de Razvan Iorga | aug. 2, 2017 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina
Kievul pregătește un proces de judecată împotriva restricțiilor de circulație navală introduse de către Rusia în strâmtoarea Kerci, ce leagă Marea Azov de Marea Neagră și peninsula Crimeea de Rusia continentală, a declarat ministrul-adjunct ucrainean al Infrastructurii, Iuri Lavreniuc, potrivit Tass. Motivul restricțiilor îl reprezintă dorința Moscovei de a construi un pod dinspre partea continentală a Rusiei către peninsula Crimeea, anexată de la Ucraina în 2013.
Rusia a lansat acest proiect de a construi un pod ce conectează Crimeea de uscat în februarie 2016 și a decis introducerea temporară a unor limite de navigare prin strâmtoarea Kerci, începând după a doua jumătate a acestei luni. Ministrul rus al Transporturilor, Maxim Sokolov a asigurat că restricțiile vor fi minimale.
„În prezent, pregătim un proces și calculăm pierderile materiale pentru porturile Mariupol și Berdiansk”, a declarat oficialul ucrainean citat. El a mai adăugat că „partea politică” a problemei este în mâna MAE ucrainean și a Consiliului pentru Securitate și Apărare Națională a Ucrainei.
Ministrul ucrainean al Justiției, Pavele Petrenko a declarat în octombrie 2016 că țara sa va iniția un demers juridic privind violarea granițelor maritime de către Rusia, proces ce va fi inițiat la Curtea de Justiție a ONU. Kievul a acuzat Rusia de deposedarea ilegală a Ucrainei de resursele sale maritime, precum și de poluare și de impact negativ asupra mediului din Marea Neagră, inclusiv de construirea unui pod peste strâmtoarea Kerci.
de Razvan Iorga | iul. 3, 2017 | Federatia Rusa, Știri
Publicația economică rusă Kommersant scrie că investitorii străini încep să-și retragă capitalul investit în Rusia în cantități mari. Investitorii străini au retras din acțiunile rusești mai mult de 1,6 miliarde de dolari americani, fiind cea mai mare retragere de capital din ultimii trei ani și jumătate. Potrivit publicaţiei „Kommersant”, citând date de la Emerging Portfolio Fund Research (EPFR), investitorii străini continuă să reducă investițiile în fondurile axate pe piața de capital din Rusia.
Potrivit publicaţiei, volumul capitalului retras pe parcursul săptămânii care s-a încheiat pe data de 28 iunie a depăşit cifra de 83 de milioane de dolari. După cum menţionează sursa citată, „retragerea investitorilor din Rusia are legătură cu nerealizarea aşteptărilor investitorilor privind apropierea relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusa”, precum şi cu scăderea preţurilor la petrol. Ministerul rus al finanţelor Anton Siluanov, susţinea într-o declaraţie anterioară că investitorii străini au cumpărat aproximativ 85% din euro-obligaţiunile plasate în Rusia.
Kremlinul o dă din colț în colț
Despre retragerile de capital străine din Rusia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a comentat că aceasta ar fi corecție a pieței. „Ne menținem convingerea că volabilitatea (piețelor) va rămâne întotdeauna o posibilitate – capitalul intră și iese fără eforturi dintr-o țară. Aceștia sunt factor strategici cunoscuți. Anumite procese le substituie pe altele, depinzând de anumiți parametri investiționali care devin sau nu atractivi pentru investitori. Așadar, acesta este un proces volatil și circumstanțial”, a comentat Peskov retragerile masive ale capitalul străin din Rusia.
de Razvan Iorga | iun. 28, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Consiliul Uniunii Europene a decis, miercuri, să prelungească până la 31 ianuarie 2018 sancţiunile economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruseşti, potrivit unui comunicat de presă. Sacțiunile europene fac referire la trei aspecte principale: anularea de vize pentru persoane din Rusia, sancțiuni economice împotriva unui număr de companii din industriile petrolieră, apărare și sectorul financiar și măsuri restrictive pentru Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2013. Sacțiunile europene fac referire la trei aspecte principale: anularea de vize pentru persoane din Rusia, sancțiuni economice împotriva unui număr de companii din industriile petrolieră, apărare și sectorul financiar și măsuri restrictive pentru Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2013.
