Proiectele la Marea Neagra au nevoie de mai multa vigoare, iar rolul UE poate fi determinant in acest sens, a declarat, joi, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu. „Au trecut cinci ani de cand Marea Neagra a intrat pe harta Uniunii Europene, prin aderarea Romaniei si Bulgariei. UE a sesizat rapid potentialul adus de acest bazin maritim si a lansat inca din 2007, la initiativa Romaniei si cu sprijinul altor state membre, Sinergia Marii Negre. Constatam insa ca procesul nu si-a realizat pe deplin potentialul; au existat progrese, dar fragmentate, iar proiectele noastre au nevoie de mai multa vigoare”, a declarat Cristian Diaconescu, in deschiderea conferintei „Politici europene la Marea Neagra: Consolidarea cooperarii regionale”. Interesele individuale, diferite in sine, ale statelor din regiune „pot fi urmarite eficient doar intr-un context de dialog, de negociere integrativa, care sa depaseasca limitele jocului de suma nula cu care ne-a obisnuit istoria secolelor trecute. Potentialul de beneficii mutuale a fost deja evidentiat, insa nu a fost inca exploatat pe deplin”, a precizat seful MAE. Cristian Diaconescu a enumerat obiectivele Romaniei ca stat membru UE la Marea Neagra: „Dorim dezvoltarea multidimensionala a zonei Marii Negre, in beneficiul statelor riverane, dar si in interesul pe termen lung al Uniunii Europene, in domenii precum transporturi, energie, protectia mediului, securitate maritima, schimburi culturale. Solutia este mai multa cooperare regionala intre tarile riverane si cele din zona extinsa a Marii Negre. Aceasta exista deja, in formate diverse; insa, ca si in cazul Sinergiei, rezultatele sunt segmentate, iar intentiile nu reusesc, de multe ori, sa fie implementate”.
Cooperarea la Marea Neagra
Uniunea Europeana poate avea un rol esential in stimularea cooperarii dintre statele de la Marea Neagra, a adaugat seful MAE: „Avem nevoie de o abordare regionala noua, insotita de o oferta clara si robusta a UE. Cred ca Uniunea, cu greutatea sa economica si politica, poate avea un rol semnificativ in stimularea acestei cooperari. Uniunea ofera un model neegalat ca ambitie, transparenta si eficienta de niciun alt format de dialog interstatal. Romania crede cu tarie ca o mai mare implicare a UE va conduce la consolidarea potentialului de cooperare regionala la Marea Negra”. „O uniune care nu isi poate realiza vocatia de model de cooperare, dialog si integrare in imediata sa vecinatate (Balcani, Marea Neagra) va avea mai putine sanse sa-si atinga ambitiile de jucator global”, a punctat seful diplomatiei romane. Rezultatul cel mai asteptat al unei mai stranse cooperari va fi „cresterea capacitatii de accesare a instrumentelor de finantare europene si nu numai, ma refer aici la fonduri structurale, programe de cercetare si dezvoltare sau programe comune operationale pentru cooperarea trans-frontaliera”, a conchis ministrul de Externe.
Pentru a tempera Turcia in acuzele aduse regimului Bashar al-Assad, Siria ar putea recurge la „arma kurda”, noteaza cotianul rus Komersant. Mai mult folosirea de catre autoritatile de la Damasc a kurzilor gazduiti pe teritoriul sau ar putea destabiliza intreaga zona unde se regasesc kurzi precum Iran sau Irak. Expertii vorbesc despre nasterea aliantei dintre Damasc si Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care desfasoara o lupta armata impotriva autoritatilor turce. in acest mod Bashar al-Assad spera sa obtina o parghie de presiune asupra Ankarei, mizand pe cartea kurda, ceea ce-i va permite sa destabilizeze situatia in mai multe tari din proximitate. Liderul aripii militare a PKK, Murat Karayilan, este convins: guvernul islamic conservator de la Ankara, „tolerat de SUA si de o serie de puteri europene„, pregateste o interventie armata in Siria. Liderul aripei armate a PKK a atentionat ca, in cazul in care aceste planuri vor fi realizate, „toate regiunile kurde din Turcia vor deveni zona de actiuni militare„.
