Siria ar putea folosi PKK-ul impotriva Turciei

, , ,
 

Pentru a tempera Turcia in acuzele aduse regimului Bashar al-Assad, Siria ar putea recurge la „arma kurda”, noteaza cotianul rus Komersant. Mai mult folosirea de catre autoritatile de la Damasc a kurzilor gazduiti pe teritoriul sau ar putea destabiliza intreaga zona unde se regasesc kurzi precum Iran sau Irak. Expertii vorbesc despre nasterea aliantei dintre Damasc si Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care desfasoara o lupta armata impotriva autoritatilor turce. in acest mod Bashar al-Assad spera sa obtina o parghie de presiune asupra Ankarei, mizand pe cartea kurda, ceea ce-i va permite sa destabilizeze situatia in mai multe tari din proximitate. Liderul aripii militare a PKK, Murat Karayilan, este convins: guvernul islamic conservator de la Ankara, „tolerat de SUA si de o serie de puteri europene„, pregateste o interventie armata in Siria. Liderul aripei armate a PKK a atentionat ca, in cazul in care aceste planuri vor fi realizate, „toate regiunile kurde din Turcia vor deveni zona de actiuni militare„.

Sprijin pentru terorism

Damascul ii sprijinea in mod traditional pe separatistii kurzi, considerati de Ankara separatisti. intemeietorul PKK, Abdullah Öcalan, conducea „razboiul de partizani„ impotriva autoritatilor turce de pe teritoriul sirian. Langa Damasc, PKK avea o baza proprie, care amintea de o mica cetate, iar „luptatorii pentru eliberarea Kurdistanului„ erau instruiti in defileul Bekaa, care, chiar daca se afla in Liban, la acea vreme era controlata practic de sirieni. Lucrurile au continuat astfel pana in 1998, cand Ankara i-a cerut Damascului sa-l expulzeze pe Öcalan, amenintand ca, in caz contrar, va declansa un razboi. Ca o confirmare a seriozitatii acestor intentii, la granita au fost comasate trupe turcesti. Presedintele de atunci Hafez al-Assad a fost nevoit sa se retraga: Öcalan a parasit Siria, cautand fara succes azil in Rusia, Italia si Grecia, iar in februarie 1999 a fost arestat de serviciile secrete turce de pe teritoriul Kenyei. De atunci, Damascul si PKK au incercat sa nu-si afiseze relatiile, insa acum situatia s-a schimbat, constata Kommersant. in razboiul civil sirian premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a plasat de partea opozitiei. Consiliul National Sirian (CNS), care se opune lui Bashar al-Assad, isi are sediul in Turcia. in afara de aceasta, liderii de la Ankara vorbesc din ce in ce mai des despre crearea, de-a lungul granitelor cu Siria, a unei „zone-tampon„, inaccesibila pentru fortele guvernamentale siriene. Drept replica, Bashar al-Assad a decis sa mizeze pe cartea kurda, amintindu-i in acest fel lui Erdogan despre posibilele consecinte pe care le va avea pentru Turcia amestecul in conflictul sirian.

Siria s-ar putea dezintegra

Potrivit Kommersant, mai exista o explicatie pentru activitatea lui Bashar al-Assad in directia kurda: el doreste sa-si asigure sprijinul kurzilor, care in Siria se cifreaza la circa 2 milioane (10% din populatie). in actualul razboi civil, majoritatea kurzilor isi mentin neutralitatea. Unele miscari kurde sprijina Damascul, altele – opozitia, insa in linii mari populatia regiunilor kurde supravietuieste neluand parte activa la actiunile de protest. De altfel, nici nu ar avea de ce: fortele de securitate ale lui Bashar al-Assad au lasat practic regiunile kurde nesupravegheate, deoarece regimul de la Damasc nu are posibilitatea de a se ocupa si de majoritatea sunita, si de kurzi. O serie de politicieni kurzi au propus deja proclamarea pe teritoriul Siriei a „Kurdistanului de Vest„, cu capitala la Afrin. in opinia expertilor, indiferent cum se va incheia criza siriana, kurzii isi vor consolida oricum pozitiile. Astazi, cu ei „cocheteaza„ si Bashar al-Assad, si inamicii sai. Liderii CNS au promis deja ca in cazul in care vor veni la putere le vor oferi regiunilor kurde autonomie, dupa exemplul Irakului, unde regiunile nordice populate de kurzi exista practic ca un stat suveran. Este putin probabil ca autoritatile Turciei, unde kurzii au cu mult mai putine drepturi si se plang de discriminare, vor fi incantate de aparitia la granita sa a unei alte „regiuni kurde libere„. Fara indoiala, combatantii PKK vor profita de situatie si vor incerca sa-si consolideze prezenta in „Kurdistanul de Vest„. Drept rezultat, armata turca va fi nevoita sa desfasoare operatiuni impotriva partizanilor kurzi nu doar pe teritoriul Irakului, ca in prezent, ci si in Siria, indiferent de cine se va afla in acel moment la putere la Damasc: Assad sau adversarii sai.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *