de Anatol Terzi | apr. 28, 2012 | Alte regiuni, Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Chinezii sunt interesaţi de obţinerea concesiunii cel mai mare port la Marea Neagră al Bulgariei, Varna.
Investitorii chinezi îşi manifestă interesul pentru acest port, conform declaraţiilor făcute de ambasadorul Chinei în Bulgaria, citat de presa bulgară. Dintre oraşele membre ale Euro-Regiunii Mării Negre, Varna este cel mai mare ca număr de locuitori. În aprilie 2008, în Varna a fost desemnat sediul pentru „Euro-Regiunea Mării Negre” de către Consiliul Europei.
Multe dintre statele europene îngenuncheate de criză au făcut apel la ajutorul Chinei, ţara cu cele mai mari rezerve valutare din lume. Vizite după vizite şi declaraţii de prietenie şi susţinere fără precedent au loc între preşedinţi şi premieri europeni şi omologii lor chinezi. După ce, în urmă cu doar trei ani, europenii impuneau plafoane fondurilor de investiţii chineze deţinute de stat, SAFE (State Administration of Foreign Exchange) şi CIC (Chinese Investment Corporation). „Oficialii UE mi-au cerut ca investiţiile noastre să nu depăşească 10% din capital“ declara plin de sarcasm, în 2009, şeful CIC, Lou Jiwei. Acum, lucrurile s-au schimbat radical.
Compania de stat chineză COSCO a semnat un acord pe 35 de ani pentru închirierea facilităţilor celui mai mare port european de pasageri, Pireu. Până în 2015, portul va putea prelua 3,7 milioane de containere anual, faţă de 800.000 în prezent. În plus, băncile chineze au pus la dispoziţia companiilor maritime elene 267,8 milioane USD pentru achiziţionarea de noi nave. Cu o condiţie: vapoarele să fie fabricate în China. Premierul Wen Jiabao a promis şi un fond de cinci miliarde de dolari, destinat companiilor din Grecia, pentru investiţii.
Interes pentru România
De asemenea, oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi să investească în România în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie, subiectul fiind discutat în întâlnirea avută, joi, de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Întâlnirea a fost organizată la Varşovia, unde premierul Ungureanu participă la o reuniune de lucru a prim-miniştrilor din ţările central şi est-europene cu premierul chinez, Wen Jiabao, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic „Polonia-Europa Centrală-China”.
„A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea română a venit cu o listă care cuprinde atât propuneri concrete pentru partea chineză, cât şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. În acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat româno-chinez”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. El a arătat că oficialii români speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru români în China şi să deschidă piaţa românească „pentru tot ce înseamnă investiţii chineze”.
Miliarde de dolari pentru salvarea Europei
China va înfiinţa o linie de credit de 10 miliarde dolari pentru proiecte de infrastructură în Europa Centrală şi de Est şi un fond de 500 milioane dolari pentru investiţii în regiune, a declarat, joi, premierul chinez, Wen Jiabao. Beijingul vizează o creştere a schimburilor comerciale cu regiunea la 100 miliarde dolari în 2015.
Premierul, aflat în Polonia în cadrul unei serii de vizite în Europa, a afirmat că situaţia economiei globale s-a îmbunătăţit în acest an, dar recuperarea este încă fragilă. „Situaţia economiei mondiale a arătat unele îmbunătăţiri în acest an, dar baza unei recuperări este fragilă şi există, încă, incertitudini încă mari”, a spus Wen, la forumul economic la Varşovia. China va creşte importurile din statele Europei de Est pentru a ajuta la rezolvarea dezechilibrelor comerciale, a afirmat oficialul chinez.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Relaţia confortabilă a Republicii Moldova cu Rusia ar putea permite Chişinăului să medieze relaţia României cu Federaţia Rusă în privinţa importurilor de gaze naturale, a declarat, joi, la Bucureşti, vice-premierul Republicii Moldova şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.
„Din 2011, preţul gazelor importate din Rusia este la media europeană pentru Republica Moldova. Pe trimestrul unu, preţul gazelor ruseşti a fost de peste 390 dolari pe mia de metri cubi. Este un preţ simpatic în raport cu preţul la care importă România. Dar noi nu avem cu ce dilua acest tarif, astfel că tariful la consumatorii finali la noi este mai mare decât în România. Noi ne simţim confortabil în relaţia cu Rusia şi ne oferim să fim mediatori”, a afirmat vice-premierul Republicii Moldova şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.
