Grupare navală NATO intră în Constanța. SNMCMG-2 declanșează ample exerciții de minare-deminare. Marea Azov, minată de Kremlin. Montreux, zid împotriva NATO

Grupare navală NATO intră în Constanța. SNMCMG-2 declanșează ample exerciții de minare-deminare. Marea Azov, minată de Kremlin. Montreux, zid împotriva NATO

NATO își consolidează prezența în bazinul Mării Negre

NATO își consolidează prezența în bazinul Mării Negre

Navele militare ale Grupării navale NATO de luptă împotriva minelor marine SNMCMG-2 vor sosi în perioada 28-31 iulie în Portul Militar Constanţa, urmând să ia parte la ample exerciții de instruire și misiuni de supraveghere a traficului maritim, se arată într-un comunicat la Forţelor Navale Române, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursa citată menționează că după escalele în porturile Burgas din Bulgaria şi Odessa din Ucraina, Dragorul Maritim „Lt. Lupu Dinescu”, vânătorul de mine turcesc „TCG Anamur” şi nava germană de comandament şi aprovizionare „FGS Rhein” se află la a treia staţionare la cheu din această jumătate a lunii, perioadă în care au participat la exerciţiul multinaţional Breeze 18, organizat de Forţele Navale Bulgare, în apele teritoriale ale Bulgariei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, dar şi la exerciţiile comune, pe mare, cu navele militare ucrainene.

Program public

“Activităţile echipajelor celor trei nave militare prevăd, în prima zi a escalei în România, şi o vizită oficială la Comandamentul Flotei din Constanţa, unde vor fi analizate aspecte ale colaborării din timpul acestei misiuni din bazinul Mării Negre”,se arată în comunicatul citat de KARADENIZ PRESS.
Militarii germani, români şi turci vor deschide duminică, 29 iulie, porţile navelor, care vor putea fi vizitate în Portul Constanţa, la Dana Pasagere, între orele 10.00-12.00 şi 14.00-18.00.
După escala din Portul Militar Constanţa, navele Grupării navale NATO SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Counter-measures Group) vor naviga, începând cu ziua de marţi, 31 iulie, în largul Mării Negre, pentru a continua activităţile de instrucţie şi misiunile de supraveghere a traficului maritim, care se vor încheia cu câteva zile înainte de începerea pregătirilor pentru sărbătorirea Zilei Marinei Române, eveniment la care va participa şi Dragorul Maritim „Lt. Lupu Dinescu”, dar şi Fregata „Regele Ferdinand”, navă integrată în Gruparea navală NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group).
Gruparea navală NATO SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Counter-measures Group) face parte dintre cele patru grupări NATO ale MARCOM (Allied Maritime Command), formate din forţe maritime multinaţionale integrate, nave din ţări aliate.

Manevre ruse

Peiodic, Flota militară rusă a Mării Negre declanșează ample manevre militare, blocând vaste spații din Marea Neagră și Marea Azov. În luna mai, pentru manevrele din bazinul Mării Negre, autoritățile ruse au interzis accesul navelor pe o porţiune de aproximativ 2.000 de kilometri pătraţ.
În unele zone aflate sub incidenţa acestor restricţii, distanţa până la coasta ucraineană este de mai puţin de zece mile marine (în jur de 16 km), ceea ce contravine prevederilor Convenţiei internaţionale asupra dreptului mării, relata mass-media de la Kiev.

