de Isac Mihai | aug. 9, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan, supărat pe SUA
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va face o vizită de stat în Germania pe 28 şi 29 septembrie, a declarat purtătoarea de cuvânt a preşedintelui german, Frank-Walter Steinmeier, citată de mass-media de la Berlin, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursa citată nu a specificat dacă președintele turc Erdogan va avea întrevederi şi cu cancelarul Angela Merkel, unul dintre cei mai importanți critici ai liderului de la Ankara.
Miniştrii de Externe din Germania şi Turcia au promis în mod repetat că vor face tot ce le stă în putere pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre cele două ţări, care au devenit tensionate după măsurile luate de Turcia împotriva oponenţilor lui Erdogan, bănuiţi că au participat la organizarea loviturii de stat eşuate din 2016.
Prizonieri germani
Printre cei reţinuţi de serviciile de securitate turce se află şi cetăţeni germani. În februarie a fost eliberat un jurnalist germano-turc care fusese reţinut în Turcia pentru un an, fiind acuzat că a atentat la securitatea naţională. A fost îndeplinită, astfel, o cerere esenţială a Germaniei, care a protestat faţă de ceea ce consideră încălcarea drepturilor omului de către statul turc. Un alt cetăţean neamţ a fost arestat în sud-estul Turciei luna trecută, fiind acuzat de propagandă pentru militanţii turci.
Guvernul turc a concediat peste 150.000 de persoane angajate la stat şi a pus sub acuzare 77.000 de persoane de când a avut loc tentativa de lovitură de stat.
Colaborarea-militară-Turcia-SUA-amenințată-de-conflicte-politice
Lira, în prăbușire liberă
Lira turcească s-a prăbușit luni la un minim-record față de dolar, pe fondul tensiunilor diplomatice dintre SUA și Turcia, în ciuda încercărilor Băncii Centrale de la Ankara de a ține moneda turcă pe linia de plutire. Lira a scăzut cu 6,3% luni, dar a recuperat marți 1,1%, după ce oficialii turci au anunțat că vor avea o întrevedere cu oficialii americani, relatează Bloomberg. Lira turcească a pierdut teren în faţa dolarului imediat după decizia instanţei de la Washington de a impune sancțiuni pentru doi din miniștrii lui Tayyip Erdogan, din cauza pastorului american judecat de Turcia pentru acuzații de terorism. Prăbușirea lirei a reflectat astfel îngrijorările investitorilor legate de tensiunile cu Statele Unite. În replică, Erdogan a avertizat că Statele Unite vor pierde un aliat puternic şi sincer dacă nu îşi schimbă atitudinea faţă de ţara sa. Ulterior, el a revenit cu un mesaj în care îi ruga pe cetățenii turci să schimbe valută, pentru a combate deprecierea lirei. Banca Centrală a Turciei a decis, în luna mai 2018, să majoreze dobînda de politică monetară cu 300 de puncte de bază, în ideea de a pune capăt scăderii cursului de schimb al lirei şi a restabili încrederea investitorilor, afectaţi de politica intervenţionistă a preşedintelui Tayyip Erdogan, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Ofertă de pace
O delegaţie de înalți oficiali turci va vizita în câteva zile SUA pentru a discuta în legătură cu disputele existente între cele două state, ambele fiind membre ale NATO, a relatat CNN Turk, citând surse diplomatice de la Ankara și Washington, preluate de KARADENIZ PRESS.
Reamintim că relaţiile dintre Statele Unite şi Turcia s-au înrăutăţit, pe fondul neînţelegerilor referitoare la politica privind Siria şi la procesul pastorului american Andrew Brunson, acuzat de autorităţile turce de susţinere a terorismului.
Pastorul Andrew Brunson a fost arestat în decembrie 2016 în Turcia, în timpul represaliilor autorităţilor de la Ankara după tentativa de lovitură de stat din iulie acelaşi an. Brunson a fost acuzat de spionaj şi terorism în Turcia. El rămâne în prezent în arest la domiciliu, în provincia Izmir (vestul Turciei).
Marţi, CNN Turk a afirmat, citat surse diplomatice, că Ankara şi Washingtonul au ajuns la înţelegeri asupra anumitor chestiuni, însă nu a oferit detalii. Sursele citate nu au menționat dacă între cele două părți au existat progrese în ceea ce privește reluarea livrărilor de armament americane către Ankara, amenințate de decizia guvernului turc de achiziționare a sistemelor rusești de rachete. Luna trecută, ministrul de externe turc Mevlut Cavuşoglu a confirmat că Turcia este hotărâtă să cumpere sisteme de rachete defensive S-400 de la Rusia.