Sprijin pentru terorism
Damascul ii sprijinea in mod traditional pe separatistii kurzi, considerati de Ankara separatisti. intemeietorul PKK, Abdullah Öcalan, conducea „razboiul de partizani„ impotriva autoritatilor turce de pe teritoriul sirian. Langa Damasc, PKK avea o baza proprie, care amintea de o mica cetate, iar „luptatorii pentru eliberarea Kurdistanului„ erau instruiti in defileul Bekaa, care, chiar daca se afla in Liban, la acea vreme era controlata practic de sirieni. Lucrurile au continuat astfel pana in 1998, cand Ankara i-a cerut Damascului sa-l expulzeze pe Öcalan, amenintand ca, in caz contrar, va declansa un razboi. Ca o confirmare a seriozitatii acestor intentii, la granita au fost comasate trupe turcesti. Presedintele de atunci Hafez al-Assad a fost nevoit sa se retraga: Öcalan a parasit Siria, cautand fara succes azil in Rusia, Italia si Grecia, iar in februarie 1999 a fost arestat de serviciile secrete turce de pe teritoriul Kenyei. De atunci, Damascul si PKK au incercat sa nu-si afiseze relatiile, insa acum situatia s-a schimbat, constata Kommersant. in razboiul civil sirian premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a plasat de partea opozitiei. Consiliul National Sirian (CNS), care se opune lui Bashar al-Assad, isi are sediul in Turcia. in afara de aceasta, liderii de la Ankara vorbesc din ce in ce mai des despre crearea, de-a lungul granitelor cu Siria, a unei „zone-tampon„, inaccesibila pentru fortele guvernamentale siriene. Drept replica, Bashar al-Assad a decis sa mizeze pe cartea kurda, amintindu-i in acest fel lui Erdogan despre posibilele consecinte pe care le va avea pentru Turcia amestecul in conflictul sirian.
Siria s-ar putea dezintegra
Potrivit Kommersant, mai exista o explicatie pentru activitatea lui Bashar al-Assad in directia kurda: el doreste sa-si asigure sprijinul kurzilor, care in Siria se cifreaza la circa 2 milioane (10% din populatie). in actualul razboi civil, majoritatea kurzilor isi mentin neutralitatea. Unele miscari kurde sprijina Damascul, altele – opozitia, insa in linii mari populatia regiunilor kurde supravietuieste neluand parte activa la actiunile de protest. De altfel, nici nu ar avea de ce: fortele de securitate ale lui Bashar al-Assad au lasat practic regiunile kurde nesupravegheate, deoarece regimul de la Damasc nu are posibilitatea de a se ocupa si de majoritatea sunita, si de kurzi. O serie de politicieni kurzi au propus deja proclamarea pe teritoriul Siriei a „Kurdistanului de Vest„, cu capitala la Afrin. in opinia expertilor, indiferent cum se va incheia criza siriana, kurzii isi vor consolida oricum pozitiile. Astazi, cu ei „cocheteaza„ si Bashar al-Assad, si inamicii sai. Liderii CNS au promis deja ca in cazul in care vor veni la putere le vor oferi regiunilor kurde autonomie, dupa exemplul Irakului, unde regiunile nordice populate de kurzi exista practic ca un stat suveran. Este putin probabil ca autoritatile Turciei, unde kurzii au cu mult mai putine drepturi si se plang de discriminare, vor fi incantate de aparitia la granita sa a unei alte „regiuni kurde libere„. Fara indoiala, combatantii PKK vor profita de situatie si vor incerca sa-si consolideze prezenta in „Kurdistanul de Vest„. Drept rezultat, armata turca va fi nevoita sa desfasoare operatiuni impotriva partizanilor kurzi nu doar pe teritoriul Irakului, ca in prezent, ci si in Siria, indiferent de cine se va afla in acel moment la putere la Damasc: Assad sau adversarii sai.
Rolul Parlamentului European în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova este unul determinant, a apreciat miercuri premierul R Moldova, Vlad Filat, după întrevederea cu preşedintele PE Martin Schulz. ”Relaţiile parlamentare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană urmează o dinamică pozitivă, iar sprijinul acordat până în prezent Republicii Moldova de către PE a fost unul important. Cele 10 runde de negocieri privind Acordul de Asociere, în care s-au încheiat provizoriu 23 din 25 de capitole, sunt o dovadă şi a dinamismului relaţiilor dintre R Moldova şi UE, iar demararea negocierilor pentru Acordul de comerţ liber şi implementarea planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize reprezintă acţiuni şi măsuri esenţiale pentru R Moldova”, a spus Filat. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat miercuri, după întâlnirea la Bruxelles cu premierul Republicii Moldova, că a acceptat invitaţia de a efectua o vizită la Chişinău şi şi-a exprimat speranţa că va putea face acest lucru în perioada următoare. “Am primit o invitaţie amabilă de a vizita Republica Moldova şi sper că în perioada următoare voi putea” face acest lucru, a declarat preşedintele PE în cadrul unei declaraţii comune de presă cu premierul Vlad Filat.