România importă gaze naturale din Rusia la preţul de aproximativ 500 dolari pe mia de metri cubi. De asemenea, acesta a precizat că Republica Moldova derulează o serie de proiecte energetice comune cu Gazprom, la care ar putea lua parte şi România. „Avem proiecte comune cu Gazprom care ne permit să avem o relaţie bună şi să ajutăm şi România. Nu suntem prea mici, ci suntem flexibili şi inteligenţi”, a adăugat Valeriu Lazăr.
Ministrul Economiei din România, Lucian Bode, şi Ministrul Economiei din Republica Moldova, Valeriu Lazăr, au semnat, joi, Protocolul celei de-a şasea sesiuni mixte interguvernamentale România – Republica Moldova. Evenimentul s-a desfăşurat în contextul unui dialog politic dinamic între cele două state, respectiv Sedinta comuna a celor doua guverne (Iasi, 3 martie a.c.) si preconizata vizita a preşedintelui Republicii Moldova la Bucuresti, in prima parte a lunii mai.
In cadrul lucrarilor Comisiei mixte, au fost analizate aspecte ale problematicii colaborarii bilaterale, cu accente pe dezvoltarea infrastructurii în domeniul transporturilor si in cel energetic, principalele proiecte energetice referindu-se la Gazoductul Iaşi-Ungheni, interconectarea sistemelor de energie electrică din Republica Moldova cu reţeaua europeană ENTSO-E şi montarea fibrei optice între Isaccea şi Chişinău etc.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a declarat că este dispus să renunţe la funcţia supremă în stat dacă Rusia îşi va retrage trupele din Abhazia şi Osetia de Sud.
Cele două provincii separatiste ale Georgiei au fost recunoscute ca independete de către Moscova, după conflictul armat ruso-georgian din august 2008. Declaraţia liderului de la Tbilisi intervine în contextul în care preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a spus că Moscova este gata să restabilească relaţiile cu Georgia, însă numai după ce actualul preşedinte georgian se va retrage din funcţie. “Saakaşvili este un nimeni. Este un zero. Mai devreme sau mai târziu, el va părăsi istoria politică, iar noi suntem gata să construim relaţii cu oricare alt lider care va fi ales în Georgia”, a spus şeful statului rus, într-un interviu.
În altă ordine de idei, Georgia a anunţat că a iniţiat formarea unui corp de 150.000 de rezervişti. Potrivit preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili, în caz de necesitate, aceştia vor trebui să acorde sprijin celor 30.000 de militari profesionişti ai ţării.
În afară de rezervişti, Mihail Saakaşvili intenţionează să întărească potenţialul militar al Georgiei prin noi tehnologii ale industriei militare naţionale. Liderul georgian nu ascunde împotriva cui este îndreptată toată această tehnică: potrivit lui Saakaşvili, avionul fără pilot georgian este “mult mai bun decât vechile avioane ruseşti”.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia a început joi să foreze în căutarea de petrol şi gaz în nordul Ciprului, gest care amplifică disputa în jurul potenţialelor resurse ascunse în solul insulei mediteraneene divizate din 1974.
Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a inaugurat joi împreună cu liderul cipriot turc Dervis Eroglu sonda Turkyurdu-1 a companiei turce de petrol şi gaz TPAO. Lansarea lucrărilor la Turkyurdu-1 are loc după ce ciprioţii greci au lansat prospecţiuni offshore în jumătate de sud a insulei, gest întâmpinat cu proteste vehemente ale Ankarei şi ale ciprioţilor turci.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.
În decembrie anul trecut, compania americană Noble Energy a anunţat descoperirea unui zăcământ de gaz estimat la 140 până la 230 miliarde de metri cubi la unul din cele 13 blocuri din zona economică exclusivă a Ciprului, volum care ar fi suficient pentru a acoperi necesarul de energie al ţării pentru mai multe decenii. Depozitul cipriot se află aproape de un important zăcământ israelian, iar cele două ţări au lansat discuţii privind extracţia şi procesarea gazului pentru uz intern şi eventual pentru export. La rândul său, Ankara susţine că are drepturi asupra zonei economice exclusive a Ciprului şi consideră lipsit de valabilitate acordul semnat anul trecut între Cipru şi Israel privind graniţele maritime.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Cinci persoane de cetăţenie ucraineană au murit, joi după-amiază, după ce un elicopter s-a prăbuşit în apropierea satului Ostrov din judeţul Tulcea.
