi stabilitatea vor fi menţinute în ţară şi că vor apărea semnele unui consens politic”, a adăugat el. Când a fost întrebat dacă Kremlinul vede evenimentele ca pe o revoluţie, Peskov a declarat că nu va face o paralelă cu s-a întâmplat în Ucraina în 2014, atunci când proteste semnificative au adus o schimbare la nivel politic care a îndepărtat ţara de Rusia.
Protestele din Armenia au izbucnit pe 13 aprilie și au avut ca generator încercarea lui Serj Sargsyan de a se menține la putere după încheierea a două mandate prezidențiale. Acesta a demisionat din funcția de prim-ministru, la numai o săptămână după ce a preluat conducerea Guvernului.
Contre politice
Premierul armean interimar Karen Karapetian a respins propunerea liderului opoziţiei Nikol Pașinian de a purta negocieri privind viitorul politic al Armeniei, în contextul unor proteste antiguvernamentale. Karapetian apreciază că negocierile în care o parte îşi dictează agenda celeilalte nu pot fi considerate negocieri, a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului, Aram Araratian.
Parlamentul Armeniei se va reuni la 1 mai în sesiune specială pentru a-l alege pe noul premier, potrivit unei declaraţii publicate pe site-ul oficial al legislativului de la Erevan, citată de mass-media regională. Lideri ai opoziției acuză puterea că încearcă să tragă de timp pentru a nu permite schimbarea actualei conduceri.
Liderul opoziției, Nikol Paşinian, a cerut o „capitulare“ a Partidului Republican, aflat la putere, promițând că nu vor exista repercursiuni juridice ori politice pentru foștii lideri, mai ales pentru Serj Sargsyan. El a mai precizat că va menține alianța strategică cu Federația Rusă, și nu va naționaliza afacerile oligarhilor armeni.
Anterior, coaliţia de la guvernare din Parlamentul Armeniei s-a destrămat, după ce partidul Federaţia Revoluţionară Armeană (FRA) a declarat că iese din coaliţia formată cu partidul Republican de la guvernare. „Considerând situaţia care s-a creat, declarăm că nu mai facem parte din coaliţia politică”, a transmis partidul pe 25 aprilie curent. După ieşirea FRA din coaliţia de la guvernare, Partidul Republican, al cărui lider este fostul preşedinte, Serj Sarghisian, a rămas cu o majoritate de 58 de mandate în Parlamentul Armeniei, care are 106 locuri.
Oligarhii, păpușarii din umbră
De la dobândirea independenței față de URSS, politicienii de la Erevan au avut nevoie de susținerea oligarhilor pentru a se menține la putere, alături de binecuvântarea politică a Moscovei, principalul aliat în conflictul cu Baku pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach.
Puternicii oligarhi armeni încearcă să-şi salveze afacerile, dar unii dintre ei au plecat în străinătate, în Rusia, în Franța sau în SUA, majoritatea dispunând de mai multe cetățenii și având numeroase reședințe peste hotare. Karen Karapetian, premierul interimar și unul dintre foștii top-managerii ai filialei armene a gigantului rus Gazprom, a declarat că nu este împotriva organizării unor alegeri parlamentare anticipate, dar a subliniat în acelaşi timp că o astfel de decizie trebuie luată de ”toate forţele politice” din ţară,
Karen Karapetian este considerat omul de încredere a lui Samuel Karapetian, cel mai bogat armean din lume, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, cu o avere de aproximativ 4 miliarde de USD.
La rândul său, oligarhul Gagik Tsarukian, un apropiat al fostului președinte armean Robert Kochiarian, care controlează mai multe sfere din economia armeană, şi preşedinte al Partidului Armenia Prosperă, s-a alăturat mişcării de protest pentru a-şi salva businessul, consideră experții politici locali, citați de mass-media.
Pelerinaj la Moscova
Surse politice locale, citate de KARADENIZ PRESS, au precizat că Federația Rusă și-a dat deja acordul pentru schimbarea premierului armean, după ce a primit garanții că noua conducere de la Erevan va respecta acordurile încheiate între cele două părți.
Anterior, vicepremierul armean interimar Armen Ghevorghian a vizitat Moscova pentru „consultări de lucru“, fiind urmat de ministrul de externe interimar, Eduard Nalbandian. Concomitent, preşedintele armean Armen Sarchisian a avut o discuţie telefonică cu liderul rus Vladimir Putin, cei doi conducători chemând „toate forţele politice să manifeste reţinere şi responsabilitate“.