Paşii următori
Martin Schulz a precizat că printre subiectele discutate cu Vlad Filat s-au numărat “paşii următori necesari” după lansarea negocierilor de săptămâna trecută privind acordul comprehensiv de liber schimb şi politica privind vizele în cadrul acordului comercial. “Am discutat situaţia privind întrebările legate de Republica Moldova şi Transnistria. Am ascultat extrem de atent analiza premierului privind situaţia internă şi evoluţiile din ţară şi am subliniat că PE şi UE în ansamblu sprijină ţara pe calea reformelor. Ne-am exprimat încă o dată dorinţa de a păstra legătura, pentru a coopera în special pentru a întări procesul de reformă din ţară”, a afirmat preşedintele PE. Martin Schulz a afirmat totodată că l-a felicitat pe premierul Filat pentru recenta alegere a noului preşedinte Nicolae Timofti. “Cunoaştem angajamentul premierului de a rezolva situaţia dificilă din ţară şi, prin urmare, am exprimat mulţumirile PE”, a afirmat el. Şeful guvernului de la Chişinău a mai avut, miercuri la Bruxelles, întâlniri cu raportorul PE pentru Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, liberalul britanic Graham Watson, şi cu liderul grupului europarlamentar al PPE, Joseph Daul. Cei doi europarlamentari au remarcat că alegerea recentă a preşedintelui Republicii Moldova oferă ţării stabilitatea necesară pentru finalizarea procesului de reforme început şi au promis că vor susţine în continuare eforturile de integrare europeană depuse de autorităţile de la Chişinău.
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a fost invitat pentru vineri la Tiraspol pentru a discuta cu liderul separatist al regiunii transnistrene, Evgheni Şevciuk, în privinţa reluării circulaţiei trenurilor de marfă pe segmentul transnistrean, a declarat miercuri aşa-numitul ministru de externe al Transnistriei, Nina Ştanski. Nin Ştanski a avut miercuri o întrevedere de câteva ore la Chişinău cu vicepremierul R Moldova responsabil pentru reintegrare, Eugen Carpov, la care au asistat şi participanţii la negocierile în formatul 5+2. “Pentru vineri, 30 martie, l-am invitat pe premierul Vlad Filat la Tiraspol unde se va întâlni cu Evgheni Şevciuk, iar scopul principal al acesteia este să convină asupra acordului privind reluarea transportului feroviar de mărfuri”, a declarat ea. Eugen Carpov a declarat că reluarea mişcării trenurilor pe segmentul transnistrean va influenţa pozitiv activitatea agenţilor economici de pe ambele maluri ale Nistrului, care astfel vor evita un ocol de aproximativ 400 de kilometri. Circulaţia trenurilor pe segmentul transnistrean a fost întreruptă în anul 2006, când autorităţile separatiste au pretins taxe pentru tranzitarea trenurilor. În octombrie 2010 a fost reluată circulaţia trenurilor pe traseul Chişinău-Odesa. Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk au mai avut două întrevederi, una la sfârşitul lunii ianuarie la Odesa şi alta săptămâna trecută la Chişinău.
