Peste 1.700 de militari români şi străini reprezentând alte cinci state aliate sau partenere vor participa, timp de zece zile, începând de luni, la primul exerciţiu major multinaţional din acest an, organizat de Forţele Navale Române (FNR), pe teritoriul Dobrogei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, cu titulatura Spring Storm 18, arată comunicatul de presă al Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Exercițiul are loc la câteva zile de la declarațiile lui Vladimir Putin cu privire la noile sisteme de armament ale Federației Ruse, care, potrivit experților militari, va consolida supremația militară a Kremlinului în bazinul Mării Negre. Sursa citată a mai precizat că exerciţiul Spring Storm 18, planificat a se desfăşura în perioada 5-15 martie, reuneşte 14 nave militare , patru aparate de zbor şi ambarcaţiuni de debarcare şi are la bază un concept unic de antrenare întrunită a forţelor navale, aeriene şi terestre, accentul fiind pus pe secvenţe specifice operaţiilor amfibii în cadru aliat, precum şi pe secvenţe de luptă împotriva minelor marine, într-o zonă de debarcare de pe ţărm.
Prezență românească masivă
„Forţele Navale Române participă cu fregata ‘Regele Ferdinand’, corveta ‘Viceamiral Eugeniu Roşca’, nava purtătoare de rachete ‘Pescăruşul’, monitorul ‘Lascăr Catargiu’, vedeta blindată ‘Opanez’, nava maritimă pentru scafandri ‘Grigore Antipa’, nava hidrografică ‘Alexandru Cătuneanu’, o companie de infanterie marină, un detaşament de scafandri de luptă, remorcherul maritim ‘Viteazul’ şi două remorchere de port, în vreme ce Garda de Coastă contribuie cu o navă de patrulare”, se arată în comunicat. În cadrul aplicaţiei, secvenţele aeriene vor fi asigurate cu două aeronave Mig-21 Lancer, un elicopter IAR-330 şi o aeronavă Spartan C-27 J ale Forţelor Aeriene Române, iar Forţele Terestre Române participă cu un pluton de infanterie de la Brigada 9 Mecanizată.
Nava militară franceză Jean Bart, simbol al angajamentului Parisului de sprijinire a obiectivelor NATO din Marea Neagră
Ucraina, implicată în exercițiu
Militarii români se vor instrui, în cadru aliat, în colaborare cu militari din Bulgaria, Franţa, Georgia, SUA şi Ucraina, partenerii americani participând cu nava de desant USS Oak Hill (LSD-51), o companie de infanterie marină şi nava de suport USNS Carson City. Marina franceză este prezentă, în cadrul exerciţiului, cu fregata Jean Bart (D-615), iar Georgia, Bulgaria şi Ucraina participă cu ofiţeri de stat major şi cu câte o echipă specializată în lupta împotriva dispozitivelor explozive. Potrivit SMFN, scenariul exerciţiului are la bază elementele unei operaţii de apărare colectivă, conform articolului 5 al Alianţei Nord Atlantice, iar cadrul tactic presupune un raid amfibiu, desfăşurat în condiţiile unei ameninţări hibride cu forţe convenţionale şi paramilitare. Vor fi puse în aplicare elemente tactice specifice luptei urbane, precum şi proceduri standard de operare pentru anihilarea unei grupări militare ostile prin desantare, se mai arată în comunicatul citat de KARADENIZ PRESS. Exerciţiul multinaţional Spring Storm 18 este planificat, organizat şi condus de Componenta Operaţională Navală din subordinea SMFN şi se înscrie în sfera planului de măsuri de asigurare imediată al NATO, adoptat la Summitul NATO de la Varşovia din anul 2016. (M.I.)
Când vine vorba de dotarea Armatei Române, fiecare cetățean al acestei țări se transformă în specialist, la fel ca în cazul fotbalului și al politicii. De asemenea, orice politician, indiferent dacă știe unde se află ”trăgaciul tunului” sau nu, își dă cu părerea. Despre jurnaliști, nu mai vorbesc. Domnițe pline de ifose, pentru care orice vehicul cu șenile este tanc, și băieți cu picioare rase și sprâncene pensate, care cred că orice pușcă-automată este mitralieră și confundă trăgaciul cu butonul FIRE de pe consola de gaming, au ajuns să scrie despre acest subiect. Din păcate, vocea specialiștilor este acoperită de această gălăgie și gargară continuă sau chiar nu își găsește deloc spațiu de exprimare în troaca mediatică românească.