Sancțiuni SUA
Administraţia preşedintelui Donald Trump a cerut Turciei să îl elibereze pe Brunson, un pastor evanghelic care trăieşte de peste două decenii în Turcia şi care este acuzat de legături cu mişcarea clericului Fethullah Gulen, aflat în exil în SUA şi pe care Ankara îl consideră vinovat pentru tentativa de puci din 15 iulie 2016. Andrew Brunson, care respinge toate acuzaţiile care i se aduc, riscă până la 35 de ani de închisoare.
SUA au impus săptămâna trecută sancţiuni împotriva miniştrilor turci de interne şi al justiţiei, Suleyman Soylu şi Abdulhamit Gul, pe care îi acuză că au jucat un rol major în arestarea şi detenţia pastorului Brunson.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că Ankara va bloca accesul miniştrilor americani ai justiţiei şi afacerilor interne la activele lor din Turcia dacă „există astfel de active”, ca măsură de retaliere la sancţiunile impuse de Washington. Cu toate acestea, Erdogan şi-a exprimat totuşi speranţa că disputa cu SUA va fi soluţionată rapid. ”Canalele diplomatice funcţionează extrem de intens”, a spus el. (M.B.)
de Isac Mihai | aug. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timoșenko, pregătită de alegerile prezidențiale
Liderul partidului ucrainean „Batkivșicina” (Patria – n.r.), Iulia Timoșenko, ocupa primul loc în topul candidaților pentru președinția Ucrainei, arată un sondaj realizat de grupul sociologic „Rating”, citat de mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sondajului, 17,7% dintre respondenți sunt decisi să voteze pentru Timoșenko, rezultat care o plasează în fruntea clasamentului candidaților la alegerile prezidențiale din Ucraina. Actualul șef de stat, Petro Poroșenko, ocupă doar locul 5, cu un rezultatul de 8,3%, liderii partidului prezidențial contestând dur aceste rezultate.
Totodata, fostul ministrul al apărării, pro-europeanul Anatoli Grițenko, se afla pe locul doi, cu 10,7%, din voturi, iar liderul partidului prorus „Blocul de opozitie” – Iuri Boiko – 8,9%. Pentru liderul „Partidului Radical“, Oleg Liașko ar vota 8, 5% din alegători.
Conform mass-media de la Kiev, alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019. Surse din Administrația Prezidențială de la Kiev, citate de mass-media, au menționat faptul că amânarea alegerilor a fost analizată de staff-ul electoral al actualului președinte Petro Poroșenko, dar respinsă pentru a evita provocarea unor proteste masive.
Promisiuni electorale
Când fostul premier Timoșenko și-a anunțat în iunie candidatura la alegerile din 2019, aceasta a declarat că primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Potrivit sondajelor periodice, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.
Războiul sondajelor
Rezultatele unui sondaj de opinie anterior, realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral.
Cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.
Figuri politice vechi
Sondajul The Belgium-Ukraine Research Institute sublinia că cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.
NATO, miză politică în alegerile prezidențiale din Ucraina
NATO, obiectiv electoral
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor, iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, îngrijorat de sondaje
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Zona Euro, strategica pentru Sofia
Bulgaria va depune oficial cererea de aderare la uniunea bancară, ca parte a obiectivului său de a deveni a 20-a ţară membră a zonei euro, a anunţat recent ministrul bulgar de Finanţe, Vladislav Goranov, relatează mass-media de la Sofia, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul Vladislav Goranov, care a fost autorizat de Guvern să trimită o solicitare pentru o strânsă cooperare cu BCE, a afirmat că scrisoarea oficială va fi trimisă „în câteva ore”.
Mass-media bulgară mai menționează că autorităţile de la Sofia şi-au luat o serie de angajamente, inclusiv cooperarea cu BCE, astfel încât în iulie 2019 să poată adera la uniunea bancară şi apoi la euro.
Pași mărunți
Aderarea la uniunea bancară, un proces care va dura aproximativ un an, reprezintă primul pas. Ţările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele UE puterea de a superviza băncile importante şi aceea de a se ocupa de soluţionarea băncilor cu probleme. După ce procesul este finalizat sub supervizarea BCE, Bulgaria va putea depune cerere pentru aderarea la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro, unde va rămâne cel puţin doi ani.