Arestarea unor poliţişti acuzaţi că ar fi omorât doi suspecţi şi mărturiile primarului din Stavropol, care spune că a fost victima violenţelor în detenţie, au amplificat scandalul torturii practicate de poliţia rusă. În acest timp, ministerul de Interne face apel la oamenii de cultură să-i înveţe pe poliţişti să identifice sublimul şi să fie mai blânzi şi mai delicaţi. Tot mai multe cazuri de violenţă şi acte de tortură comise de forţele de ordine au fost date în vileag de la începutul lunii martie, după ce un om a murit în Tatarstan, violat cu o sticlă de şampanie într-un comisariat. Comitetul rus de anchetă, care a anunţat marţi că iniţiază controale în toată ţara, a făcut publică arestarea a doi poliţişti în oraşul siberian Kemerovo, pentru că au supus torturii un deţinut până ce acesta a murit, vrând astfel să-l determine să recunoască mai multe crime. Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că a arestat, în aceeaşi regiune, alţi doi poliţişti în cadrul unei anchete privind moartea unui om într-un comisariat în septembrie 2011. De altfel, Igor Bestuji, primarul oraşului Stavropol, în detenţie din 2 februarie, fiind acuzat de corupţie, a afirmat miercuri prin intermediul avocatului său că şi-a dezvăluit faptele de corupţie după îndelungi torturi şi ameninţări. „M-au lovit cu pumnii în cap, în ceafă, apoi mi-au pus un sac de plastic pe cap şi l-au legat. Apoi m-au ameninţat cu electrocutarea, apoi cu violul”, a povestit el într-o scrisoare citită de către avocata sa Inna Denisova în faţa unui tribunal.
Identificarea “sublimului”
Ministrul rus de interne Raşid Nurgaliev le-a adresat miercuri oamenilor de cultură rugămintea să-i înveţe pe poliţişti „să identifice sublimul, să fie delicaţi şi sensibili”, scrie presa din Rusia. Oficialul rus a cerut ajutorul reprezentanţilor cultelor şi oamenilor de cultură în educarea spirituală şi morală a angajaţilor din sistemul de interne, recunoscând, la o masă rotundă pe această temă, că „este nevoie de o nouă generaţie de poliţişti”, rezistenţi în faţa ameninţărilor profesionale şi a riscului „de deformare”. Preşedintele rus Dmitri Medvedev a făcut din reforma poliţiei, afectată de corupţie, o prioritate a mandatului său, supunându-i cu precădere pe angajaţii din acest sistem unei proceduri de verificare a competenţei. Dar măsurile nu au avut efectul scontat şi, potrivit unui sondaj al Centrului Levada, 75% dintre ruşi consideră că situaţia poliţiei nu s-a ameliorat, iar 14% sunt de părere că aceasta chiar s-a înrăutăţit.
„Biserica poate avea o contribuţie esenţială la promovarea unei imagini pozitive şi corect calibrate a comunităţii române în rândul societăţii italiene”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, care s-a întâlnit miercuri, la Roma, cu reprezentanţii cultelor religioase româneşti din Italia. Cu această ocazie, Cristian Diaconescu a transmis un mesaj de încurajare a ecumenismului şi dialogului între culte, ca factor de echilibru şi armonie între diferitele segmente ale societăţii. „Bisericile româneşti din Italia s-au remarcat atât prin relaţia dinamică şi apropiată cu comunitatea de români, cât şi printr-o bună cooperare cu autorităţile italiene. Biserica şi statul, chiar dacă sunt independente şi autonome în propriile domenii, au un punct comun forte în sprijinirea credincioşilor, fiind un pivot în coagularea comunităţii de români. Consider că Biserica poate avea o contribuţie esenţială la promovarea unei imagini pozitive şi corect calibrate a comunităţii române în rândul societăţii italiene”, a declarat şeful diplomaţiei române. La această întâlnire au participat PS Siluan, episcopul ortodox român în Italia, preotul Isidor Iacovici, reprezentantul comunităţii romano-catolice româneşti, preotul Ioan Pop din partea Colegiului Pontifical Român „Pio Romeno” al Bisericii Greco-Catolice, rev. Dan Iacob din partea Bisericii Penticostale din România şi rev. Benone Lupu din partea Bisericii Adventiste din România. Întâlnirea cu reprezentanţii cultelor religioase româneşti din Italia a fost ultima de pe agenda vizitei de lucru efectuate, marţi şi miercuri, la Roma, de şeful diplomaţiei române. Vizita de două zile la Roma a ministrului de Externe s-a înscris în cadrul dialogului periodic la nivel înalt cu partea italiană, în contextul unei relaţii bilaterale de parteneriat strategic consolidat. Totodată, Diaconescu a avut, în prima zi a vizitei, întrevederi cu episcopul ortodox român din Italia, părintele Siluan, cu viceprimarul Romei, Sveva Belviso, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti. În cadrul discuţiilor, ministrul de Externe a salutat recunoaşterea de către Italia a statutului juridic al Diocezei Ortodoxe Române din această ţară, cu sediul la Roma, şi ridicarea, de la 1 ianuarie, a restricţiilor de pe piaţa muncii italiene pentru lucrătorii români.