Ultima găselniță în materie de dotare cu armament este cea a submarinelor. În condițiile în care, la Marea Neagră, Forțele Navale au două fregate fără armament corespunzător și un distrugător ridicat la rang de fregată, deși se apropie de vârsta casării, ne mai lipsea tichia de mărgăritar. Din 1996, submarinul Delfinul stă andocat, pentru că nu s-au mai putut achiziționa piese de schimb din Federația Rusă (baterii). Nu o să mai insist aici pe povestea tristă a redotării Marinei Militare cu submarine. Pe scurt, înainte de 1989, s-a decis să avem din nou trei submarine. S-a făcut comandă în URSS, Delfinul a intrat în serviciu în 1987. A venit Revoluția și s-a ales praful și pulberea de celelalte două. Nu știu cine a decis atunci că ar fi bine să avem și noi, din nou, trei submarine, dar cert este că a fost o mare țeapă la Marea Neagră.
Submarinul Delfinul a ramas o simpla atractie turistica
Având în vedere că Republica Socialistă România făcea parte din Tratatul de la Varșovia și singurul adversar NATO din zonă era Turcia, măsura dotării este extrem de bizară, dacă stăm să ne gândim că URSS avea suficiente forțe navale de suprafață și submarine. Așa că nu prea avea nevoie de sprijinul României și Bulgariei în ”lacul sovietic”, ci doar avea nevoie să le mai ia din bani, având în vedere că economia ”Marelui Frate de la Răsărit” se cam ducea pe Apa Sâmbetei.
Și ajungem la momentul 2018 cu ciorba reîncălzită a submarinelor care, culmea, ar urma să se producă parțial în șantierele navale autohtone. Ideea nu ar fi rea, dacă s-ar fi terminat dotarea cu camioane militare și transportoare blindate de trupe, tancuri moderne, elicoptere de transport și de atac, avioane de transport și multirol, rachete și sisteme radar, armament individul modernizat pentru trupele de infanterie, corvete și fregate etc. Nu știu cine decide cum se fac strategiile astea de dotare a Armatei României, dar știu sigur că un așa haloimăs nu am mai văzut de mult timp. Bugetul ăsta al Apărării, oricât ar fi el de crescut (în sfârșit!), riscă să ajungă zdrențe, după ce va fi sfâșiat de toți rechinii. Și, când zic rechini, nu mă refer la rechinul de Marea Neagră, ci la rechinul de fosă septică, din politica românească.
Revenind la oportunitatea dotării cu submarine. Marea Neagră este, de fapt, un lac mai mare, cu o suprafață de aproximativ 440.000 de km pătrați, iar lungimea maximă, de la Vest la Est este de aproape 1200 de kilometri. Singura entitate statală inamică a rămas Federația Rusă, care, după invadarea și anexarea Peninsulei Crimeea, s-a apropiat la aproximativ 300 de kilometri de coasta românească. Și, în astfel de condiții, luând în calcul sumbra posibilitate a unui conflict, este mai ușor să ne aruncăm unii altora rachete pe deasupra Mării Negre, decât să ne luptăm pe mare, ca în vremurile demult apuse ale primelor conflagrații mondiale. La urma urmei, dacă bate vântul mai tare, și un scuipat din Constanța poate ajunge la Sevastopol, pe o navă rusească, furată de la marina ucraineană. Dacă mai stăm să ne gândim și la faptul că, în ziua de azi, orice om cu pregătire tehnică de bază poate să distrugă avioane rusești doar cu ajutorul unor drone comandate de pe net, este greu de înțeles de ce ar arunca statul român banii pe fereastră, doar de dragul de a reînvia o tradiție glorioasă din cel de-Al Doilea Război Mondial!? O posibilă explicație există, pentru că, în ultimii 20 de ani, toate programele importante de dotare corespunzătoare a Armatei Române au fost torpilate de ”submarinele rusești” aflate în submersie în marea de lături a politicii românești. Începând cu renunțarea la proiectul tancului românesc TR-2000 (în colaborare cu Germania) și continuând cu renunțarea proiectului de fabricare autohtonă a elicopterelor de atac Dracula (în colaborare cu SUA) România a devenit victima necontestată a corsarilor care ne conduc! (M. Bâtca)
Tensiunile dintre Kiev și Moscova intră într-o nouă fază a declarațiilor belicoase menite să suscite o atenție și mai mare asupra dezvoltărilor ce ar putea avea loc în regiune. Rada Supremă de la Kiev a adoptat, joi, o nouă lege controversată denumită „Legea reintegrării Donbasului”. În document se stipulează că regiunile Doneţk și Luhansk aflate sub ocupaţie temporară „sunt recunoscute drept părți ale Ucrainei în care formațiuni armate ale Federației Ruse și administrația de ocupație rusească au stabilit şi exercită un control general”.
