de Isac Mihai | mart. 13, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, candidat oficial pentru al doilea mandat prezidențial
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.
În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
NATO, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Vise euroatlantice
Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Binomul Angela Merkel-Donald Trump dorit la Kiev de președintele Petro Poroșenko pe post de îngeri izbăvitori ai carierei sale politice
Ministrul german de externe Zigmar Gabriel efectuează azi și mâine o vizită de lucru în Ucraina, în cadrul căreia va avea discuții cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, relatează serviciului de presă al MAE de la Kiev, citat de mass-media regională. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Vizita șefului diplomației germane în Ucraina vine intr-un moment oportun pentru administrația președintelui Petro Poroșenko, care se confruntă de câteva săptămâni cu ample manifestări de stradă care cer alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate, pe fondul eșecului reformelor, mai ales cele care privesc combaterea corupției la nivel înalt. Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Formatul Normandia, revitalizat
Potrivit serviciului de presă al MAE de la Kiev, principala temă a discuțiilor va fi rolul Republicii Federative Germania, împreună cu Franța, ca parte componentă a „Formatului Normand”, în restabilirea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei. Anterior, unele declarații ale oamenilor politici germani privind posibila federalizare a Ucrainei prin autonomizarea Donbas-ului au provocat iritarea majorității liderilor politici de la Kiev, mai puțin ai Blocului Opoziției, principala formațiune parlamentară pro-rusă din Rada Supremă.
Miniștrii de externe Pavlo Klimkin și Sigmar Gabriel vor efectua o călătorie comună în Donbas, la linia de contact dintre forțele ucrainene și rebelii pro-ruși. În cadrul vizite demnitarii vor discuta și despre eliberarea prizonierilor ucraineni din Donbas, precum și alte aspecte legate de cooperarea bilaterală, Berlinul manifestându-și disponibilitatea de a finanța reconstrucția regiunilor afectate de conflict în schimbul unor concesii politice din partea părților care să ducă la rezolvarea cât mai rapidă a conflictului.
Totodată, prin vizita lui Sigmar Gabriel în zona de conflict, autoritățile de la Kiev mai urmăresc și creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte desfășurarea căștilor albastre de menținere a păcii pe frontiera de stat dintre Ucraina și Federația Rusă și nu doar pe linia de cpntact dintre cele două forțe. Surse diplomatice ruse, consultate de agenția KARADENIZ PRESS, au menționat faptul că partea rusă nu va accepta solicitările ucrainene și occidentale, fiind inacceptabilă pentru Kremlin.
Brexit, model pentru Ucraina
Ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, a mai sugerat în urmă cu câteva zile că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat vicecancelarul, pentru grupul de presă german Funke.
Şeful diplomaţiei germane a mai afirmat că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. Ministrul german a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.
Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.
Avertismente occidentale
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au lansat recent un apel părţilor aflate în conflict, pe fondul creşterii ‘recente şi inacceptabile a încălcărilor încetării focului în estul Ucrainei’, ‘să-şi asume responsabilităţile’ şi ‘să pună în aplicare cât mai curând posibil’ acordurile de la Minsk. Exprimându-şi ‘sprijinul faţă de respectarea deplină a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei’, preşedintele francez şi cancelarul german ‘subliniază că nu există o altă soluţie decât o reglementare exclusiv paşnică a conflictului’ şi ‘îşi reafirmă ataşamentul faţă de punerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk’.
Părţile, subliniază cei doi lideri, trebuie ‘să-şi asume responsabilităţile’ şi ‘să pună în aplicare cât mai curând posibil deciziile deja adoptate, pentru a atenua suferinţele locuitorilor cei mai afectaţi de situaţia actuală’.
Potrivit comunicatului preşedinţiei franceze, Macron şi Merkel ‘încurajează de asemenea părţile să continue eforturile în vederea facilitării schimbului tuturor prizonierilor rămaşi, să permită accesul CICR (Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, n.red,) la toţi deţinuţii şi să faciliteze căutările persoanelor dispărute de către CICR’.
Sancțiuni prelungite
Şeful statului francez şi cancelarul german ‘cer totodată revenirea ofiţerilor ruşi în cadrul Centrului comun de control şi de coordonare (JCCC), care joacă un rol foarte important în susţinerea observatorilor OSCE şi în urmărirea acordurilor de încetare a focului’.
