Președintele Parlamentului tătarilor din Crimeea, condamnat la 8 ani pentru instigare de revoltă

Președintele Parlamentului tătarilor din Crimeea, condamnat la 8 ani pentru instigare de revoltă

Curtea Supremă a Crimeei, ce se află sub controlul Federației Ruse, l-a condamnat luni pe președintele Parlamentului tătărilor din Crimeea, Aktem Chigoz, la opt ani de închisoare pentru că ar fi organizat protestele populare în fața Parlamentului local pe data de 26 februarie 2014. Potrivit probelor administrate la dosar, în cadrul revoltelor doi oameni au murit și alte 79 de persoane au fost rănite.

Curtea a hotărât că Aktem Chigoz se va vinovat de încălcarea articolului 212.1 al Codului Penal al Rusiei (ce face referire la proteste în masă -n.r.) și îl condamnă pe acesta pe acesta la opt ani de muncă silnică”, a decis judecătorul de caz, citat de Tass.

Liderul tătar Chigoz a ascultat sentința într-un centru de detenție prin intermediul unei conexiuni video, iar în fața acestui au fost mobilizate forțe de securitate. Avocatul Emil Kurbedinov a declarat reporterilor că va face apel la această sentință.

 

Share our work
Volker: SUA nu vor ajunge la un acord cu Rusia pe la spatele Ucrainei și Europei

Volker: SUA nu vor ajunge la un acord cu Rusia pe la spatele Ucrainei și Europei

 

Reprezentantul Statelor Unite pentru Ucraina, Kurt Volker

SUA nu vor ajunge la niciun acord cu Rusia prin spatele Europei și al Ucrainei, a declarat reprezentantul Statelor Unite pentru Ucraina, Kurt Volker. Acest lucru nu se va întâmpla. Nu există un asemenea scenariu și nu vor fi înțelegeri separate peste capul Ucrainei sau al europenilor”, a declarat Volker într-un interviu pentru Deutsche Welle. Diplomatul american a declarat că este într-un strâns contact cu colegii din Germania și Franța și că SUA susțin acordurile din Normandia asupra conflictului din estul Ucrainei. Totuși, SUA nu intenționează să devină o parte a acestora sau să se pună deasupra acestora, a adăugat el.

Volker a precizat că unele dintre clauzele Acordurilor de la Minsk nu au fost îndeplinite. „Acordurile de la Minsk nu funcționează astăzi în sensul că nu au generat pace și reintegrarea teritoriilor ucrainene, fapt ce reprezintă scopul în sine. În același timp acestea (Acordurile -n.r.) joacă un important rol în care Rusia folosește acest lucru ca pe un instrument, reafirmând sprijinul pentru integritatea Ucrainei și reprezintă motivele pentru care sancțiunile (împotriva Moscovei -n.r.) sunt încă menținute. Așadar, până când Rusia nu va implementa prevederile Acordurilor de la Minsk, sancțiunile vor rămâne”, a mai spus el.

El a mai spus că nu este surprins că Moscova este îngrijorată de posibilele livrări de armament de către SUA în Ucraina. „Ei au avut oportunitatea de a se mișca în Ucraina pentru a lua teritorii și de a anexa Crimeea fără să li se opună prea multă rezistență. Astfel este evident că sunt îngrijorați ca Ucraina să fie capabilă să se apere singură. Rusia spera că poată fi capabilă să fie Ucraina pe orbita sa ca parte a sferei de influență rusească, cea a mari identități rusești”, a declarat Volker. În opinia sa, singura zonă în care cetățenii vorbitori de limbă rusă suferă este cea controlată de forțele rusești.

Share our work
Rusia se concetrează pe exerciții militare în vestul și în sud-vestul țării

Rusia se concetrează pe exerciții militare în vestul și în sud-vestul țării

 

Moscova menține ridicată starea de alertă a trupelor sale la frontierele europene și cele din Caucazul de Nord, acolo unde militarii ruși desfășoară mai multe tipuri de exerciții de luptă. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a relatat la finalul săptămânii că exercițiile West – 2017, programate împreună cu Belarus pentru a avea loc între 14-20 septembrie, în șase locații diferite, au un scop defensiv, cu toate că numărul soldaților implicați este la limita Convenției de la Viena (de 13.000 de militari). Astfel, 12.700 de militari ruși și belaruși vor lua parte la aceste manevre militare, împreună cu 70 de avioane și elicoptere, 680 de echipament militar – incluzând aici 250 de tancuri, 200 de tunuri, sisteme de lansatoare multiple de rachete, radare, mortiere și circa 10 nave de luptă, relatează TASS.

De aemenea, Rusia a efectuat, luni, o inspecție generală, punând în stare de alertă toate forțele aeriene și sistemele de apărare antirachetă din sudul Rusiei, „Au fost plasate în stare de alertă de luptă structurile aeriene, unitățile militare și forțele antiaeriene” din regiunile Rostov (la frontiera cu Ucraina), Volgograd, Krasnodar, Stavropol, Osetia de Nord și Crimeea, a declarat purtătorul de cuvânt al Districtului militar Sud, Vadim Astafiev, citat de Ria Novosti.

Această inspecție a forțelor aeriene din Districtul militar Sud intervine la ordinul șefului Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, și este destinată să demonstreze gradul de pregătire al avioanelor, al piloților și al tehnicienilor de la sol. Postul de televiziune al armatei ruse „Zvezda” a relatat că, în cursul aplicațiilor de luni, un avion de vânătoare Su-30 SM din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră a doborât o rachetă de croazieră a unui inamic imaginar deasupra Mării Negre. Precedenta inspecție în Districtul militar Sud a avut loc la 13 martie și a implicat circa 6.000 de militari și 1.500 de echipamente.