Banca Centrală Europeană ar urma să deruleze o revizuire a calităţii activelor şi teste de stres în rândul băncilor bulgare înainte de a-şi da acordul pentru intrarea într-un proces care ar putea dura un an sau ar putea fi şi mai îndelungat, în funcţie de progresele statului balcanic.
La întâlnirea de săptămâna trecută a Eurogrupului, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană au anunţat că evaluarea Bulgariei ar putea fi finalizată în „aproximativ un an”.
Criterii, îndeplinite formal
Eurogrupul include miniştrii de Finanţe din cele 19 state membre ale zonei euro, ţări care sunt şi membre ale proiectului uniunii bancare destinat să consolideze stabilitatea financiară a blocului comunitar.
„Comisia Europeană salută eforturile Bulgariei de a se alătura zonei euro. Ne aşteptăm ca BCE să finalizeze evaluarea sa generală în aproximativ un an”, a afirmat letonul Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele CE, comisarul responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.
Bulgaria îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.). Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, inflaţia este scăzută, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează excedent bugetar.
Îngrijorare occidentală
Dar unele state din zona euro, îngrijorate de faptul că PIB-ul per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, precum şi de impactul corupţiei asupra băncilor bulgare, nu doresc ca Sofia să adere la zona euro prea curând.
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că statele din zona euro şi Bruxelles-ul au cerut autorităţilor de la Sofia să extindă verificările asupra băncilor şi să accepte ca acestea să fie supervizate din afară, înainte ca ţara să intre în ERM-2. Deşi, iniţial, autorităţile de la Sofia insistau ca Bulgaria să adere la uniunea bancară abia după aderarea la ERM-2, se pare că în cele din urmă oficialii bulgari au făcut unele angajamente într-o scrisoare trimisă către autorităţile din zona euro. Natura exactă a acestor promisiuni nu a fost dezvăluită, însă doi oficiali europeni care au dorit să-şi păstreze anonimatul au apreciat că scrisoarea este una pozitivă, în condiţiile în care include angajamente cu privire la sectorul bancar.
Sprijin pe axa Paris-Berlin
Însă, în timp ce aderarea Bulgariei la ERM-2 a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, BCE a fost mai reticentă, având în vedere că au trecut doar câţiva ani după ce a patra mare bancă din Bulgaria a intrat în colaps, ceea ce a declanşat demisia guvernatorului Băncii Naţionale şi alegeri anticipate.
Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatori macroeconomici stabili şi printre cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa.
România, codașă
În cazul României, planurile de aderare nu sunt la fel de înaintate. În plus, există îngrijorări similare cu privire la corupţie, un subiect care ţine Bulgaria şi România în afara spaţiului Schengen. Un alt motiv de îngrijorare este prăpastia veniturilor care le separă de statele mai bogate din UE. De aceea, blocul comunitar cere Bulgariei să asigure o convergenţă economică sustenabilă, o condiţie care nu a fost impusă statelor baltice atunci când acestea au cerut să se alăture mecanismului ERM-2.
Însă noile solicitări arată că UE învaţă din greşelile trecutului pe măsură ce zona euro se extinde, subliniază Daniel Gros, directorul Centrului de Studii pentru Politici Europene (CEPS) din Bruxelles. „Experienţa statelor baltice a arătat că, dacă o ţară cu un nivel al veniturilor mult mai redus se alătură zonei euro, ar putea intra într-un ciclu periculos de tip boom-bust. Este absolut necesar ca UE să fie stabilizată şi va fi şi în interesul ţărilor candidate să îmbunătăţească statul de drept acasă”, a apreciat Daniel Gros, citat de mass-media.