Reamintim că Uniunea Europeană a prelungit cu încă şase luni sancţiunile economice impuse Moscovei în vara lui 2014, la câteva luni după anexarea Crimeei de către Rusia, urmată de ofensiva rebelilor proruşi în estul Ucrainei. Autoritățile de la Kiev consideră că aceste sancțiuni sunt prea blânde, militând pe lângă cancelariile occidentale pentru adoptarea unor măsuri mai dure față de Moscova.
Kievul şi ţările occidentale acuză Rusia de susţinerea rebelilor separatişti, mai ales prin furnizarea de arme, acuzaţii respinse categoric de Moscova. Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat până acum cu peste 10.000 de morţi.
Sprijin american
Statele Unite au anunţat că vor întări ajutorul acordat Ucrainei în domeniul apărării, astfel încât Kievul să poată asigura „suveranitatea” teritoriului său, pe fondul tensiunilor americano-ruse legate de conflictul ucrainean. Anunţul a fost făcut la 24 de ore după ce Uniunea Europeană a prelungit, la rândul său, pentru şase luni severele sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru presupusa implicare în conflictul care devastează estul Ucrainei de peste trei ani şi jumătate.
„Statele Unite au decis să furnizeze Ucrainei capacităţi defensive consolidate (…) pentru a ajuta Ucraina să îşi clădească apărarea pe termen lung, să îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi să se protejeze împotriva oricărei agresiuni viitoare”, a scris într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert. „Ajutorul american este în întregime defensiv şi, aşa cum spus întotdeauna, Ucraina este un stat suveran” care are „dreptul de a se apăra”, a precizat Heather Nauert, subliniind importanţa acordului de la Minsk, încheiat pentru a instaura un armistiţiu în estul Ucrainei.
La începutul lunii decembrie 2017, Statele Unite au atenţionat cu fermitate Rusia că divergenţele lor persistente privind conflictul din Ucraina reprezintă un „obstacol în calea oricărei normalizări” a relaţiilor dintre cele două ţări, aflate la cel mai scăzut punct din istoria recentă.
Schimb de prizonieri
Săptămâna trecută președintele Poroșenko s-a bucurat de o ușoară creștere în popularitate după ce câteva zeci de militari şi civili ucraineni au fost eliberaţi din captivitate într-un schimb masiv de prizonieri cu rebelii proruşi.
„Dragi prieteni, pentru voi este o zi foarte importantă”, a declarat în limba ucraineană ambasadoarea Franţei, Isabelle Dumont, care l-a însoţit pe preşedintele Petro Poroşenko în estul separatist al ţării, pentru a se întâlni cu aceşti bărbaţi şi femei imediat după eliberarea. Participarea ambasadoarei Franței a generat speculații privind rolul jucat de diplomația și serviciile secrete franceze în aceste negocieri.
„Ostatici ucraineni sunt încă captivi în statul agresor – Rusia. Vom lupta ca atât Sențov, cât și Sușcenko, precum și alții care sunt ținuți în Rusia și Crimeea ocupată să fie elibrați cât mai repede. Solidaritatea internațională și determinarea noastră sunt garanții pentru acest lucru”, a afirmat și președintele Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev.
Autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi care controlează o parte din estul ţării au făcut un schimb de peste 300 de prizonieri miercuri, într-una dintre cele mai importante operaţiuni de acest fel în aproape patru ani de război. Rezultatul unor negocieri dificile la care a participat preşedintele rus Vladimir Putin mai multe săptămâni, această operaţiune a implicat 73 de prizonieri deţinuţi în cele două „republici” autoproclamate de rebeli şi 233 deţinuţi de autorităţile de la Kiev.
Acesta este primul schimb de prizonieri în ultimele 15 luni între beligeranţi şi al doilea cel mai important de la izbucnirea conflictului în 2014. El a avut loc pe linia frontului, în apropierea localităţii Gorlivka, la circa 40 km nord-est de ”capitala” separatistă Doneţk, şi a durat mai multe ore.
Desfăşurat chiar înainte de Anul Nou şi Crăciunul ortodox pe stil vechi (7 ianuarie), acest schimb de prizonieri este un progres rar în implementarea acordurilor de pace din 2015, care au redus intensitatea luptelor, fără a ajunge la o soluţionare politică a conflictului ce a făcut peste 10.000 de morţi.