SNMG-2-exercitii-masive-de-minare-deminare

SNMG-2, exercitii masive de minare-deminare

Conflict latent

Marea Azov are un statut juridic de mare internă, aparţinând atât Federaţiei Ruse, cât şi Ucrainei, subliniază TSN. „Statutul de mare interioară face posibil ca navele ruseşti să se apropie la o distanţă mică de coasta Ucrainei”, susţine Nikolai Leviţki, cadru de comandă în securitatea maritimă a Ucrainei, citat de TSN.
Cu alte cuvinte, navele ruseşti pot să se apropie de ţărmul ucrainean şi aceasta nu este considerată o încălcare a frontierei de stat a Ucrainei. În acelaşi timp, comunitatea internaţională nu are cum să intervină în ajutor în această problemă de partea Kievului, întrucât în perioada preşedinţiei lui Leonid Kucima a fost semnat un acord cu Moscova conform căruia toate disputele legate de Marea Azov sunt soluţionate exclusiv la nivel bilateral.
De aceea, potrivit unor experţi ucraineni, a fost posibilă construirea podului peste strâmtoarea Kerci, care ameninţă deja economia zonei din jurul Mării Azov, întrucât limitează mărimea navelor care pot trece prin această strâmtoare. Astfel, 144 de nave au refuzat deja să se deplaseze spre portul ucrainean Mariupol, iar orice situaţie critică creată în jurul acestui pod poate constitui un motiv pentru autorităţile ruse de a bloca accesul prin strâmtoare, afirmă experţi ucraineni.

Fortăreața Kerci

Reamintim că în data de 15 mai 2018, autoritățile de la Moscova au inaugurat oficial un pod de 19 km peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula anexată Crimeea de Rusia continentală (regiunea Krasnodar), suscitând un val de proteste din partea Kievului şi a Occidentului, care au denunţat această construcţie drept o încălcare a suveranităţii de stat a Ucrainei.
În prezent, Ucraina efectuează o evaluare a modului în care este afectat mediul înconjurător de construirea acestui pod. În caz de confirmare a unui risc ecologic, Kievul va sesiza Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN).
Concomitent, surse militare de la Kiev, citate de mass-media au menționat faptul că forțele navale ruse au pregătit planuri de minare a strâmtorii Kerci, precum și a căilor de acces către porturile ucrainene Mariupol și Berdyansk. Sursele citate au menționat că pentru deminarea acestora Ucraina ar putea apela la asistența NATO.

Montreux, zid împotriva NATO

În acest sens, trebuie reamintit faptul că trecerea navelor de război în Marea Neagră și localizarea acestora este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, privind regimul de utilizare a strâmtorilor turcești. Potrivit Convenției, țările care nu sunt riverane la Marea Neagră pot trimite forțe navale cu un tonaj total de maximum 30.000 de tone, arată Krasnaia Zvezda, citat de mass-media regională.
Țărilor din afara Mării Negre, în conformitate cu Convenția de la Montreux, le este recomandat să avertizeze autoritățile turcești cu privire la viitoarea trecere a navelor lor prin strâmtorile către Marea Neagră, cu cel puțin 15 zile în avans. În același timp, navele de război din țările neriverane pot rămâne în apele Mării Negre pentru cel mult 21 de zile. Această situație nu este foarte satisfăcătoare pentru structurile militare și politice ale NATO care au împins în mod repetat Turcia să slăbească principiile convenției, dar Ankara nu acceptă acest lucru, consideră publicația rusă.
Îngrijorător, pentru publicația rusă, este fapul că alianța mărește în mod constant numărul de nave din Marea Neagră și numărul de exerciții în ea. În special, în luna mai a avut loc exercițiul Sea Shield 2018 (Scutul Maritim-2018), când s-au desfășurat 21 de nave de război, zece aeronave și un submarin, precum și aproximativ 3.000 de membri ai personalului marinei din România, Turcia, Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Spania, Marea Britanie și Ucraina. O mare parte din participanți la manevră era în continuare aceeași grupare navală a NATO, SNMG-2. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Sea Breeze 2018, răspunsul Ucrainei la militarizarea rusă a Crimeei. Peninsula de la Marea Neagră, fortăreață nucleară. Convenția de la Montreux, piedică pentru NATO

Sea Breeze 2018, răspunsul Ucrainei la militarizarea rusă a Crimeei. Peninsula de la Marea Neagră, fortăreață nucleară. Convenția de la Montreux, piedică pentru NATO

Permanentizarea-prezenței-militare-a-NATO-în-Marea-Neagră-criticată-de-Kremlin

Permanentizarea-prezenței-militare-a-NATO-în-Marea-Neagră-criticată-de-Kremlin

Două nave de război ale flotei SUA au intrat în Marea Neagră pentru a participa la exercițiile militare comune „Sea Breeze 2018”, organizate pe teritoriul Ucrainei, se arată într-un comunicat de presă al comandamentul forțelor navale americane în Europa, citat de KARADENIZ PRESS. Sursa citată a menționat că manevrele militate comune cu participarea navei-amiral a flotei a șasea, USS Mount Whitney sunt îndreptate către asigurarea păcii și stabilității economice în regiune.