În luna mai 2018, România a anunţat că îşi va prezenta strategia de aderare la euro până la sfârşitul anului. Potrivit celui mai recent program de convergenţă, România vrea să ajungă până în 2020 la un PIB per capita echivalent cu 70% din media din zona euro, faţă de aproximativ 60% în prezent. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 24, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, transformă aderarea Ucrainei la NATO în slogan electoral pentru prezidențiale
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
Experiență ucraineamă pentru NATO
Conform declarațiilor președintelui ucrainean, citat de mass-media internațională, statele NATO ar putea învăța din experienţa Ucrainei cum să se opună Rusiei. În opinia sa, aderarea Ucrainei la NATO va face Alianța mai puternică și mai eficientă. Comentând anexarea Crimeii, Poroșenko a declarat că Rusia a distrus ordinea internațională stabilită după al Doilea Război Mondial și, prin urmare, pentru un sistem de securitate global, „nu există o alternativă la NATO”. Liderul de la Kiev a mai menționat că după ce Alianţa a acordat Ucrainei statutul de ţară aspirant, Kievul are nevoie de un plan de acțiune pentru obținerea calității de membru cu drepturi depline al NATO. „Vrem să primim acest plan de acțiune până la sfârșitul anului 2019” – a remarcat Poroşenko, adăugând că Ucraina intenţionează să îndeplinească toate cerințelor de aderare la NATO și la UE „cât mai curând posibil”.
Ușa NATO deschisă
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a oferit recent Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, potrivit unui comunicat al NATO, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.
Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO
Poroșenko, mulțumit de anunț
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev, care și-a anunțat deja candidatura pentru un nou mandat prezidențial.
Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.
Alianța, platformă electorală
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat recent în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.
În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Președintele Poreșenko mizează pe sprijinul omologului său american, Donald Trump, așteptat în vizită în Ucraina în 2018
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 13, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Cancelarul german Angela Merkel vrea să evite adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Federației Ruse
Liderul de la Berlin, Angela Merkel, şi-a exprimat speranţa privind relansarea procesului de pace în Ucraina după alegerile prezidenţiale care vor avea loc pe 18 martie în Rusia, în condiţiile în care acordurile de la Minsk, încheiate sub egida Berlinului şi a Parisului, sunt în impas de luni de zile, relatează mass-media germană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
”Vom vedea după alegerile din Rusia de duminică (18 martie) cum vom putea să dăm un nou impuls pentru progrese veritabile în acest proces de la Minsk”, a declarat dna Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin, cu câteva zile înainte de scrutinul din Rusia, al cărui mare favorit este Vladimir Putin.
Acordurile de la Minsk, fără rezultat
”Aştept deja din prima zi a semnării acestor acorduri de la Minsk să ajungem la o încetare a focului care să ţină mai mult de 10 zile, este primul obiectiv’, a adăugat dna Merkel.
Acordurile de la Minsk, semnate pe 12 februarie 2015, sub egida Berlinului şi a Parisului, nu au dus niciodată la încheierea conflictului, deoarece Rusia şi separatiştii proruşi, de o parte, şi Ucraina, de cealaltă, se acuză reciproc de exacerbarea tensiunilor.
Kievul şi occidentalii acuză, de asemenea, Rusia că îi susţine militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte.
O tentativă de a înfiinţa o misiune de ”căşti albastre” nu a reuşit, în pofida unui acord de principiu al părţilor în conflict şi a unor negocieri care au durat luni de zile. Ucraina și marea majoritate a comunității internațională insistă ca misiunea de pace să fie desfășurată pe întreg teritoriul aflat în conflict, mai ales pe granița de stat dintre Ucraina și Federația Rusă. La rândul său, Kremlinul insistă ca aceste forțe, care să provină și din state aliate Moscovei, precum Belarus ori Armenia, să fie desfășurate strict pe linia de contact dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse.
Sancțiunile, evitate de Berlin
Întrebată în legătură cu o eventuală ridicare a sancţiunilor impuse Rusiei în legătură cu conflictul din Ucraina, Angela Merkel a subliniat că acest subiect nu este la ordinea zilei. ”Doresc să avem mai întâi progrese şi apoi să putem discuta despre problema sancţiunilor. Dar trebuie să fie progrese bune şi importante”, a mai spus cancelarul german.
Conflictul dintre armata ucraineană şi separatişti s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în aprilie 2014, atât civili, cât și combatanți.
Brexit, model pentru Ucraina
Anterior, ex-ministrul german de externe Zigmar Gabriel a efectuat o vizită la Kiev, unde a discutat și viitoarele relații dintre blocul comunitar și Kiev. Oficialul german sugerase că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat acesta.
El a afirmat pentru presa germană că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. El a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.
Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.
Menționă că Berlinul nu susține aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO în următorii ani, inclusiv pe fondul lipsei de reforme structurale și în domeniul luptei anticorupție din Ucraina. (N.G.)
