de George Dragos | iun. 22, 2023 | Știri
Podul Ciongar care leagă Peninsula Crimeea, anexată ilegal de partea rusă în 2014, de zonele ocupate de forțele ruse în regiunea Herson din sudul Ucrainei a fost lovit într-un atac ucrainean cu rachete, au anunţat oficiali ruși.
Vladimir Saldo, guvernatorul din regiunea Herson numit de Rusia, a declarat că podul a fost avariat, dar că nu au fost raportate victime. El a spus că în acest atac ucrainenii pare că au folosit rachete Storm Shadow.
La rândul său, guvernatorul numit de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov, a anunţat că specialişti s-au deplasat la faţa locului pentru a examina podul şi a decide când va putea fi reluat traficul pe acest drum.
Cunoscut drept „poarta spre Crimeea”, podul Ciongar este unul dintre cele câteva care leagă Crimeea – anexată de Rusia în 2014 – de continent. Podurile oferă o alternativă pentru conectarea istmului peninsulei, o fâşie îngustă de pământ, de continent. Moscova folosește intens această rută pentru aprovizionarea forțelor de invazie din sudul Ucrainei.
de Georgescu Ionuț | apr. 4, 2023 | Știri
Peste 40 de mii de militari ruși sunt desfășurați în peninsulă
Federația Rusă a demarat un amplu program de construcții a unor sisteme de fortificații în peninsula Crimeea, pe fondul anunțatei ofensive de primăvară a armatei ucrainene, relatează The Washington Post. Cu liderii de la Kiev promițând eliberarea întregului teritoriul ocupat de Rusia, Moscova a demarat fortificarea peninsulei Crimeea, regiune pe care a anexat-o ilegal în 2014, și care care este acum una dintre cele mai fortificate din zona de război. După săptămâni de săpături, zona din jurul orășelului Medvedivka, lângă o trecere către Ucraina continentală, este acoperită cu un sistem de tranșee masiv, consolidat cu alte lucrări de fortificație. În apropiere se află alte lucrări, inclusiv șanțuri adânci concepute pentru a prinde tancuri și vehicule grele.
Conform imaginilor din satelit furnizate de Maxar, o companie comercială de tehnologie spațială, arată că Rusia a construit zeci de sisteme de apărare similare. „Se pare că armata rusă înțelege că Crimeea va trebui apărată în viitorul apropiat”, au declarat surse militare ruse, citate de mass-media.
Apărarea s-a ridicat rapid, înaintea ofensivei de primăvară așteptate a Ucrainei. În doar câteva săptămâni, Rusia a construit kilometri de fortificații lângă Vitino, un oraș de pe coasta de vest a Crimeei – chiar dacă analiștii spun că este puțin probabil un desant naval. Imaginile din satelit arată că unele obstacole în Crimeea au fost construite în câteva zile.
de Isac Mihai | dec. 2, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Rusia vede în dorinţa afişată a Ucrainei de a recupera Crimeea, teritoriu anexat de Moscova în 2014, drept o „ameninţare directă” la adresa sa, a declarat Kremlinul în plină escaladare a tensiunilor dintre cele două ţări.
„De fapt, vedem aceasta ca pe o ameninţare directă la adresa Rusiei”, a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la afirmaţii făcute cu o zi în urmă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski la rampă
Zelenski a declarat miercuri în faţa Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean) că „eliberarea” Crimeii este un „obiectiv” şi o „filosofie” naţionale. El s-a referit însă la eforturile ucrainene în domeniul diplomatic, şi nu la o intervenţie militară.
„O astfel de formulare semnifică faptul că regimul de la Kiev intenţionează să utilizeze toate mijloacele – inclusiv recurgerea la forţă – pentru a atenta la teritoriul rus”, a afirmat cu toate acestea Peskov.
Denunţând o „retorică agresivă” din partea autorităţilor ucrainene, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a spus că Moscova are temeri privind o operaţiune militară a Kievului în estul ţării, scena unui conflict armat între forţele guvernamentale ucrainene şi rebeli separatişti proruşi, susţinuţi de la Moscova.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Războiul declarații
Peskov a estimat că „posibilitatea unei acţiuni militare” ucrainene în estul separatist „rămâne ridicată”. „Constatăm o creştere în intensitate a acţiunilor provocatoare pe linia de contact”, a opinat el.
„Aceasta este o problemă de mare îngrijorare pentru noi”, a spus Peskov, acuzând Kievul de nerespectarea acordurilor semnate la Minsk în 2015, a căror componentă politică nu a fost niciodată pusă în practică.
Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.
Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o „ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.
Frația armelor Minsk-Moscova
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a turnat gaz pe foc joi, anunţând că Belarus şi Rusia vor organiza exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ucraina în viitoarele două luni.
Într-un interviu acordat agenţiei de presă oficiale ruse RIA Novosti, Lukașenko a declarat că aceste manevre se vor desfăşura în două etape.
„Am convenit cu preşedintele (Rusiei, Vladimir) Putin că trebuie să organizăm în viitorul apropiat exerciţii la frontiera sudică, adică în apropierea graniţei dintre Belarus şi Ucraina”, a indicat el.
Aceste manevre, potrivit lui, trebuie să se deruleze „în două etape în viitoarele două luni”, începând din iarnă.
„Totul este pregătit”, a adăugat Lukaşenko, a cărui legitimitate este contestată de Occident după realegerea sa în funcţia de preşedinte în august 2020.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Lukașenko, supărat pe Ucraina
Ministerul Apărării de la Minsk a anunţat anterior o activitate militară sporită a Ucrainei la graniţa cu Belarus.