Mikhail Saakașvilli vrea să rămână o forță relevantă pe scena politică din Ucraina
Bomba Saakașvilli
Prin ofensiva diplomatică a Kievului pe lângă cancelariile occidentale, administrația Poroșenko dorește să limiteze șansele de coagulare a unei opoziții unite împotriva sa, pe fondul protestele inițiate de fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, care însă nu se bucură încă de susținerea principalelor partide de opoziție. În acest sens, oficiali de la Kiev au demarat consultări cu diferite state pentru a identifica un stat care este pregătit să îl primească pe Saakaşvili, cu scopul înlăturării definitive a acestuia de pe scena politică din Ucraina.
Olanda este pregătită să îl primească în cazul în care acesta va decide să părăsească Ucraina, a declarat anterior ministrul olandez al afacerilor externe, după informaţii potrivit cărora Saakaşvili s-ar putea stabili în această ţară. „El este căsătorit cu o olandeză şi dacă el va cere un paşaport, legea olandeză îl autorizează”, a declarat ministrul Halbe Zijlstra în faţa jurnaliştilor la Haga, unde a avut o întrevedere cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Vom vedea cum vor evolua lucrurile”, a adăugat el.
Potrivit mass-media olandeze, printre care televiziunea publică NOS, Saakaşvili a înaintat o cerere de intrare pe teritoriul olandez, care a fost aprobată. „Avocatul lui Saakaşvili a solicitat Serviciul de Imigraţie şi Naturalizare pentru a afla dacă este posibil să obţină reunificarea familială cu soţia sa olandeză în Olanda”, au confirmat oficiali olandezi. Serviciul de Imigraţie „a decis că un permis de rezidenţă provizoriu poate fi eliberat pentru Mihail Saakaşvili”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Ministerului olandez al Justiţiei, Karin Donk. Ea a refuzat să ofere alte precizări, pretextând că acesta este „un caz individual”.
Reamintim că Saakaşvili este căsătorit cu Sandra Roelofs, 48 de ani, originară din Terneuzen, sud-vestul Olandei. Cuplul are două fete, potrivit televiziunii publice olandeze.
Oligarhul Ihor Kolomoisky, finanțatorul protestelor anti-Poroșenko
Întâlnire de taină Saakaşvilli- Kolomoisky
Conform surselor din conducerea Mișcării Noilor Forțe, condus de către Saakaşvili, citate de KARADENIZ PRESS, acesta dorește să viziteze Olanda pentru a avea întrevederi cu diferiți aliați politici din Ucraina, inclusiv oligarhul Ihor Kolomoisky, care finanțează protestele conduse de fostul lider georgian și care se află în exil în urma acutizării divergențelor cu actuala guvernare de la Kiev. Anterior oligarhul Ihor Kolomoisky a fost unul dintre aliații președintelui Petro Poroșenko, divergențele apărând pe fondul luptei dintre cei doi pentru controlul activelor din sectoarele energetic și bancar din Ucraina. Reamintim că administrația Poroșenko a preluat controlul asupra unei mari părți a celor mai profitabile active controlate de oligarh, inclusiv PrivatBank.
Fostul preşedinte georgian este anchetat la Tbilisi pentru abuz de putere, acuzaţie pe care el o respinge. În timp ce se afla în afara Ucrainei, lui Saakaşvilli i-a fost retras paşaportul ucrainean, după campania de acuzații începută de acesta împotriva președintelui Petro Poroșenko. În pofida opoziției autorităților, Saakaşvilli a reușit să intre ilegal în Ucraina și să evite arestarea sa, pe fondul acuzațiilor Procuraturii Generale de la Kiev că a încercat să organizeze un puci cu ajutorul Rusiei. (Mihai Isac)
de Mihai Cernev | iun. 3, 2016 | Minoritați, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, suparat pe decizia parlamentarilor germani
Turcia și Germania ‘sunt doi aliați foarte importanți’ și relațiile lor nu se vor ‘deteriora total’ după decizia de recunoaștere de către Bundestag a genocidului împotriva armenilor comis de Imperiul Otoman în 1915, a declarat premierul Binali Yildirim, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Evenimentele din primul razboi mondial, la care face referinta decizia parlamentarilor germani, sunt interpretate diferit de catre istoriografia oficiala armeana si turca.
‘Germania și Turcia sunt doi aliați foarte importanți. Nimeni nu trebuie să se aștepte ca relațiile lor să se deterioreze complet dintr-odată din cauza acestei decizii sau a unor decizii similare’, a declarat Yildirim, într-o conferință de presă la Ankara, înaintea plecării într-o vizită în Azerbaidjan. ‘Aceasta nu înseamnă totuși că noi nu vom reacționa, că nu vom spune nimic’, a adăugat șeful guvernului de la Ankara.