Siguranță pentru statele NATO

În comunicatul citat se arată că prezența celor două nave de război la exerciții vor asigura aliații NATO și partenerii din zona Mării Negre că SUA este gata să apere securitatea lor pe mare. În acest context, în data de 6 iulie 2018, distrugătorul american USS Porter a făcut o escală în portul Odesa.

Manevrele „Sea Breeze” au loc începând cu anul 1997, iar din 2014 ele au început să fie organizate anual. Ele se vor desfășura în perioada 9 – 21 iulie, cu participarea a militari din mai mlte țări, membri și non-membri NATO, inclusiv Bulgaria, Marea Britanie, Italia, Grecia, Georgia, Danemarca, Estonia, Canada, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, România, Polonia, Statele Unite, Turcia, Ucraina și Suedia.

„Sea Breeze” este un exerciţiu multinaţional de menţinere a păcii în spiritul Parteneriatului pentru Pace.

Avertismente dure

Anterior, administraţia rusă a avertizat că efectivele ruse din Crimeea pot respinge orice atac inamic, denunţând suplimentarea capacităţilor militare NATO în România, Polonia, Bulgaria şi ţările baltice. „În Peninsula Crimeea a fost creată o combinaţie unică de forţe militare, iar această forţă este consolidată în mod constant. Sistemul avansat de arme ultramoderne nu va lăsa nicio şansă unui potenţial inamic care ar îndrăzni să atace acest teritoriu autohton rus”, a declarat Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, cu ocazia primei reuniuni pentru apărare desfăşurată în Sevastopol.

„Această regiune a avut mereu o importanţă uriaşă pentru Rusia. (…) Crimeea continuă să joace un rol de cea mai mare importanţă în menţinerea securităţii militare a Rusiei”, a subliniat Serghei Şoigu, citat de agenţia Tass.

Ministrul rus al Apărării a dat asigurări că Rusia nu mobilizează efective militare pe linia de contact cu statele membre NATO. „Vreau să menţionez că nu mobilizăm trupe pe linia de conact cu state membre NATO, nici în regiunea baltică”, a subliniat el.

Însă Serghei Şoigu a observat că Alianţa Nord-Atlantică a suplimentat capacităţile ofensive în apropierea frontierelor Rusiei. „Pe fondul isteriei statelor baltice şi Poloniei privind o presupusă agresiune rusă care s-ar pregăti împotriva lor, forţa contingentelor NATO din regiunea baltică, din Polonia, România şi Bulgaria a fost suplimentată de la 2.000 la 15.000 de militari începând din 2015”, a amintit Serghei Şoigu.

USS-Mount-Whitney-simbol-al-prezenței-maritime-a-NATO-în-bazinul-Mării-Negre

USS-Mount-Whitney-simbol-al-prezenței-maritime-a-NATO-în-bazinul-Mării-Negre

„Voronej-SM”, ochii și urechile Kremlinului în Crimeea

Rusia intenţionează să amplaseze în Crimeea cel mai modern radar al său de înaltă precizie „Voronej-SM”, componentă a Sistemului său naţional de avertizare în cazul unui atac cu rachete (SPRN), renunţând astfel la ideea modernizării staţiei radar „Dnepr” din Sevastopol, rămasă din epoca sovietică, a relatat recent RIA Novosti, citând un înalt oficial rus. „Staţii de tipul ‘Dnepr’ au rămas la Balşah (în prezent pe teritoriul Kazahstanului), Murmansk (extremul de nord-vest al Rusiei) şi Sevastopol (Crimeea). Cea din Sevastopol este într-o stare de degradare extremă, de aceea în locul ei plănuim instalarea unui radar ‘Voronej-SM’. Este un loc foarte bun pentru el acolo”, a afirmat şeful SPRN, Serghei Boev.