Share our work
Rusia își instalează cel mai modern radar în coasta NATO, la Marea Neagră, în Crimeea

Rusia își instalează cel mai modern radar în coasta NATO, la Marea Neagră, în Crimeea

 

Federația Rusă a anunțat că va instala cel mai modern radar – „Voronej-SM” – în peninsula Crimeea de la Marea Neagră.  Radarul este o componentă a Sistemului său național de avertizare în cazul unui atac cu rachete (SPRN), renunțând astfel la ideea recuperării stației radar „Dnepr” din Sevastopol, rămasă din epoca sovietică. „Stații de tipul ‘Dnepr’ au rămas la Balșah (în prezent pe teritoriul Kazahstanului), Murmansk (extremul de nord-vest al Rusiei) și Sevastopol (Crimeea). Cea din Sevastopol este într-o stare de degradare extremă, de aceea în locul ei plănuim instalarea unui radar ”Voronej-SM”. Este un loc foarte bun pentru el acolo”, a afirmat șeful SPRN, Serghei Boev. Spre deosebire de stația ”Dnepr”, radarul ”Voronej-SM” funcționează în gamă centimetrică — spectrul de frecvență cel mai des utilizat — precum și în gamă milimetrică, ceea ce înseamnă o calitate mai bună de detectare a rachetelor, inclusiv a celor de croazieră, apreciază în acest sens analiștii de la portalul rusesc Rueconomics.ru.

În plus, această decizie a Moscovei demonstrează, în opinia lor, importanța strategică a peninsulei Crimeea, deoarece amplasarea radarului ”Voronej-SM” aici va permite supravegherea nu doar a Mării Negre, ci și a zonei Caucazului și a estului Mării Mediterane.

Această decizie a Moscovei nu aduce nimic surprinzător, estimează expertul militar rus Aleksei Leonkov pentru Rueconomics.ru. „Această decizie se înscrie în planul dezvoltării stațiilor radar amplasate la frontierele Rusiei. Programul respectiv este prevăzut până în 2025 și el are în vedere instalarea de radare pe întregul perimetru al frontierei ruse, precum și în interiorul teritoriului Federației Ruse în scopul îmbunătățirii sistemului de apărare antirachetă al țării”, a declarat analistul militar rus, citat de Radio Chișinău.

În cadrul acestei strategii, pe teritoriul Rusiei vor fi instalate nu doar stații radar de tipul ”Voronej-SM”, ci și ”Voronej-D”, care funcționează în gamă decimetrică, cu o distanță de acoperire de 6.000 km. „Capacitatea ‘Voronej-SM’ de detectare a rachetelor de croazieră este foarte importantă în sensul că în Marea Neagră intră în mod constant și operează nave de război ale marinei SUA dotate cu astfel de mijloace de atac. Este vorba de sistemul Aegis de pe distrugătoare americane și care poate lansa și rachete de croazieră tip Tomahawk”, susține expertul citat.

În acest sens, el evocă varianta terestră „Aegis Ashore” („Aegis la sol”), amplasată de SUA în cadrul scutului lor antirachetă global și în România. Acest sistem, susține Moscova, ar utiliza echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41. Astfel de echipamente ar putea lansa nu doar rachete de interceptare, ci și rachete de croaziera tip Tomahawk, și deci ar fi interzise prin Tratatul privind Forțele nucleare cu rază medie de acțiune (INF). Rusia consideră demult aceasta drept o încălcare a Tratatului INF din 1987 și o amenințare imediată la adresa securității sale naționale, mai precizează portalul rus amintit.

Share our work
Șeful diplomației germane ar prefera abandonarea dezbaterilor despre statutul Crimeii și concentrarea pe războiul din Donbas

Șeful diplomației germane ar prefera abandonarea dezbaterilor despre statutul Crimeii și concentrarea pe războiul din Donbas

Șeful diplomației germane, socialistul Sigmar Gabriel

Discuțiile despre statul Crimeei ar putea fi amânate pentru ca principala preocupare să devină încetarea focului în Donbas, a declarat șeful diplomației german Sigmar Gabriel în cadrul unui interviu pentru cotidianul german Kolner Stadt-Anzeiger.  „Nu avem nevoie să dezbatem în cazul Crimeii. Trebuie să ne gândim la modalități de încertare a focului în estul Ucrainei”, a declarat acesta. Potrivit lui „acest lucru este vital pentru detensionarea relațiilor cu Rusia”, scrie Tass.

Gabriel a mai precizat că atunci când liderul Partidului Democratic Liber Christian Lindner a ridicat problema analizării actualului statut al Crimeii, acesta nu a dorit decât să atragă atenția asupra sa. „Cred că domnul Linder nu a vrut decât să ajungă pe primele pagini ale ziarelor”, a declarat diplomatul german.

Linder a chemat la analizarea problemei Crimeii separat de alte probleme. In opinia sa, o astfel de abordare ar putea duce la obținerea succesului pe alte aspecte ale relației dintre UE și Rusia, dar dacă acest lucru nu se realizează, sancțiunile ar putea fi înăsprite. Declarațiile lui Lindner au stârnit largi dezbateri în Germania pe acest subiect. Toate aceste declarații și dezbateri interne din Germania au loc pe fondul apropierii, în această toamnă, a alegerilor parlamentare, acolo unde cursa se anunță strânsă între forțele de dreapta ale cancelarului Angela Merkel și cele de stânga ale fostului președintele al PE, Martin Schulz. 

Share our work