Yildirim a mai afirmat că „lobby-ul armean rasist” este responsabil pentru decizia eronată a deputaților germani.
Reactie dura
Turcia a reacționat cu indignare joi după votarea de către camera inferioară a parlamentului german a unei rezoluții ce recunoaște genocidul armean, rechemând în țară ambasadorul de la Berlin și amenințând cu represalii pe fondul crizei migrației.
‘Această rezoluție va afecta serios legăturile turco-germane’, a avertizat la rândul său președintele Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită în Kenya, promițând ‘măsuri’ după revenirea sa în Turcia.
Reiterând că Turcia va considera această rezoluție drept ‘nulă și neavenită’, premierul Yildirim a estimat, de asemenea, că ‘această decizie afectează în mod serios relațiile între Germania și Turcia’, adăugând că vor fi date ‘răspunsuri adecvate’. Cu toate acestea, a mai spus el, ‘oricare ar fi circumstanțele, vom continua relațiile noastre cu prietenii noștri, cu aliații noștri’.
Relatii cruciale
Relațiile dintre Ankara și Berlin sunt cruciale pentru punerea în aplicare a controversatului acord privind migranții dintre Turcia și Uniunea Europeană, ce traversează în prezent o zonă de turbulențe. O parte din analistii de la Ankara, citati de mass-media turca, au speculat ca prin acest vot partea germana vrea sa forteze mana Turciei pentru a nu mai fi nevoita sa aplice tratatul anterior, prin care Turcia primea careva miliarde de euro pentru gestionarea crizei, precum si concesii insemnate in ceea ce priveste regimul de vize pentru cetatenii turci care calatoresc in UE.
Germania, prin vocea ministrului său de externe, Frank-Walter Steinmeier, a încercat să calmeze joi furia acestui partener important, exprimându-și speranța că nu vor exista ‘reacții excesive’ din partea Ankarei.
Pana in acest moment, mai multe organizatii de extrem dreapta din Turcia au lansat chemari la boicotarea produselor germane, demersuri considerate ineficiente de majoritatea analistilor politici si economici turci, avand in vedere relatiile profunde intre cele doua state, ambele membre ale NATO. Reamintim ca in Germania locuiesc cateva milioane de cetateni turci, inclusiv de etnie kurda, iar firmele cu capital german joaca un rol extrem de important in economia turca.
Totodata, Germania furnizeaza anual cateva milioane de turisti care viziteaza Turcia, fiind esentiali pentru mentinerea viabilitatii acestui segment economic al economiei, din care Turcia castiga cateva miliarde de Euro, fiind considerat strategic de catre autoritatile de la Ankara.
Vot controversat
Rezoluția Bundestagului reprezintă un pas suplimentar către recunoașterea oficială de către Germania a genocidului armean, dar textul nu angajează în acest sens guvernul cancelarului Angela Merkel.
Un singur membru al Bundestagului a votat împotriva rezoluției, iar un altul s-a abținut de la vot, a anunțat președintele camerei inferioare a legislativului german, Norbert Lammert. Adoptarea rezoluției a avut loc prin ridicarea mâinii, voturile favorabile documentului nefiind numărate.
Interpretari divergente
Armenia estimează că 1,5 milioane de armeni au fost uciși într-o manieră sistematică înainte de prăbușirea Imperiului Otoman. Mai mulți istorici și mai multe țări, între care Franța, Italia și Rusia, au recunoscut genocidul armenilor.
In urma unei puternice campanii la nivel international, decizii de recunoastere favorabile pozitiei armene au fost adoptate de diferite organe legislative, nationale ori locale, din cateva zeci de state, inclusiv Australia, SUA ori unele state europene.
La randul sau, Turcia afirmă că a fost vorba de un război civil, dublat de foamete, în care 300 până la 500.000 de armeni, precum și foarte mulți turci au murit în momentul în care forțele otomane și Rusia tarista își disputau controlul în Anatolia, ultima fiind puternic sustinuta de catre militiile armene.
Autoritatile de la Ankara neagă cu vehementa ca a existat o campanie organizată de epurare etnică contra armenilor ori autoritătile imperiale otomane au dat dispozitii clare in acest sens.
de Isac Mihai | nov. 23, 2014 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german Angela Merkel sprijina negocierile directe israeliano-palestiniene
Cancelarul german Angela Merkel a respins ideea ca țara sa să recunoască unilateral Palestina ca stat, precizând că palestinienii și israelienii își pot soluționa disputa îndelungată numai prin negocieri, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Obiectivul trebuie să fie acela ca ambele părți să fie de acord cu o soluție bazată pe coexistența a două state, unul israelian și unul palestinian. De aceea, din punctul meu de vedere, o recunoaștere unilaterală a statului palestinian nu ne-ar face să avansăm pe calea unei soluții bazate pe coexistența a două state”, a mai declarat Merkel.