În plus, această decizie a Moscovei demonstrează, în opinia lor, importanţa strategică a peninsulei Crimeea, deoarece amplasarea radarului ‘Voronej-SM’ aici va permite supravegherea nu doar a Mării Negre, ci şi a zonei Caucazului şi a estului Mării Mediterane.

Această decizie a Moscovei nu aduce nimic surprinzător, estimează expertul militar rus Aleksei Leonkov pentru Rueconomics.ru. „Această decizie se înscrie în planul dezvoltării staţiilor radar amplasate la frontierele Rusiei. Programul respectiv este prevăzut până în 2025 şi el are în vedere instalarea de radare pe întregul perimetru al frontierei ruse, precum şi în interiorul teritoriului Federaţiei Ruse în scopul îmbunătăţirii sistemului de apărare antirachetă al ţării”, a declarat analistul militar rus.

Salbă de radare

În cadrul acestei strategii, pe teritoriul Rusiei vor fi instalate nu doar staţii radar de tipul ‘Voronej-SM’, ci şi ‘Voronej-D’, care funcţionează în gamă decimetrică, cu o distanţa de acoperire de 6.000 km.

„Capacitatea ‘Voronej-SM’ de detectare a rachetelor de croazieră este foarte importantă în sensul că în Marea Neagră intră în mod constant şi operează nave de război ale marinei SUA dotate cu astfel de mijloace de atac. Este vorba de sistemul Aegis de pe distrugătoare americane şi care poate lansa şi rachete de croazieră tip Tomahawk”, susţine expertul citat.

În acest sens, el evocă varianta terestră „Aegis Ashore” („Aegis la sol”), amplasată de SUA în cadrul scutului lor antirachetă global şi în România. Acest sistem, susţine Moscova, ar utiliza echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41. Astfel de echipamente ar putea lansa nu doar rachete de interceptare, ci şi rachete de croaziera tip Tomahawk, şi deci ar fi interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF).

Rusia consideră demult aceasta drept o încălcare a Tratatului INF din 1987 şi o ameninţare imediată la adresa securităţii sale naţionale, notează Rueconomics.ru, citat de presa de la București.

Consolidare militară

Rusia a creat pe teritoriul Peninsulei Crimeea anexate Corpul 22 de armată şi şi-a suplimentat efectivele de aici, a declarat recent secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO), Olexandr Turcinov, potrivit căruia construcţia podului peste strâmtoarea Kerci permite acum Moscovei să-şi crească rapid contingentul militar din peninsulă, informează agenţia de presă ucraineană Unian. ‘Ceea ce este foarte periculos e că podul Kerci face posibilă creşterea semnificativă a contingentului militar rus din Crimeea într-un timp scurt’, şi-a exprimat îngrijorarea Turcinov.

Autorităţile militare ruse au anunţat în februarie înfiinţarea Corpului 22 de armată pe lângă Flota Rusiei din Marea Neagră. ‘La ora actuală, au fost create şi au trecut la instruirea militară Divizia 150-a motorizată din regiunea Rostov, Divizia a 42-a motorizată din Cecenia şi Corpul 22 de armată de pe lângă Flota rusă din Marea Neagră în Crimeea. În plus, a fost formată escadrila de elicoptere de atac Ka-52 în Krasnodar şi o serie de alte unităţi’, anunţase în 10 februarie comandantul Districtului militar Sud al Federaţiei Ruse, generalul Aleksandr Dvornikov, citat de RIA Novosti.

Concomitent, Kremlinul a demarat un ampl proces de consolidare a prezenței flotei militare în Marea Azov, inclusiv prin detașarea unor unități din Flota militară rusă a Mării Caspice.

Montreux, zid împotriva NATO

În acest sens, trebuie reamintit faptul că trecerea navelor de război în Marea Neagră și localizarea acestora este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, privind regimul de utilizare a strâmtorilor turcești. Potrivit acestuia, țările care nu sunt riverane la Marea Neagră pot trimite forțe navale cu un tonaj total de maximum 30.000 de tone, arată  Krasnaia Zvezda, citat de situl veștidinrusia.ro.