Acest fapt a provocat reînnoirea sancţiunilor pentru o perioadă suplimentară de şase luni. Consiliul UE a oficializat această decizie prin procedură scrisă şi, potrivit regulii aplicabile tuturor deciziilor de acest tip, în unanimitate.
Sancţiunile au fost introduse iniţial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, ca răspuns la acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina. Măsurile au fost consolidate în septembrie 2014. Acestea vizează sectorul financiar, sectorul energetic şi sectorul apărării, precum şi domeniul produselor cu dublă utilizare. La 19 martie 2015, Consiliul European a convenit să coreleze durata sancţiunilor cu punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk, prevăzută să aibă loc până la 31 decembrie 2015. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, Consiliul a prelungit sancţiunile.
de Razvan Iorga | iun. 26, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Ucraina, UE
Președintele Franței, Emmanuel Macron (dreapta), împreună cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, la Palatul Elysee
Liderul de la Palatul Elysee, Emmanuel Macron, nu este dispus să facă nicio concesie când vine vorba de politica expansionistă și militaristă a Rusiei, după anexarea în primăvara lui 2013 a peninsulei ucrainene Crimeea. După o întâlnire avută cu liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, Macron a afirmat cu tărie că Franța „nu va recunoaște anexarea Crimeei” de către Rusia și și-a exprimat speranța că vor fi înregistrate progrese în soluționarea conflictului din estul Ucrainei. „Franța este atașată (respectării principiului) suveranității Ucrainei în frontierele sale recunoscute”, citat de AFP. Cei doi șefi de stat au afirmat că se așteaptă ca o nouă reuniune privind Ucraina în ”format Normandia” (Germania, Franța, Ucraina și Rusia) să aibă loc la sfârșitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, înainte de summitul G-20 (7-9 iulie).
Reafirmând că Franța nu va accepta anexarea Crimeii de către Rusia, Macron a precizat că este vital ca oficiali ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să aibă posibilitatea de a-și îndeplini activitatea de monitorizare în Ucraina. Macron a afirmat că nu este de acord cu opinia secretarului de stat american, Rex Tillerson, că ostilitățile din Ucraina ar trebui soluționate în afara cadrului acordului de la Minsk. El a mai spus, de asemenea, că Angela Merkel, cancelarul german, și-a exprimat hotărârea în ce privește soluționarea conflictului din Ucraina. La rândul său, președintele ucrainean a afirmat că dorește ”o prezență a OSCE 24 de ore din 24 pe linia de contact”. ”Sunt mult mai optimist” după această întâlnire, a indicat Poroșenko, cerând ”un plan de pace și de dezocupare a Ucrainei”. Ucraina este teatrul unui conflict armat din 2014 între separatiștii proruși din estul țării și forțele Kievului, conflict soldat cu peste 10.000 de morți.
de Razvan Iorga | iun. 19, 2017 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Consiliul European a prelungit cu un an de zile, luni, sancțiunile economice impuse peninsulei Crimeea, ocupată militară de către forțele ruse. Măsurile se aplică persoanelor și societăților din UE, acestea fiind limitate la teritoriul Crimeei și al Sevastopolului.
Sancțiunile includ interdicții cu privire la:
- importurile de produse în UE, originare din Crimeea sau din Sevastopol;
- investițiile în Crimeea sau Sevastopol, ceea ce înseamnă că nici cetățenii europeni, nici societățile din UE nu pot să cumpere bunuri imobile sau entități în Crimeea, să finanțeze societăți din Crimeea sau să furnizeze servicii conexe;
- serviciile de turism în Crimeea sau Sevastopol, de exemplu navele de croazieră europene nu pot să facă escală în porturile din Peninsula Crimeea, cu excepția cazurilor de urgență;
- exportul anumitor mărfuri și tehnologii către societățile din Crimeea sau în scopul utilizării în Crimeea, în sectoarele transporturilor, telecomunicațiilor și energiei, precum și al celor legate de prospectarea, explorarea și extracția de petrol, gaze și resurse minerale. Se interzic, de asemenea, acordarea de asistență tehnică și furnizarea de servicii de brokeraj, de construcții sau de inginerie legate de infrastructură în sectoarele respective.
Consiliul mai afirmă că prin aceste noi măsuri UE continuă să condamne anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Federația Rusă și își menține angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaștere. În concomitent, SUA pregătesc înăsprirea sancțiunilor economice pe care deja le aplică Rusiei.