La randul sau, si Adunarea Națională a Franței va vota la 28 noiembrie 2014 o propunere a deputaților socialiști, majoritari in Legislativul francez, care „invită” autoritatile de la Paris să recunoască Statul Palestina. Acest vot, unul exclusiv simbolic, va avea loc înaintea celui prevăzut să aibă loc în Senatul francez la 11 decembrie.
Potrivit oficialilor Autorității Naționale Palestiniene, circa 135 de țări au recunoscut deja Palestina. În afară de Suedia, alte șapte țări membre actuale ale UE (Cehia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, România, Malta și Cipru) au recunoscut statul palestinian, înainte de aderarea lor la Uniunea Europeana.
Tinta de anvergura
Autoritatile israeliene au arestat patru palestinieni suspectaţi de plănuirea asasinării ministrului israelian de externe Avigdor Lieberman cu o rachetă anti-tanc în timp ce acesta se îndrepta cu maşina către locuinţa sa dintr-o aşezare evreiască din Cisiordania, relata, in urma cu cateva zile, mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presupusul complot al Hamas a fost dejucat în timpul războiului din iulie-august din Gaza. Dezvăluirea lui are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Israel şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţinut de SUA, care locuieşte în Cisiordania. Unul dintre principalele motive ale deteriorării relaţiilor este o dispută asupra unui contestat loc de rugăciune din Ierusalim.
O declaraţie emisă de agenţia de securitate israeliană Shin Bet a identificat trei dintre suspecţi ca fiind membri Hamas şi, citând mărturiile lor oferite în timpul interogatoriilor, a declarat că aceştia speraseră că prin uciderea lui Lieberman “vor trimite un mesaj Israelului care va duce la termninarea războiului din Gaza.”
Tacere palestiniana
Hamas, care controlează Fâşia Gaza, deşi s-a supus oficial unui guvern unit sub conducerea lui Abbas, nu a răspuns imediat la acuzaţii. Shin Bet a declarat că suspecţii au fost acuzaţi de un tribunal militar israelian.
Cei patru palestinieni locuiesc în apropierea aşezării Nokdim, unde Lieberman are o locuinţă. Ei au monitorizat convoiul diplomatului de extremă dreapta şi au încercat să obţină o grenadă lansată cu rachetă pentru a ataca convoiul, a declarat Shin Bet. Shin Bet a descris presupusul complot de asasinare ca un semn că gruparea islamistă Hamas îşi intensifică activităţile în teritoriu şi în estul Ierusalimului, aflate sub controlul direct al statului israelian.
Reamintim ca activisti Hamas au răpit şi ucis trei tineri israelieni în Cisiordania în luna iunie, declanşând uciderea de către evrei a unui tânăr palestinian din Ierusalim şi alimentând tensiunile în cadrul unui conflict în care au murit peste 2.100 de rezidenţi din Gaza şi 73 de israelieni.
De asemenea, discuţiile Israelului cu Abbas în privinţa înfiinţării unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est s-au blocat în aprilie 2014 iar oficialii israelieni l-au acuzat de atunci pe Abbas de incitare la violenţe. Aceste acuzaţii sunt contestate, totuşi, de oficialii securităţii, printre ei fiind şi observatori americani, care creditează forţele lui Abbas pentru diminuarea multor ameninţări din Cisiordania.
Atac sangeros
Doi bărbaţi au atacat mortal, marţi, patru israelieni într-o sinagogă a Ierusalimului, în timp ce alte trei persoane au fost rănite. Forţele de securitate i-au ucis ulterior pe ce doi atacatori, indicând un posibil atac terorist. ”Doi terorişti au intrat în sinagoga din cartierul Har Nof. Ei au atacat cu toporul, cuţitul şi un pistol. Patru credincioşi au fost ucişi. Poliţiştii veniţi la faţa locului au tras (focuri de armă) şi i-au ucis pe cei doi terorişti”, a declarat Luba Samri, purtător de cuvânt al forţelor locale.