Țărilor din afara Mării Negre, în conformitate cu Convenția de la Montreux, le este recomandat să avertizeze autoritățile turcești cu privire la viitoarea trecere a navelor lor prin strâmtorile către Marea Neagră, cu cel puțin 15 zile în avans. În același timp, navele de război din țările neriverane pot rămâne în apele Mării Negre pentru cel mult 21 de zile. Această situație nu este foarte satisfăcătoare pentru structurile militare și politice ale NATO care au împins în mod repetat Turcia să slăbească principiile convenției, dar Ankara nu acceptă acest lucru, consideră publicația rusă.

Îngrijorător, pentru publicația rusă, este fapul că alianța mărește în mod constant numărul de nave din Marea Neagră și numărul de exerciții în ea. În special, în luna mai a avut loc exercițiul Sea Shield 2018 (Scutul Maritim-2018), când s-au desfășurat 21 de nave de război, zece aeronave și un submarin, precum și aproximativ 3.000 de membri ai personalului marinei din România, Turcia, Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Spania, Marea Britanie și Ucraina. O mare parte din participanți la manevră era în continuare aceeași grupare navală a NATO, SNMG-2. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Marea Neagră, poligon pentru sistemele de rachete ale Federației Ruse

Marea Neagră, poligon pentru sistemele de rachete ale Federației Ruse

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Forțele militare ruse, desfășurate în Republica Abhazia (stat nerecunoscut din Georgia), au declanșat ample exerciții militare, în cadrul cărora soldații ruși execută trageri cu sistemele de artilerie și de rachete din dotare, iar infanteria marină rusă și abhază execută antrenamente de luptă cu sistemele de armament din dotare, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

La aceste exerciții participă soldați din contingentul militar rus din Abhazia, infanterie marină și diferite categorii de nave din Flota militară rusă a Mării Negre, aviație militară, precum și reprezentanți din toate categoriile de forțe ale armatei abhaze, în mod special forțe speciale și unități de parașutiști. Experții militari atrag atenția că aceste exerciții fac parte din strategia rusă de antrenare a viitoarelor contingente militare care vor fi desfășurate pe frontul sirian.

La aceste exerciții au participat, în calitate de observatori, ofițeri din Republica Belarus, Oseția de Sus, Armenia și unele state central-asiatice, aliate cu Federația Rusă. Surse abhaze, citate de mass-media, au precizat că exerciții similare vor fi organizate și în perioada iulie-august 2108 pe teritoriul regiunii separatiste, a cărei independență nu este nerecunoscută de Republica Georgia, statele UE și NATO ori de majoritatea statelor lumii.

Exerciții pe bandă rulantă

În ultimele săptămâni, Federația Rusă au efectuat mai multe exerciţii militare și în Crimeea, în cadrul cărora militarii ruşi simulează acţiuni de „identificare a navelor unui inamic convenţional”. Conform comunicatului Flotei Ruse din Marea Neagră, citat de Radio Svoboda, în aceste exerciții au fost implicate sisteme de rachete de coastă, în Crimeea fiind deja instalate de forțele ruse baterii de rachete „Bastion” şi „Ball”.

A doua etapă a exerciţiului a presupus desfăşurarea sistemelor de rachete pe teren şi schimbarea poziţiilor de foc, în strânsă colaborare cu aviația și forțele terestre de sprijin. Etapa finală a aplicaţiilor tactice a vizat identificarea ţintelor navale de suprafaţă şi transmiterea informaţiilor la punctul de comandă.

Reamintim că Rusia efectuează lunar aplicaţii cu bateriile de rachete „Bastion” şi „Ball” desfășurate în Crimeea, exercițiile vizând distrugerea ţintelor marine ale unui inamic convenţional. Aceste activități sunt considerate drept avertismente transmise de partea rusă statelor NATO, precum SUA, Franța, Marea Britanie, care trimit periodic nave militare în Marea Neagră.

