Bulgaria a renuntat la planurile pentru centrala nucleara de la Belene, cu o capacitate de 2.000 de MW, si va construi in schimb o centrala pe gaze naturale, a declarat, miercuri, la un post de radio local, un secretar de stat din Ministerul de Finante, potrivit Reuters. Proiectul Belene nu a reusit sa atraga suficient interes din partea investitorilor privati in ultimii trei ani, dupa ce grupul german RWE s-a retras in 2009 din cauza temerilor legate de finantare. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a afirmat in numeroase randuri ca proiectul nu va continua daca nu va reusi sa atraga investitori occidentali. „Centrala nucleara de la Belene nu va fi construita, iar in loc va fi construita o centrala pe gaze naturale”, a spus secretarul de stat din Ministerul de Finante Vladislav Goranov la postul national de radio. Bulgaria va plati reactorul de 1.000 de MW construit deja si va incerca sa-l instaleze la centrala nucleara operationala de la Kozlodui. Bulgaria a cheltuit 1,4 miliarde de leva (circa 700 milioane de euro) cu proiectul Belene, pentru care precedentul guvern de la Sofia a contractat compania rusa Atomstroyexport. Goranov a afirmat ca Bulgaria va trebui sa mai cheltuiasca in urma proiectului inca 100 de milioane de euro. Decizia renuntarii este conforma cu pozitia autoritatilor bulgare incepand din 2009, cand au inceput o analiza a marilor proiecte energetice si au avertizat ca le vor abandona pe cele care nu se dovedesc viabile economic si nu sunt in concordanta cu interesul national. Ministrul Economiei, Delian Dobrev, va merge joi la Moscova, dupa ce luni premierul Borisov a discutat cu seful executivului rus, Vladimir Putin, a adaugat secretarul de stat. UE si SUA si-au exprimit de multe ori ingrijorarea ca o noua centrala nucleara construita in Bulgaria de o companie din Rusia va creste depedenta tarii de Moscova, care s-ar putea folosi de atuurile energetice pentru a obtine influenta politica. Bulgaria importa peste 95% din gazele naturale de la Gazprom, iar singura rafinarie din tara este detinuita de grupul LUKOIL, de asemenea din Rusia.
Scandal de proportii in Rusia, acolo unde actuali membri ai guvernului sunt implicati intr-un scandal de conflict de interese in cadrul gigantului energetic Gazprom Vicepremierul rus Igor Ciuvalov a negat orice conflict de interese, dupa ce Financial Times si Wall Street Journal au dezvaluit miercuri ca a investit milioane de dolari in grupuri precum Gazprom in timp ce lucra la Kremlin. Conform celor doua publicatii, o companie offshore a lui Ciuvalov, Sevenkey, a investit 17,7 milioane de dolari in 2004 in achizitionarea de actiuni pentru grupul Gazprom. Tranzactia a fost efectuata prin intermediul Nafta Moskva, o companie apartinand miliardarului rus Suleiman Kerimov. Investitia, realizata cand Ciuvalov era consilier economic al lui Vladimir Putin la Presedintia Rusiei, a generat in patru ani un profit de 80 de milioane de dolari pentru societatea lui Ciuvalov, inregistrata oficial in Bahamas. „Fiind jurist ca formare, eu am urmarit cu atentie reglementarile si principiile conflictului de interese. Pentru un jurist, acestea sunt sacre”, a reactionat Ciuvalov. „Fondurile pe care le-am castigat in calitatea de om de afaceri si care erau gestionate de o parte terta sunt fundamentul independentei mele fata de grupurile de influenta”, adauga el.
Fostul comandant al armatei turce, Ilker Basbug, s-a aratat revoltat si a iesit nervos din sala de judecata de la Istanbul, acolo unde se desfasoara procesul sau in care este acuzat de planuirea rasturnatii cu ajutorul armatei a guvernului Erdogan. Izbucnirea generalului Basbug in cea de-a doua zi a unui proces pentru acte de terorism a fost demonstratia cea mai dramatica de pana acum a tensiunilor dintre fortele armate si primul-ministru Tayyip Erdogan, care a tinut in frau influenta lor de la castigarea puterii in 2002. Basbug este acuzat ca ar fi printre liderii unei retele cunoscute sub numele de Ergenekon, care s-ar afla in spatele unui complot de a rasturna guvernul, pe care multi din armata si din alte parti ale institutiei seculare il suspecteaza ca ar purta o agenda islamista secreta. Sute de persoane au fost arestate in cadrul anchetei, pe care criticii o considera o metoda a guvernului de a suprima orice opozitie. Erdogan, al carui partid AKP cuprinde nationalisti si elemente de centru-dreapta, precum si conservatori religiosi, neaga ca partidul sau are astfel de ambitii. Basbug, care a condus armata intre 2008-2010, a declarat ca procesul este o „sarada” si a spus ca nu recunoaste autoritatea judecatorilor. El a cerut sesizarea Curtii Supreme de Justitie. Rabdarea generalului a cedat atunci cand instanta a redat o conversatie telefonica intre alti doi suspecti, acuzati de planificarea unei lovituri de stat prin atentate si asasinate, in ceea ce a devenit cunoscut sub numele de cazul „Ergenekon”. Basbug si-a pornit microfonul si, spre rasul spectatorilor, multi dintre ei suporteri, le-a spus judecatorilor sa opreasca redarea casetelor, sustinand ca acestea sunt irelevante pentru caz. „Onorata instanta, aceasta este o instanta serioasa, dar s-a transformat intr-un tabloid. Aceasta este o pata neagra in istorie”, a afirmat Basbug, imbracat intr-un un costum negru si aplaudat de suporteri. Reteaua „Ergenekon” este suspectata ca ar fi planuit atacuri cu bombe, asasinate si dezinformare pentru a starni panica si a precipita o lovitura armata de stat.