Ucraina a trimis recent la frontiera sa cu Belarus un efectiv de 8.500 de grăniceri, membri ai Gărzii Naţionale şi poliţişti pentru a evita o situaţie similară cu cea de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, unde s-au concentrat aproximativ 2.000 de migranţi fără acte în regulă în încercarea de a intra în Uniunea Europeană.
UE l-a acuzat pe Lukaşenko de un „război hibrid” prin trimiterea masivă de migranţi fără acte la frontierele sale externe.
Mai mult, Ucraina exprimă temeri că, în cazul unui atac al Rusiei, Moscova va folosi şi teritoriul belarus pentru a invada ţara, după ce Occidentul a fost avertizat de concentrarea a peste 90.000 de soldaţi ruşi la graniţa cu Ucraina.
Lukaşenko a spus deja că în acest caz se va alătura Rusiei, cu care formează o Uniune statală.
Preşedintele belarus a mai spus pentru RIA Novosti că este posibil ca forţele armate, compuse în prezent din dintr-un efectiv de 65.000 de persoane, să crească cu 5.000 de soldaţi pentru a „acoperi” complet graniţa de sud cu Ucraina. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Viceministrul rus de Externe, Aleksandr Grușko, a catalogat reacția UE drept ”un disc de gramofon zgâriat, în stilul unei lumi paralele”. ”Nici o declarație nu poate schimba realitatea internațională de drept, formată prin libera exprimare a crimeenilor”, a spus diplomatul într-un comentariu pentru mass-media rusă
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a subliniat, în repetate rânduri, că pentru Rusia problema Crimeii este închisă. Putin consideră că, în peninsulă, referendumul s-a desfășurat cu respectarea strictă a dreptului internațional.
În Crimeea a avut loc un referendum în martie 2014, aprig contestat de Ucraina și statele membre UE și NATO. Moscova susține că în urma acestui referendum, populația peninsulei Crimeea și orașului Sevastopol au decis aderarea la Federația Rusă. Majoritatea statelor membre ONU nu recunosc rezultatele acestui referendum.
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Condamnare din partea UE
UE condamnă recensământul desfăşurat de Rusia în Crimeea ocupată, a declarat Peter Stano. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a mai cerut Moscovei să înceteze încălcarea dreptului internațional.
Acesta a subliniat că UE condamnă decizia Rusiei de a efectua un recensământ al populației în Crimeea și în Sevastopol în perioada 15 octombrie – 14 noiembrie 2021. UE a condamnat și începerea unui unei noi campanii de recrutare în armată a locuitorilor din peninsula ucraineană anexată. „Aceste acțiuni sunt o încercare de a legitima anexarea ilegală a Crimeii și de a submina în continuare suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional” – a remarcat, vineri, Peter Stano.
Astfel, UE solicită Rusiei să înceteze toate încălcările dreptului internațional și dreptului umanitar în peninsula Crimeea. „UE va continua să lucreze pentru o încetare pașnică a anexării ilegale a peninsulei de către Rusia, așa cum a fost confirmat la primul summit al Platformei Crimeea din 23 august. UE va continua politica de nerecunoaștere” – a mai declarat Stano. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Papa Francisc este așteptat la Kiev
Papa Francisc intenționează să viziteze Ucraina în cursul anului 2022, relatează agenția eKAI. Potrivit sursei citată, data exactă a vizitei nu a fost încă stabilită. Intenția Suveranului Pontif de a vizita Ucraina a fost anunțată de arhiepiscopul polonez Mieczysław Mokrzycki. „Am aflat că Sfântul Părinte planifică o astfel de vizită, anul viitor” – a menţionat arhiepiscopul.
Agenția KARADENIZ PRESS a publicat anterior o amplă analiză privind impactul geopolitic și religios al unei vizite oficiale papale în Ucraina.
Invitație strategică
În martie premierul Ucrainei, Denys Şmygal, s-a întâlnit cu Papa de la Roma la Vatican. El i-a transmis Sanctităţii Sale invitaţia din partea liderului de la Kiev de a efectua o vizită în Ucraina. Într-o convorbirea telefonică ulterioară Volodymyr Zelenski l-a invitat încă o dată pe Papa Francisc să viziteze Ucraina. În timpul convorbirii Volodymyr Zelenski a numit Sfântul Scaun o autoritate morală. El a cerut ajutor la soluţionarea conflictului din Donbas şi i-a mulţumit Papei pentru rugăciunea pentru pace în Ucraina.
Precedentul Poroșenko
Fosta Administrație Prezidențială de la Kiev a demarat și altă dată negocieri cu administrația de la Vatican pentru organizarea unei vizite oficiale a Papei Francisc în Ucraina pe parcursul anului 2019. Fostul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, și-a exprimat întregul său sprijin față de o astfel de vizită, demersurile sale beneficiind de susținerea majorității liderilor religioși din Ucraina, precum Sviatoslav Șevciuc, arhiepiscop major de Kiev-Halici și întâistătător al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, și Epifanie Dumenko, liderul Biserici Ortodoxe Ucrainene, structură care a primit recent autocefalia din partea Patriarhiei Ecumenice, decizie condamnată de Patriarhia Ortodoxă Rusă, care consideră Ucraina drept teritoriul său canonic.
Diplomație secretă
Partea ucraineană a propus atunci administrației papale o vizită cu o durată de minim 4 zile, timp în care Papa Francisc să se deplaseze în vestul Ucrainei, mai ales în orașul Lviv, regiune unde Biserica Greco-Catolică din Ucraina este cel mai bine reprezentată, precum și în capitala Kiev. Partea ucraineană mai dorea ca Papa Francisc să viziteze și regiunea Donbass și zona de delimitare administrativă dintre Ucraina continentală și peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă, pentru a puncta susținerea fără rezerve a integrității teritoriale de către capul Bisericii Romano-Catolice. (Mihai Isac)