Elicopterul la bordul căruia se aflau opt persoane venea din Republica Moldova şi mergea spre Tulcea, acesta fiind însoţit de un alt elicopter care a aterizat în apropierea celui prăbuşit. Elicopterul prăbuşit joi la Ostrov era de producţie sovietică şi efectua un zbor între Republica Moldova şi Turcia, iar o echipă a Ministerului Transporturilor va efectua o investigaţie pentru a afla cauzele accidentului, a declarat Bogdan Donciu, director general la Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA).
”Din informaţiile pe care le avem este vorba despre două elicoptere K-26 care efectuau o cursă între Chişinău şi o localitate din Turcia, iar unul dintre ele, din cauze încă necunoscute, s-a prăbuşit la Ostrov. Se pare că cele două elicoptere efectuau un zbor la vedere, în spaţiul aerian necontrolat (spaţiul în afara acţiunilor serviciilor de trafic aerian – n.r). O echipă de specialitate de la o instituţie specifică a Ministerului Transporturilor va efectua o investigaţie”, a declarat directorul general ROMATSA, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că preponderent aceste elicoptere sunt utilizate pentru lucrări agricole, în unele cazuri având şi autorizaţie de transport pasageri.
”Din punctul meu de vedere, aceste elicoptere nu sunt propice pentru transport de pasageri”, a explicat Bogdan Donciu. Elicopterul avea autorizaţie să survoleze spaţiul aerian al României, însă nu intra pe graficele urmărite de ROMATSA. Conform unui comunicat al Ministerului Transporturilor, ministrul Alexandru Nazare a dispus Centrului de Investigaţie şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile să trimită o comisie de investigaţie a cauzelor accidentului de elicopter din judeţul Tulcea.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a dispus ca o echipă de procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Marius Iacob, să preia ancheta având ca obiect prăbuşirea joi a unui elicopter, în zona Ostrov, judeţul Tulcea. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, la faţa locului se deplasează o echipă operativă formată din procurori, împreună cu specialişti criminalişti conduşi de comisar şef Gabriel Ţâru, directorul Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a precizat joi că a ordonat efectuarea unei anchete asupra abuzurilor pe care opozanta Iulia Timoşenko susţine că le-a suferit în închisoare şi că aşteaptă concluziile acesteia.
“I-am ordonat Parchetului General să ancheteze în legătură cu această problemă şi sper că vom avea rapid un răspuns precis”, a răspuns Ianukovici, chestionat de presă referitor la acest caz. Preşedintele ucrainean a făcut aceste declaraţii la Cernobâl, în nordul ţării, unde a lansat oficial joi procesul de asamblare a unui nou sarcofag menit să securizeze centrala nucleară avariată în 1986.
De asemenea, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton este „profund îngrijorată” de situaţia lui Timoşenko şi a cerut autorităţilor ucrainene să permită ambasadorului Uniunii în Ucraina să o viziteze, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene, într-un comunicat. În comunicatul său, Lady Ashton a subliniat că Ucraina are obligaţia să examineze „imediat şi imparţial toate plângerile pentru aplicarea torturii sau altor tratamente crude, inumane sau degradante”.
Ea a solicitat autorităţilor ucrainene să garanteze respectarea dreptului lui Timoşenko la asistenţă medicală „adecvată, într-o instituţie potrivită”, şi a dreptului de a avea acces la avocaţii săi „fără restricţie”. „Ca semn al voinţei lor politice de a clarifica situaţia, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă cere autorităţilor ucrainene să permită ambasadorului UE, însoţit de medici specialişti independenţi, să o viziteze pe Timoşenko în închisoare”, se subliniază în comunicat. În aşteptare, Lady Ashton l-a însărcinat pe ambasadorul UE să efectueze „cu prima ocazie” o vizită la Harkov, unde Timoşenko îşi ispăşeşte pedeapsa cu închisoarea.
Încarcerată din august 2011, Iulia Timoşenko, 51 de ani, a fost condamnată în octombrie la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Opozanta, care denunţă o răzbunare personală a preşedintelui Viktor Ianukovici, ales în 2010, pentru a-şi înlătura principalul adversar politic, a anunţat marţi că intră în greva foamei pentru a denunţa “represiunea politică” şi abuzurile fizice la care ar fi fost supusă în închisoare.