De asemenea, Rusia este catalogată drept „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.
Legea numărul 7163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă.
Poate cel mai nevralgic punct al legii votată de 280 de parlamentari, după numai trei zile de discuții și care nu a avut decât un amendament admis din 675, face referire la statului armatei ucrainene în regiune. Aceasta oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul linie de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.
Totuși, noua lege nu numește ostilitățile din Donbas un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în mod repetat la „luarea de măsuri pentru asigurarea securității și apărării naționale și respingerea și descurajarea agresiunii armate a Federației Ruse în Donetsk și în regiunile Luhansk”.
Conform legii, pentru exercitarea controlului asupra operaţiunii de respingere a agresiunii armate ruse, Kievul urmează să înfiinţeze un comandament operativ special al Forțelor Armate ale Ucraina.
Mai multă putere pentru Poroșenko
Mai mult de atât, noua lege sporește prerogativele președintelui Petro Poroșenko. Astfel, șeful statului ucrainean va putea să stabilească granițele teritoriilor ocupate, termenii exacți ai operațiunilor militare și să definească limitele unei „zone sigure” adiacentă zonei de operațiuni militare.
Astfel, președintele va avea dreptul să folosească forțele armate, inclusiv pentru eliberarea teritoriilor din estul țării, fără aprobarea Parlamentului.
Acest lucru va putea oferi lui Poroșenko noi oportunități de redresare a imaginii sale extrem de scăzute în Ucraina, ținând cont că anul viitor, în Ucraina, vor avea loc alegeri atât prezidențiale, cât și parlamentare.
Prin noua lege, autoritățile de la Kiev vor recunoaște doar două documente emise pe teritoriul ocupat – certificate de naștere și deces.
Înarmare de peste Ocean
Legea vine la o zi după ce șeful statului major ucrainean, generalul Viktor Muzenko, declara la o reuniune a NATO de la Bruxelles că forțele armate ucrainene se vor înarma în circa șase luni cu rachete anti-tanc de tip Javelin din SUA.
Rachete anti-tanc Javelin sunt o generație avansată de armament portabil de generația a treia și este cunoscută pentru orientarea automată a țintei în infraroșu, care îi eliberează pe operatorul său de necesitatea de a ghida în mod activ un proiectil într-o țintă printr-o rază laser sau un fir după împușcare.
Focosul rachetelor Javelineste capabil să distrugă tancurile moderne atacându-le de deasupra și poate fi folosit și pentru a distruge fortificațiile inamice.
Wall Street Journal scria pe 9 noiembrie că administrația președintelui SUA, Donald Trump a dat undă verde Ucrainei pentru primirea unui astfel de armament, ca parte a ajutorului militar pentru Ucraina care se luptă cu rebelii proruși din estul țării din aprilie 2014.
Ulterior, postul american ABC relata pe 24 decembrie, citând surse din Departamentul de Stat al SUA că pachetul total de apărare a Ucrainei în valoare de 47 milioane dolari ar include 35 de lansatoare de tip Javelin și 210 de rachete anti-tanc.
Asta după ce pe 21 decembrie, Trump a semnat, de asemenea, un proiect de lege privind creditele de apărare din SUA pentru anul fiscal 2018, care alocă în special pachetului de ajutor militar de 350 milioane de dolari american pentru Ucraina.