Ministerul american al Apararii si-a anuntat, marti, intentia de a solicita fonduri pentru a sprijini expansiunea sistemului de aparare antiracheta israelian „Iron Dome” (Domul de Fier) al carui obiectiv este, printre altele, de a neutraliza rachetele lansate din Gaza, potrivit CNN. SUA au cheltuit aproximativ 204 milioane de dolari in cursul anului 2011 pentru dezvoltarea acestui sistem, iar Pentagonul nu a precizat marti ce nivel de finantare va solicita Congresului pentru instalatiile suplimentare. „Departamentul Apararii a discutat cu guvernul israelian sprijinul american pentru achizitia unor noi baterii «Iron Dome» si intentioneaza sa solicite Congresului o finantare adecvata in functie de nevoile Israelului si de capacitatile sale de productie”, a declarat purtatorul de cuvant al Pentagonului George Little intr-un comunicat. Trei baterii „Iron Dome” sunt deja instalate in Israel si au permis interceptarea unui numar mare de rachete lansate din Gaza la 10 si 11 martie, conform responsabililor americani si israelieni. „Cand sudul Israelului a fost vizat de aproape 300 de rachete si mortiere, «Iron Dome» a interceptat peste 80 la suta din tintele vizate, salvand numeroase vieti civile”, adauga comunicatul Pentagonului. Acest anunt al Pentagonului survine dupa ce Washingtonul a avertizat Israelul fata de orice atac preventiv impotriva Iranului pentru a pune capat programului nuclear controversat al Teheranului. Alesii republicani, dintre care unii i-au reprosat uneori presedintelui Barack Obama ca nu sustine mai puternic Israelul, au salutat marti anuntul Pentagonului, prin declaratiile lui Buck McKeon, presedinte al comisiei fortelor armate din Camera reprezentantilor. „Ma bucur ca presedintele recunoaste acum nevoia de a spori fondurile pentru a contracara o amenintare mortala”, a declarat acesta. Sistemul permite oprirea in zbor a proiectilelor lansate de la o distanta de 4 pana la 70 de kilometri. Fiecare baterie „Iron Dome” include un radar de detectare si urmarire, un software de control al lansarilor si trei lansatoare echipate fiecare cu 20 de rachete de interceptare.
Seful Executivului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, incepe miercuri o vizita la Teheran, acolo unde este insotit de o importanta ministeriala, pentru a discuta despre relatiile bilaterale, dar si despre dosarul nuclear iranian potrivit agentiei oficiale iraniana IRNA. Erdogan a sosit in jurul 03:30 dimineata si a fost intampinat la aeroport de ministrul de externe Ali Akbar Salehi. El este insotit de ministrii de externe – Ahmet Davutoglu, al energiei – Taner Yildz, al economiei – Zafer Caglayan si al dezvoltarii urbane si mediului – Erdogan Bayraktar. Seful Organizatiei nationale de informatii (MIT) Hakan Fidan, adjunctul sefului Statului Major, generalul Hulusi Akar, si presedintele Organizatiei Energiei Atomice Zafer Alper fac parte de asemenea din delegatia oficiala turca. Premierul Erdogan urmeaza sa fie primit de presedintele Mahmoud Ahmadinejad si va avea o intalnire cu presedintele parlamentului de la Teheran, Ali Larijani. Relatiile bilaterale, situatia regionala, inclusiv evolutiile din Siria, fata de care Iranul si Turcia se situeaza pe pozitii diferite, precum si dosarul nuclear iranian vor fi abordate cu ocazia acestor discutii. Turcia s-a oferit sa gazduiasca viitoarele negocieri nucleare intre Iran si marile puteri din grupul 5 plus 1 (SUA, Rusia, China, Franta, Marea Britanie si Germania). Ultimele negocieri au avut loc la Istanbul in ianuarie 2011, dar fara vreun rezultat.