Poliţia a mai precizat că unul dintre cei doi atacatori provine din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului. Serviciul de ambulanţă al Israelului a relatat ulterior că numărul total al răniţilor a ajuns la opt. ”Vedem acest incident ca fiind un atac terorist”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld.
La randul lor, rapoartele radiourilor palestiniene, apropiate organizatiei palestiniene, i-a catalogat drept ”martiri” pe cei doi atacatori, iar grupul islamist Hamas a lăudat atacul sângeros. ”Hamas a cerut continuarea operaţiunilor de răzbunare şi a insistat ca ocupaţia israeliană să poarte responsabilitatea pentru tensiunile din Ierusalim”, a declarat purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri.
Raspuns dur
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îi consideră responsabili pentru acest atac atât pe liderii Hamas, cât şi pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ulterior, liderul de la Tel Aviv a ameninţat că va ”răspunde cu duritate” împotriva acestei „crime brutale”.
Reamintim ca violenţele izbucnite în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate de israelieni au luat amploare în ultimele luni, fiind alimentate şi de o dispută pentru accesul la moscheea al-Asqa, considerată un loc important atât pentru musulmani cât şi pentru evrei.
În timpul confruntărilor, cinci israelieni şi un cetăţean străin au murit în timp ce numărul victimelor din rândul palestinienilor s-a ridicat la câteva zeci, printre care şi atacatorii.
Printre factorii care au mai alimentat sângerosul conflict se află invazia lansată în Fâşia Gaza de armata israeliană în acesta vară, care s-a soldat cu moartea a mii de palestinienii şi dărâmarea unei mari părţi din oraşul Gaza.
Presiuni europene
“Uniunea Europeană aminteşte că dezvoltarea viitoare a relaţiilor cu partenerii israelieni şi palestinieni va depinde şi de angajamentul lor către o pace durabilă bazată pe o soluţie cu două state”, au declarat miniştrii UE de externe după o întâlnire a Consiliului în Bruxelles. Întâlnirea Consiliului UE pentru Afaceri Externe a avut loc în mijlocul unor tensiuni tot mai mari între Israel şi UE pe seama activităţii israeliene de colonizare.
Anterior, ministrul israelian de externe Avigdor Liberman a declarat că este o greşeală ca Uniunea Europeană să lege relaţiile sale cu Israelul de procesul de pace. UE şi Israelul au legături puternice şi Israelul a primit un statut similar cu cel al unui stat membru al blocului european, dar acest statut se aplică doar în zonele cuprinse în Linia Verde.
Totuşi, Israelul e îngrijorat de ameninţarea tot mai mare venită partea UE, privind aplicarea unui boicot asupra produselor şi bunurilor fabricate în colonii şi de apelurile parlamentarilor statelor UE de a se recunoaşte unilateral un stat palestinian.
Eforturi diplomatice
La Bruxelles, miniştrii UE de externe au promis că vor continua să lupte împotriva vânzării de bunuri produse în coloniile evreieşti stabilite în afara “liniilor de dinainte de 1967”. Aici sunt incluse aşezările din Cisiordania, cartierele evreieşti din Ierusalimul de Est şi comunităţile evreieşti de pe Golan Heights. Uniunea Europeană consideră că toate aceste comunităţi sunt ilegale. Recent, produsele lactate şi avicole fabricate dincolo de Linia Verde au fost interzise pe piaţa europeană.
Consiliul a emis o declaraţie de 3 pagini asupra conflictului dintre Israel şi palestinieni ca parte a unui efort reînnoit din partea UE de a se implica în orice relansare a discuţiilor pentru pace conduse de SUA, discuţii care au rămas blocate din aprilie 2014.
După întâlnire, şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat că UE susţine iniţiativa propusă de secretarul de stat american John Kerry pentru relansarea procesului de pace. Ca parte a acelui efort, Kerry a discutat si cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.
Element de disperare
În plus, Uniunea Europeană analizează cadrul regional care a implicat SUA, UE şi Consiliul de Securitate al ONU, şi care va include de asemenea Iordania, Egiptul şi Arabia Saudită, a declarat Mogherini. “Am decis ca nu putem doar să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. Nu mai avem timp. Există un element de disperare în regiune”, a spus Mogherini reporterilor.
Ea a declarat că rapoartele media privind eventuale sancţiuni UE în aşteptare împotriva Israelului nu sunt adevărate. Totodata, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre posibila recunoaştere de către UE a unui stat palestinian, Mogherini a declarat că întrebarea este deplasată. “Pentru mine, adevăratul punct nu este recunoaşterea unui stat palestinian, ci mai degrabă ceea ce putem să facem util pentru a avea un stat palestinian”, a declarat ea.