Acuze belicoase dinspre Moscova
Acest lucru nu a făcut decât să sporească retorica Moscovei privind pregătirea de război a Kievului și încalcarea Acordurilor de la Minsk privind încetarea focului în estul Ucrainei. Diplomația rusă a venit imediat, joi, cu o reacție în care a precizat că legea privind reintegrarea Donbasului ar o dovadă că Ucraina se pregătește de război. În declarație se mai spune că legea reprezintă o „escaladare a situaţiei cu consecinţe impredictibile pentru pacea și securitatea lumii”.
„În esență, Poroșenko obține puteri aproape restrictive, aproape dictatoriale, pentru a suprima dizidența și nemulțumirea. Acest lucru nu poate fi numit altfel decât pregătirile pentru un nou război”, se spune în comunicatul MAE rus.
Moscova vede legea ca o îndepartare și mai tare a cetățenilor din Donbas de restul Ucrainei și că „îngroapă Acordului de la Minsk”. Moscova acuză autoritățile de la Kiev că, prin blamarea Rusiei, pentru Ucraina încearcă să se absolve de toată vină privind suferințele cetățenilor din Donbas.
Abil, Rusia nu lovește numai în Kiev pentru această lege, ci o leagă ca pe o consecință directă a anunțul SUA că va livra armament letal Ucrainei. Cu toate acestea, și alte țări, precum Canada și-au exprimat dorința de a vinde Ucrainei, în caz că există dorință de cumpărare, astfel de armament letal.
Conflictul din estul Ucrainei s-ar putea muta în câteva luni la un cu totul al nivel, fapt ce va angrena și mai mult Vestul și Estul în acest conflict. Regiunea Mării Negre va deveni un câmp strategic ce va fi folosit de părți pentru a-și crea un avantaj. De acest lucru nu va fi străină nici România ca aliat al SUA și al NATO la Marea Neagră.
Pe lângă contractele mari din România și Polonia, SUA vor înarma Ucraina și a convenit deja un contract de livrare de armament cu Georgia în valoare de 75 de milioane de dolari.
Corespondență de Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press
Autoritățile române au anunțat miercuri interzicerea pe teritoriul României a unui paramilitar sârb, pe numele său Branislav Zivkovici (foto), care desfășura activități de spionaj în zona Mării Negre pentru „terți” în preajma obiectivelor militare strategice, dând de înțeles că este vorba de baza militară de la Kogălniceanu. Acesta are strânse legături cu Rusia, fiind prezent în repetate rânduri pe frontul din estul Ucrainei, în Donbas și de cinci 5 ori în România numai în 2017.
„El (Bratislav Zivkovici – n.r.) este autointitulat comandantul organizației de cetnici din Serbia, așa numită Cetniciki Pokret — această organizație este cunoscută ca fiind una paramilitară, cu orientări naționalist-șoviniste”, a precizează SRI.
Baza de la Mihail Kogălniceanu a fost reactivată din iunie 2014 ca obiectiv strategic pentru armata SUA, care a transformat-o în centru de tranzit pentru retragerea trupelor din Afganistan. Kogălniceanu a luat astfel locul bazei din Manas – Kîrgîstan, care a funcţionat cu această misiune din 2001 până în 2014, numai anul acesta SUA au adus aici 500 de soldați în scopul de a întări flancul estic al NATO.
Mercenar în solda Moscovei
Zivkovici, despre care autoritățile române dau de înțeles că ar fi lucrat pentru serviciile speciale ruse, a avut ca misiune în 2017 să culeagă informații sensibile despre diverse obiective militare.
„Zivkovic a întreprins acte preparatorii de procurare și transmitere a unor secrete de stat, unei puteri sau organizații străine sau agenților acestora, și constituirea de rețele informative pe teritoriul României. Bratislav Zivkovic a manifestat interes pentru obținerea de documente clasificate referitoare la infrastructura critică și obiectivele militare naționale, cât și ale Aliaților, amplasate în sud-estul României, cu intenția de a afecta parteneriatele noastre strategice.
Toate acțiunile au avut un caracter clandestin și un modus operandi specific activităților de spionaj”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Ovidiu Marincea, într-o postare video pe Facebook.
Sârbul a negat acuzele care i se aduc, spunând că SRI nu are dovezi care să le ateste și că nu a desfășurat astfel de acțiuni, ci doar că nu se mai vrea ca acesta să treacă prin România, atunci când călătorește să lupte în Donbas.