Sistemele S-400, mândria armatei ruse

Sistemele S-400, mândria armatei ruse

Crimeea, fortăreață militară

De la anexarea peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol în 2014, Federația Rusă a desfășurat zeci de mii de soldați în regiune, dotați cu sisteme moderne de armament, inclusiv divizii de rachete sol-aer S-400. Concomitent, Flota militară rusă a Mării Negre, implicată în conflictul sirian, este o prioritate pentru autoritățile ruse, primind submarine și nave de suprafață moderne.

Federația Rusă a acordat o importanță deosebită dezvoltării unui sistem avansat de apărare antiaeriană, Kremlinul desfășurând în urmă cu mai multe luni o primă divizie de rachete S-400 în Crimeea, în apropierea oraşului-port Fedosia. Ulterior noi unități au fost desfășurate și lângă oraşul Sevastopol, pentru a controla spaţiul în zona frontierei cu Ucraina și a zonei economice exclusive, aflată în dispută cu Kievul după evenimentele din 2014.

Noul sistem de apărare aeriană, proiectat pentru a apăra graniţele Rusiei, poate fi transformat într-un modul ofensiv în mai puţin de cinci minute, a declarat anterior Viktor Sevostianov, înalt responsabil în forţele aeriene ruse.

Sistemele S-400, introduse prima dată în dotarea forţelor militare ruse în 2007, pot doborâ rachete balistice pe o rază de 60 de kilometri. (N.G./M.I.)

Share our work
Franța este dispusă să ofere Rusiei secretele „Mistral”

Franța este dispusă să ofere Rusiei secretele „Mistral”

Mistral, sinbol al colaborarii militare ruso-franceze

Mistral, sinbol al colaborarii militare ruso-franceze

Autorităţile franceze sunt pregătite să ofere Rusiei acces nelimitat la secretele tehnologice ale navelor de desant din clasa „Mistral”, inclusiv sistemul de luptă informativ-operațional SENIT-9, dacă Kremlinul garantează achiziţionarea a încă două nave, au declarat surse de la Paris, citate de mass-media de specialitate. „În momentul semnării contractului pentru primele două nave s-a stipulat că vor fi transmise datele tehnice ale tuturor sistemelor navei, pentru transferul cărora a insistat partea rusă, doar în cazul garantării achiziționării a încă două nave de clasa „Mistral””, a menționat sursa. Acesta a declarat că în timpul negocierilor, Rusia a insistat să obțină tehnologiile a două sisteme de comandă standard NATO – sistemul informațional-operativ de luptă SENIT-9 și sistemul de comandă a flotei SIC-21.

Nave de miliarde

Contractul în valoare de 1,15 miliarde euro pentru construcția a două nave de clasa „Mistral” pentru flota rusă a fost semnat în iunie 2011, la Sankt-Petersburg. Contractul prevede construcția primelor două nave la șantierul STX din Saint-Nazaire. Prima navă, „Vladivostoc” a fost finalizată și va fi transmisă flotei rusești în 2014, iar a doua navă, „Sevastopol” va fi terminată în 2015.
În data de 15 octombrie 2013, în cadrul ceremoniei de lansare la apă a primului „Mistral”, șeful departamentului achizițiilor de stat al ministerului apărării din Rusia, Andrei Vernigora, a declarat că decizia de a comanda încă două nave de clasa „Mistral” poate fi luată doar după cde Rusia va obține experiența necesară în exploatarea navelor de acest gen. „Întâi să primim prima navă și să căpătăm experiența necesară la exploatarea ei”, a subliniat acesta.