Statele membre ale UE pot recunoaşte Palestina ca stat, dar acest lucru nu ar schimba neapărat situaţia de la faţa locului, a mai declarat Mogherini.
Demers suedez
Reamintim ca Suedia a recunoscut, la sfarsitul lunii octombrie, în mod oficial statul Palestina, a anunţat Ministerul de Externe suedez, Margot Wallstrom, la mai puţin de o lună după ce guvernul şi-a anunţat intenţia să adopte această decizie fără precedent. Exemplu suedez a avut unele urmari imediate in unele state europene, Congresul Deputatilor, camera inferioara a Parlamentului spaniol, adoptand o propunere prin care solicita guvernului spaniol sa recunoasca statul palestinian. Motiunea a fost depusa de opozitia socialista si a facut obiectul unor lungi negocieri intre partide.
Aceasta prevede ca recunoasterea statului Palestinian “trebuie sa fie rezultatul unor negocieri intre parti” si solicita guvernului sa adopte masuri “coordonate” cu cele ale Uniunii Europene.
Conflict diplomatic
Autoritatile palestiniene au salutat decizia suedeza, în timp ce Israelul şi-a chemat ambasadorul din Suedia pentru discuţii. Tel-Avivul l-a convocat şi pe ambasadorul suedez pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Margot Wallstrom a afirmat că prin recunoaşterea Palestinei, şi guvernul preşedintelui palestinian Mahmous Abbas, va pune cele două naţiuni la un nivel egal şi va facilita decursul negocierilor de pace. „Este important să-i sprijini pe cei care cred în negocieri şi nu în violenţă. Asta va oferi speranţă tinerilor palestinieni şi israelieni arătând că există o alternativă la violenţă” a declarat Wallstrom.
Preşedintele Abbas a aplaudat ”curajoasa şi istorica” decizie de a recunoaşte în mod oficial statul Palestina, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Suedia este primul stat membru UE din Europa de Vest care recunoaşte statul palestinian. Totodata, alte şapte state din estul Europei şi din zona Mediteraneană au recunoscut deja statul palestinian: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia şi România.
Islanda este singurul stat din Europa de Vest care a recunoscut anterior Palestina, însă nu este membru al UE.
Avertisment american
Statul Israel a insistat un timp îndelungat că palestinienii pot obţine mult aşteptatul stat numai prin negocieri directe şi nu prin alte canale diplomatice. La randul sau, SUA au avertizat Suedia îndemnând-o să nu recunoască oficial Palestina, denumind decizia Stokholmului ”prematură” şi precizând că se poate ajunge la înfiinţarea statului palestinian numai prin negocierea unei soluţii între israelieni şi palestinieni.
În anunţul sau ministrul de Externe al Suediei a declarat că ”guvernul consideră că standardul legii internaţionale pentru recunoaşterea statului palestinian a fost îndeplinit”.
de Isac Mihai | nov. 18, 2014 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul rus Vladimir Putin binecuvanteaza federalizarea Ucrainei
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Ucraina are viitor numai în caz de federalizare, relateaza postul de televiziune german ARD, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Ucraina este o țară complexă și nu numai din punct de vedere al componenței etnice, ci și al proceselor de formare a sa în forma actuală” a mai declarat, in cadrul interviului Vladimir Putin.
Întrebat dacă există viitor pentru această țară, președintele rus a răspuns ca „desigur există. Aceasta este o țară mare, o națiune mare, cu o populație de 43-44 de milioane de persoane. Aceasta este o mare țară europeană, cu o cultură europeană”. „Dar știți, doar un singur lucru lipsește: înțelegerea că dacă vrei să fii de succes, stabil și economia să-ți crească, fiecare trebuie să aibă un sentiment că aceasta este casa lui, indiferent de ce limbă vorbește — fie că este vorba de maghiară, rusă, ucraineană sau poloneză’, a spus liderul rus, subliniind că nu înțelege respingerea federalizării de către unele forțe politice din Ucraina.
Limbaj politic
„Auzim acum că ar putea fi vorba de descentralizare și nu de federalizare.Totul e un joc de cuvinte. Trebuie să înțelegem ce încorporăm în acești termeni: descentralizare, federalizare, regionalizare. Așa se poate adăuga încă o duzină de termeni”, a mai declarat liderul rus, potrivit căruia „principalul este ca oamenii, care trăiesc în acele teritorii, să înțeleagă cu au anumite drepturi, că pot rezolva în mod independent ceva în viața lor”.