„Cetniciki Pokret” este o organizație naționalistă sârbă care acționează de mai bine de un secol, mai exact 1903, sub diverse denumiri și a suferit o serie de transformări, începuturile sale fiind legate de organizația „Mâna neagră” implicată asasinarea principelui Franz Ferdinand al Austriei, fapt ce constituit motiv de război pentru Austro-Ungaria împotriva Serbiei în 1914 și începutul Primului Război Mondial.
Ulterior, „Cetniciki Pokret” a intrat în armata regală, apoi a colaborat cu naziștii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a se implica activ în războiele din anii `90 din fosta Iugoslavie, executând crime sub pretextul „purificării etnice” în rândul musulmani și croaților.
Kievul arată cu degetul înspre Serbia
Ucraina a fost foarte vehementă săptămâna trecută la adresa Belgradului, după ce Kievul a vehiculat un număr de 300 de voluntari sârbi care au luptat sau luptă de partea de partea separatiștilor din Donbas și cu ajutorul Rusiei în estul Ucrainei.
Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, a declarat marțea trecută că Serbia ar trebui să respecte integritatea teritorială a Ucranei, precum și suveranitatea țării. Reacția acestuia vine după un interviu acordat portalului Balkan Insight de către ambasadorul ucrainean la Kiev care a condamnat prezența mercenarilor sârbi alături de separatiștii proruși din estul Ucrainei.
„Tema principală a consultărilor a fost problema mercenarilor sârbi care luptă în Donbas ca parte a trupelor teroriste ruse, și în particular s-a discutat despre obligațiile Serbiei ca parte a instrumentelor legale anti-teroriste din care face parte”, precizează diplomația ucraineană.
„De asemenea, Ucraina este serios îngrijorată despre contactele ilegale pe care reprezentanți ai Serbiei le au cu Crimeea ocupată”, se mai precizează în comunicatul de la Kiev. Recent, mai mulți deputați ai Partidului Radical din Serbia au mers în Crimeea la festivitățile legate de trecerea a 100 de ani de la Revoluția bolșevică din 1917 din Rusia. La scurt timp, Ucraina și-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Belgrad.
Rusia este foarte activă în zona Balcanilor, acolo unde încearcă să-și reinstaureze o zonă de influență, având o prezență foarte puternică în special în Serbia prin Gazprom și alte inițiative de tip militar.
Agenția Federală pentru Resurse Minerale a Rusiei a suspendat licența companiei energetice Rosneft de a explora și de a produce petrol și gaze în perimetrul Yuzho-Cernomorsky in partea estică a Mării Negre pe următorii cinci ani, a declarat o sursa din cadrul companiei pentru televiziunea rusă de știri economice RBC. Mai mult, o astfel de suspendare a fost impusă companiei pentru prima dată în istoria sa. Potrivit sursei, sancțiunile au fost principalul motiv, împiedicând implicarea echipamentului de forare în zona de coastă a perimetrului de explorare. Este practic imposibil din punct de vedere tehnic să amâni lucrările de explorare geologică din moment ce registru de aplicații al Ministerului Resurselor Naturale a fost închis la finalul lui 2016, a adăugat sursa.
O sursa din cadrul aceleași companii declarase anterior pentru TASS agenția de stat citată a satisfăcut astfel dorința Rosneft de suspendare a explorărilor pentru această licență din Marea Neagră din perimetrul Yuzho-Cernomorsky, deoarece nu este fezabilă din punct de vedere economic pe acest fond al sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
Purtătorul de cuvânt al Rosneft, Mihail Leontiv, a declarat că un număr de motive a condus la suspendarea licenței, inclusiv sancțiuni și schimbările de piață. Rosneft se pregătește să foreze și să facă estimări în regiune în cooperare cu compania italiană Eni la finalul lui 2017 sau la începutul lui 2018, după ce ambele companii au semnat un acord de extindere a cooperării în mai 2017, atunci când o delegație italiană a fost în vizită la Moscova, relatează RBC. Rosneft este condusă de Igor Sechin, fost vicepremier al Rusiei și unul dintre apropiații președintelui Vladimir Putin.