Relatii puternice
Turcia, care si-a intarit relatiile economice si comerciale cu Iranul in ultimii ani, se opune unor noi sanctiuni americane si europene impotriva Teheranului. SUA si Uniunea Europeana au impus recent sanctiuni petroliere contra Iranului, insa Turcia, care intretine relatii bune cu Republica Islamica, sustine ca problema nucleara trebuie rezolvata prin mijloace diplomatice si nu prin sanctiuni. Mai mult, Ankara a declarat ca nu se simte legata de aceste sanctiuni impuse in mod unilateral sau in grup si va tine cont numai de cele impuse de Consiliul de Securitate al ONU. Turcia importa petrol din diferite tari, inclusiv din Rusia si Azerbaidjan, dar principala sa sursa de aprovizionare este Iranul (30%).
Italia sprijina Romania in problema minoritatii romane din Serbia, a declarat ministrul de Externe, Cristian Diaconescu.
Şeful diplomaţiei române a discutat marţi, la Roma, cu omologul italian, Giulio Terzi, despre extinderea UE, abordând în acest context situaţia din Serbia, el precizând că şeful diplomaţiei de la Roma şi-a exprimat sprijinul pentru respectarea drepturilor minorităţilor.
„Am discutat aspecte care ţin de parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi, din acest punct de vedere, am avut un schimb de opinii în ceea ce priveşte lărgirea UE, cu accent special pe ţările din Balcani, situaţia din Serbia şi modul în care în acest moment acest stat candidat la UE îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Cristian Diaconescu, citat de Mediafax. El a precizat că, pe de o parte, „Italia este cunoscută în UE ca susţinător al procesului de extindere, dar şi ca un sprijinitor activ al prevederilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale minorităţilor naţionale”.
Cristian Diaconescu a spus că din acest punct de vedere a avut o discuţie „sinceră şi deschisă cu privire la poziţia României în acest plan şi cu privire la aşteptările românilor din afara graniţelor”. „Italia se dovedeşte un partener pe ambele planuri, proces de extindere şi susţinere a românilor din afara graniţelor”, a spus ministrul. Întrebat dacă poate afirma că Italia a manifestat înţelegere pentru poziţia Bucureştiului în privinţa Serbiei el a spus: „Da, absolut, sigur că da”.
Bulgaria a renuntat la planurile pentru centrala nucleara de la Belene, cu o capacitate de 2.000 de MW, si va construi in schimb o centrala pe gaze naturale, a declarat, miercuri, la un post de radio local, un secretar de stat din Ministerul de Finante, potrivit Reuters. Proiectul Belene nu a reusit sa atraga suficient interes din partea investitorilor privati in ultimii trei ani, dupa ce grupul german RWE s-a retras in 2009 din cauza temerilor legate de finantare. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a afirmat in numeroase randuri ca proiectul nu va continua daca nu va reusi sa atraga investitori occidentali. „Centrala nucleara de la Belene nu va fi construita, iar in loc va fi construita o centrala pe gaze naturale”, a spus secretarul de stat din Ministerul de Finante Vladislav Goranov la postul national de radio. Bulgaria va plati reactorul de 1.000 de MW construit deja si va incerca sa-l instaleze la centrala nucleara operationala de la Kozlodui. Bulgaria a cheltuit 1,4 miliarde de leva (circa 700 milioane de euro) cu proiectul Belene, pentru care precedentul guvern de la Sofia a contractat compania rusa Atomstroyexport. Goranov a afirmat ca Bulgaria va trebui sa mai cheltuiasca in urma proiectului inca 100 de milioane de euro. Decizia renuntarii este conforma cu pozitia autoritatilor bulgare incepand din 2009, cand au inceput o analiza a marilor proiecte energetice si au avertizat ca le vor abandona pe cele care nu se dovedesc viabile economic si nu sunt in concordanta cu interesul national. Ministrul Economiei, Delian Dobrev, va merge joi la Moscova, dupa ce luni premierul Borisov a discutat cu seful executivului rus, Vladimir Putin, a adaugat secretarul de stat. UE si SUA si-au exprimit de multe ori ingrijorarea ca o noua centrala nucleara construita in Bulgaria de o companie din Rusia va creste depedenta tarii de Moscova, care s-ar putea folosi de atuurile energetice pentru a obtine influenta politica. Bulgaria importa peste 95% din gazele naturale de la Gazprom, iar singura rafinarie din tara este detinuita de grupul LUKOIL, de asemenea din Rusia.