La rândul său, deputatul şi opozantul Nikol Paşinian, care a mobilizat din 13 aprilie zeci de mii de oameni pentru a protesta împotriva premierului Serj Sargsian şi împotriva Partidului Republican al acestuia la Erevan, a fost primit la Ambasada Rusiei din această fostă republică sovietică din Caucazul de Sud, potrivit unui comunicat al misiunii diplomatice ruse. „Partea rusă îi îndeamnă pe organizatorii manifestaţiilor şi marşurilor la un dialog constructiv cu autorităţile în exerciţiu şi alte forţe politice“’, precizează comunicatul, subliniind că „situaţia trebuie reglementată doar în cadru constituţional şi în interesul tuturor cetăţenilor Armeniei“. (Mihai Isac)
de Anatol Terzi | aug. 7, 2013 | Caucaz, Info Caspica, Info Militar, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Armata azera, pregatita de un nou razboi cu Armenia
Azerbaidjan si Turcia au demarat procedurile pentru formarea unei armate comune, a declarat deputatul azer Zahid Oruj, citat de mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform oficialului azer, membru al comitetului pentru securitate si aparare din parlamentul azer, vechea formula a cooperarii bilaterale „o natiune – o armata”, trebuie readusa in prim plan pentru a inlocui sloganul „o natiune – doua state”.
Deputatul a explicat ca exercitiile comune la care au luat parte in luna iulie 2013 unitati militare din Turcia si Azerbaidjan au aratat ca cele doua tari impartasesc aceeasi viziune cu privire la problemele de securitate regionala.
Standarde NATO
„Impreuna cu fundamentele economice, politice si diplomatice ale relatiei, cea mai importanta componenta, cea militara, este creata”, a declarat Oruj, cunoscut pentru declaraziile sale dure la adresa Armeniei, principalul dusman al Azerbaidjanului. Potrivit parlamentarului azer, aceasta miscara ofera oportunitati de a imbunatati armata azera si de a folosi standarde NATO, iar pe masura ce puterea Azerbaidjanului creste, se mareste si influenta statului in regiune.
„In aceasta sfera, Azerbaidjan si Turcia se angajeaza in actiuni strategice comune. Pe viitor, marind plaja posibilitatilor, vom putem crea unitati militare, plutoane care vor avea aceleasi misiuni. Exista vointa politica si resurse adecvate pentru a face acest lucru”, a aratat Zahid Oruj.
Axa strategica
Oruj a mai precizat ca cele 12 zile din luna iulie 2013 dedicate aplicatiilor comune au fost extrem de importante pentru cresterea capacitatii de raspuns a trupelor, pentru dezvoltarea unui management unic precum si pentru demonstrarea capacitatilor tehnice si tactice ale celor doua armate.
Reamintim ca Turcia este considerat un aliat strategic al autoritatilor azere, o parte importanta a corpului ofiteresc azer fiind pregatit in institutiile superioare de invatamant militar din Turcia. Totodata, conform mass-media regionala, forte speciale ale armatei turce sunt desfasurate in Azerbaidjan, fiind pregatite pentru eventualitatea unui razboi cu Armenia pentru controlul regiunii separatiste Nagorno-Karabach.
de Natalia Ciobanu | iul. 7, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
OSCE vrea sa aduca pacea in Caucaz
O nouă întâlnire a miniștrilor de Externe din Azerbaidjan și Armenia, Elimar Mamediarov și Edward Nalbandyan, și a co-președinților Grupului OSCE de la Minsk privind reglementarea conflictului înghețat din Nagorno-Karabah va avea loc în luna iulie 2013, la Paris. „La întrevedere, miștrii vor discuta cu mediatorii (co-președinții Grupului OSCE de la Minsk) noi idei pentru regelementarea conflictului din Nagorno-Karabah”, relateaza presa azeră, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Întâlnirea va avea loc în contextul pregătirilor pentru summit-ul președinților Azerbaidjanului și Armeniei.
Declaratie comuna
Reamintim ca sefii statelor din Rusia, SUA și Franța au adoptat, pe 18 iunie, o declarație comună în care au subliniat, în mod special, regretul din cauza lipsei de progers în negocieri. Semnatarii declarației s-au arătat încrezuți că „o continuă întârziere a înțelegerilor pentru reglementarea pașnică nu este salutată”. Documentul mai conține un apel către liderii Armeniei și Azerbaidjanului „să se concentreze asupra rezolvării problemelor, care încă rămân nesoluționate”.
Solicitate să comenteze declarația, ministerele de Externe de la Baku și Erevan au declarat că poziția lor coincide cu cea a mediatorilor din Grupul OSCE de la Minsk.
de Isac Mihai | iun. 6, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Montseratt Caballé, non-grata la Baku
Interpreta spaniolă de operă, Montseratt Caballé, a fost declarată persoană non-grata în Azerbaidjan, relateaza surse diplomatice azere, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform explicațiilor ambasadei azere din Spania, această decizie a fost luată din motiv că interpretă a vizitat Nagorno – Karabah, care este considerat de autoritatile de la Baku teritoriu azer ocupat de Armenia. „Noi am expediat o notă de protest părții spaniole în care am explicat situația creată și am cerut explicații legate de vizita de către Montseratt Caballé a teritoriilor azere ocupate. În notă noi am indicat că, Caballé nu va putea obține viză azeră, de oarece a devenit persoană non-grata”, au declarat oficialii ambasadei.
Sursele citate au mai specificat că impresarii interpretei au fost preîntâmpinați în prealabil, imediat după ce s-a aflat despre planurile sale de a vizita Nagorno Karabahul, și au fost anunțați că vizitarea „teritoriilor ocupate ale Azerbaidjanului fără acordul Baku este ilegală”.
Concert cu nabadai
În răspunsul catre ambasada azera, reprezentanții interpretei au dat asigurări că interpreta nu se va duce în teritoriile disputate. Totusi, Montseratt Caballé a vizitat Nagorno Karabah in data de 4 iunie 2013, ajungând acolo din capitala Republicii Armenia, Erevan. În timpul vizitei, aceasta s-a întâlnit cu membrii conducerii regiunii secesioniste, inclusiv liderul Bako Saakian. De asemenea a vizitat atracțiile locale: catedrala Șușa,catedrala Ghazanchetsots și complexul monahal Noravank. Potrivit informatiilor din mass-media armeana, interpreta va susține un concert la Erevan in data de 9 iunie 2013.
În ajunul vizitei, reprezentantul ministerului de externe din Azerbaidjan, Elman Abdullaev, comentând vizita Montserattei Caballé, a declarat că asemenea vizite dăunează grav procesului pașnic de rezolvare a conflictului din Nagorno-Karabah.
de Isac Mihai | aug. 28, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Conflictul din Nagorno-Karabach, folosit in razboiul ruso-turc al fotbalului
Oficiali din cadrul clubului de fotbal Spartak Moscova, citati de mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca la meciul retur din calificările Ligii Campionilor dintre Fenerbahce şi Spartak Moscova fanii ruşi vor veni cu drapele ale Armeniei şi ale Nagorno – Karabakh.
Conflictul a început la meciul tur, când suporterii echipei ruse au ars portrete ale lui Mustafa Kemal. Ca răspuns, pe 22 august, hackerii turci au spart site-ul oficial al echipei Spartak, iar pe pagina de start a fost plasat portretul lui Mustafa Kemal însoţit de inscripţia „Cereţi-vă scuze faţă de poporul turc. FIFA nu a întreprins nimic, dar noi nu putem lăsa crimile nepedepsite”. Site-ul echipei ruse este atacat în continuare, iar serviciul de presă a plasat un comunicat oficial pe pagina de facebook în care se spune că, „în pofida tuturor măsurilor, atacul asupra site-ului continuă, de aceea suntem nevoieţi să blocăm vizitele dinspre serverele de pe care site-ul este atacat, inclusiv şi servere ruseşti ”.
Însă suporterii şi oficialii echipei ruse nici nu se gândesc să-şi ceară scuze pentru acţiunile suporterilor din meciul tur. Dimpotrivă suporterii lui Spartak vor lua cu ei la Istanbul la meciul de pe 29 august, drapele ale Armeniei şi ale republicii Nagorno – Karabakh, precum şi panacarte cu inscripţii de genul „Turcia, recunoaşte genocidul armean!”, sau „Turcia, întoarce pământurile armenilor!”.