Flotă modernizată

În afară de două nave de desant suplimentare, ministerul rus al apărării va mai comanda și două șalupe pentru navele de clasa  „Mistral”. Conform surselor citate, Rusia a cerut, în vederea efectuării unor teste, două nave specializate pentru debarcarea desantului la țărm – șalupa de mare viteză, STM și catamaranul, L-CAT. Aceasta a mai subliniat că la bordul navelor „Mistral” pot fi amplasate patru STM sau două L-CAT, fiind posibilă amplasarea mixtă a acestora – un L-Cat și două STM.
„Cel mai probabil partea rusă va alege ultima variantă, dar, până în acest moment Rusia încă nu a prezentat Franței o solicitare clară de dotare a navei de clasa „Mistral” cu mijloace de debarcare a desantului”, a adăugat interlocutorul.
Reamintim că navele din clasa „Mistral” au un deplasament de 21 mii tone, lungimea de 210 m, viteza maximă de 18 noduri, autonomie de până la 20 mii mile. Echipajul este format din 170 persoane, portelicopterul mai putând încă 450 de militari. Gruparea aeriană include 16 elicoptere de luptă ori transport, dintre care șase pot fi amplasate concomitent pe puntea de decolare. Pe puntea inferioară pot fi amplasate până la 40 tancuri sau 70 de automobile militare. „Mistral”-ul poate îndeplini concomitent patru sarcini: portelicopter, desantarea trupelor la țărm, centru de comandă ori spital plutitor.

Share our work
Statutul orașului Sevastopol, motiv pentru un nou război politic în Ucraina

Statutul orașului Sevastopol, motiv pentru un nou război politic în Ucraina

Statutul orasului Sevastopol, motiv de razboi politic in Rada Suprema de la Kiev

Statutul orasului Sevastopol, motiv de razboi politic in Rada Suprema de la Kiev

Deputații din Partidul Regiunilor, Vadim Novinskii și Vadim Kolesnicenko au înregistrat la Rada Supremă proiectul de lege „Despre orașul-erou Sevastopol”, relatează surse parlamentare de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, proiectul de lege presupune transferul controlului asupra orașului respectiv de la președintele țării, la organele administrației locale, prin alegerea directă a șefului administrației orașului de către locuitori. Astfel, candidatul care va fi ales primar al Sevastopolului va deveni automat și șef al administrației de stat al orașului Sevastopol. Conform legislației în vigoare, în prezent, șeful administrației de stat este numit de președinte.

Legislatie controversata

Autorii proiectului de lege propun ca primarul să aibă dreptul de a iniția proiecte de lege, acte ale președenției, de a participa la ședințele guvernului cu drept de vot consultativ, ori de a decide reprofilarea sau lichidare întreprinderilor de importanță statală din oraș. Conform proiectului de lege, în cazul în care primarul ar primi vot de neîncredere din partea a peste 2/3 din deputaţii radei municipale, acesta va fi demis, fiind organizate alegeri anticipate.
Reprezentanți opoziției parlamentare de la Kiev au declarat deja că  nu vor susține niciodată un astfel de proiect de lege. „În Sevastopol este amplasată o vbză militară a unui stat străin, așa că sistemul propus de deputații Novinskii și Koelesnicenko nu poate fi unul care să aibă rezultatele dorite. Ei simpatizează cu Rusia și încearcă să scoată acest oraș de sub controlul președintelui. (…)dimpotrivă, oraşul trebuie condus cu mâna forte a președinţiei, din cauza pericolului separatismului”, a declarat deputatul Vladimir Bondarenco din partidul „Batkivșina”.

Sprijin parlamentar

Autorii inițiativei legislative sunt siguri că  legea va fi adoptată în cel mult jumătate de an. Ei speră  să atragă voturile deputaţilor regionali, comuniștilor și deputaților independenți. „Faptul că în Sevastopol se află Flota Mării Negre a Federației Ruse nu poate influența desfășurarea alegerilor. Iar existența unor sentimente separatiste în oraș nu sunt decât niște invenții prostești. Aceasta este o problemă actuală  doar în Vestul Ucrainei” a declarat Vadim Koelesnicenko, unul dintre cei mai recunoscuţi lideri ai etnicilor ruşi din fosta republică sovietică.
Menționăm că aceasta nu este prima încercare de atribuire a unor competențe noi primarului Sevastapolului. În ajunul alegerilor parlamentare din 2006, reprezentanții Partidului Regiunilor au încercat să adopte un document asemănător, dar președintele de atunci, Victor Iușcenko, a uzat de trei ori de dreptul său de veto.

Share our work