Reamintim ca autoritatile de la Kievul resping federalizarea ca pe o încercare de destabilizare a țării, în contextul în care ostilitățile în estul separatist au făcut deja peste 4.000 de morți si zeci de mii de refugiati.
Avertismente germane
Cancelarul german, Angela Merkel, a sugerat că liderul rus Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării pacea în Europa prin anexarea peninsulei Crimeea şi a avertizat că Moscova ar putea ameninţa şi alte ţări din regiune, inclusiv Republica Moldova, Serbia şi Georgia, relatează mass-media australiana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un discurs susţinut la Institutul Lowy din Sydney cu ocazia summitului G20, cancelarul german a declarat că Occidentul trebuie să acţioneze ferm în faţa acţiunilor Rusiei. „Criza din Ucraina nu este o problemă regională, ci un motiv de îngrijorare pentru toată lumea”, a mai adaugat cancelarul german.
Serbia, tabara militara rusa
De asemenea, Angela Merkel a subliniat că Occidentul trebuie să rămână unit în disputa cu preşedintele rus cu privire la criza din Ucraina. Şefa Guvernului de la Berlin a adăugat că este foarte important ca Europa şi Statele Unite să adopte o poziţie comună în privinţa crizei din Ucraina. Angela Merkel a exclus posibilitatea unei intervenţii militare occidentale şi a precizat că toate opţiunile trebuie să fie luate în calcul pentru soluţionarea crizei pe cale diplomatică.
Declaraţia cancelarului german intervine în contextul în care Guvernul de la Berlin este îngrijorat în legătură cu politica agresivă antiocidentală a Rusiei în Balcani. Mass-media germana, citand surse din comunitatea de informatii de la Berlin, considera că temerile sunt motivate de intenţia Rusiei de a consolida cooperarea în sectorul energetic şi militar cu Serbia, stat care vizeaza aderarea la UE.
Kremlinul acuza
Diplomaţia de la Moscova a respins, luni, acuzaţiile NATO cu privire la prezenţa militară rusă în estul Ucrainei şi a apreciat că Alianţa Nord-Atlantică întreţine „sentimentele antiruse” pentru a-şi justifica prezenţa crescută în apropierea graniţelor Rusiei. Ministerul rus de Externe afirmă, într-un comunicat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, „nu a atins nivelul belicos de rusofobie” al predecesorului său Anders Fogh Rasmussen şi acuză NATO că oferă opiniei publice „aberaţii” cu privire presupusa susţinere a rebelilor din estul Ucrainei, în loc să propună o soluţie diplomatică pentru conflictul ucrainean.
„Din păcate, Alianţa Nord-Atlantică nu încearcă să discute constructiv despre probleme grave şi preferă să susţină sentimentele antiruse pentru a-şi justifica proiectele (..) care vizează consolidarea prezenţei militare a NATO în apropierea graniţelor ruse”, mai arata comunicatul diplomaţiei ruse.
Riscuri grave
Atitudinea NATO „aduce riscuri grave pentru securitatea în spaţiul euroatlantic”, subliniază comunicatul diplomaţiei ruse. „În loc să contribuie efectiv la găsirea unei soluţii pentru reglementarea conflictului ucrainean, Jens Stoltenberg s-a alăturat celor care oferă opiniei publice aberaţii (…) în legătură cu presupusa trecere a frontierei ucrainene a echipamentului şi armelor din Rusia”, a acuzat diplomaţie rusă. „Este trist că NATO preferă să nu remarce eforturile Rusiei în vederea stabilizării situaţiei din Ucraina” mai adaugă comunicatul.
Reamintim ca autoritatile de la Kiev si majoritatea statelor occidentale acuză Rusia că oferă susţinere militară separatiştilor pro-rusi din estul Ucrainei şi a trimis trupe pe teritoriul ucrainean, ceea ce Moscova a dezminţit categoric în mai multe rânduri.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat la începutul lunii noiembrie Rusia că oferă în continuare susţinere rebelilor ucraineni, prin livrarea de echipamente şi trimiterea de forţe speciale în Ucraina. La randul sau, comandantul forţelor aliate NATO în Europa, Philip Breedlove, a afirmat săptămâna trecută că Alianţa Nord-Atlantică a „observat coloane de echipamente, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană, artilerie şi trupe ruse intrând în Ucraina”.
