China gata sa arunce in joc 10 miliarde in redresarea Europei Centrale si de Est

China gata sa arunce in joc 10 miliarde in redresarea Europei Centrale si de Est

Premierul chinez a anuntat joi la Varsovia deschiderea de catre China a unei linii de credite de 10 miliarde de dolari pentru proiecte de cooperare cu statele din Europa Centrala si de Est, potrivit agentiei Xinhua. „In vederea aprofundarii cooperarii intre tarile si regiunile noastre, guvernul chinez a decis deschiderea unei linii de credite speciala in valoare de 10 miliarde de dolari, destinata sprijinirii proiectelor de cooperare din domeniile infrastructurilor, noilor tehnologii si economiei verzi’, a declarat el la un forum economic regional. Cele doua parti ar trebui sa isi extinda nivelul de cooperare, sa perfecteze mecanismul de cooperare si sa asigure un fundament solid pentru cooperare, a subliniat Wen, care a anuntat totodata crearea unui fond sino-central-european pentru promovarea investitiilor. „China va crea de asemenea un fond sino-central-european pentru cooperarea in domeniul investitiilor. Obiectivul nostru este de a colecta intr-o prima etapa 500 de milioane de dolari”, a precizat seful executivului chinez. „China isi va invita companiile sa creeze zone tehnologice si economice in tarile dumneavoastra in urmatorii cinci ani”, a mai spus el. Pe de alta parte, vorbind despre situatia economica internationala, Wen a remarcat ca ea s-a imbunatatit de la inceputul acestui an, dar ca baza pentru relansarea economica ramane fragila si nesigura. Este in interesul fundamental al Chinei si Europei Centrale si de Est sa trecem impreuna peste provocari, a subliniat el. Forumul de la Varsovia reuneste saisprezece premieri din Europa Centrala si de Est, 450 de companii din regiune si 300 sosite din China impreuna cu Wen Jiabao.

Share our work
Criza politica din Olanda amana extinderea Schengen la Marea Neagra

Criza politica din Olanda amana extinderea Schengen la Marea Neagra

Olanda nu va aproba probabil aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen înaintea alegerilor anticipate care vor fi organizate în această toamnă, după demisia de luni a Guvernului olandez condus de premierul Mark Rutte, a apreciat un expert olandez.
Partidele-cheie pentru schimbarea poziţiei Olandei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen au opinii solide pe această temă, potrivit lui Adriaan Schout, director adjunct al Institutului Olandez pentru Relaţii Internaţionale, citat de presa bulgară. O evoluţie pozitivă a demersurilor celor două state membre ale Uniunii Europene de aderare la Schengen este improbabilă în cazul formării unui Cabinet interimar în Olanda, a declarat Schout pentru agenţia bulgară de presă BTA.
Expertul consideră că Parlamentul olandez ar putea aproba aderarea României şi Bulgariei la Schengen dacă vede un raport pozitiv în iulie referitor la cele două ţări, în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Premierul olandez Mark Rutte a demisionat luni după eşecul negocierilor cu Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders pe tema unor reduceri suplimentare ale cheltuielilor, în valoare de miliarde de euro, transmite Mediafax.Unii politicieni bulgari şi români au acuzat că eşecul aderării ţărilor lor la spaţiul Schengen se datorează dependenţei Guvernului olandez de PVV. Olanda este în prezent singurul stat membru UE care se mai opune integrării celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie.

Regina vrea dizolvarea parlamentului

Regina Beatrix a cerut guvernului demisionar olandez condus de premierul Mark Rutte să dizolve Camera Comunelor în vederea organizării de alegeri la 12 septembrie, a anunţat Serviciul de informaţii al guvernului olandez RVD. Anunţul a survenit după ce Mark Rutte a avut convorbiri cu regina Beatrix timp de o oră marţi seara. Potrivit procedurilor tradiţionale, regina s-a consultat cu consilierii, cu vicepreşedintele Consiliului de Stat Piet Hein Donner şi cu preşedinţii celor două camere ale parlamentului, Fred de Graaf şi Gerdi Verbeet.
Gerdi Verbeet i-a comunicat reginei Beatrix intenţia Camerei Comunelor de a organiza alegeri la 12 septembrie. Guvernul demisionar urmează să decidă vineri asupra datei finale a alegerilor. Premierul olandez a prezentat demisia guvernului său reginei Beatrix după eşecul negocierilor de sâmbătă asupra reducerii deficitului public.

Herman Van Rompuy este optimist

Preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a declarat miercuri la Sofia că este convins că un acord privind aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen va fi încheiat cel mai târziu în luna septembrie. „Sunt profund convins că în septembrie vom putea să găsim o soluţie pentru aderarea României şi Bulgariei. Înainte de căderea guvernului olandez, eram deja optimist în această privinţă”, a afirmat el. Demisia guvernului de la Haga „nu a schimbat această percepţie, ba din contră”, a adăugat el în cursul unei conferinţe de presă, desfăşurată la finalul întrevederii avute cu premierul bulgar, conservatorul Boiko Borisov.
De asemeena, Herman Van Rompuy a reamintit că ţările membre ale spaţiului Schengen, cu excepţia Olandei, au acceptat deja o propunere franco-germană de aderare în etape a Sofiei şi Bucureştiului la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, începând cu deschiderea frontierelor aeriene. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat, miercuri, în Parlamentul României, că apreciază măsurile luate de România în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, condiţii în care ţara noastră „devine un punct de intrare sigur” în spaţiul de liberă circulaţie. El a arătat că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu pe marginea intrării Românei în zona Schengen şi a precizat că la reuniunea Consiliului European din martie toţi liderii europeni au subliniat că ţara noastră a îndeplinit condiţiile legale pentru accederea la acest spaţiu.
„Discutând cu miniştrii de interne s-a pus problema accederii României şi Bulgariei în septembrie şi mă bucur că România are încredere şi ia măsuri în problemele de graniţă şi de coordonare a poliţiei de graniţă. În aceste condiţii, România devine un punct de intrare sigur în Schengen. Sunt convins că în ceea ce priveşte controlul frontalier este o problemă care pune şi probleme bugetare, dar aceste opţiuni sunt necesare pentru a se ajunge la standardele şi pentru a ne asuma responsabilitatea ca membri ai UE”, a afirmat Herman Van Rompuy, în discursul susţinut în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului

Share our work
CSBM: Zece ani de cooperare in domeniul naval la Marea Neagra

CSBM: Zece ani de cooperare in domeniul naval la Marea Neagra

Miercuri, 25 aprilie, s-au aniversat zece ani de la semnarea, la Kiev, de către miniştrii de Externe din cele şase state riverane la Marea Neagră – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina – a Documentului privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în domeniul naval la Marea Neagră, Documentul CSBM naval la Marea Neagră.
Implementarea Documentului CSBM naval a început cu 1 ianuarie 2003. Documentul naval la Marea Neagră exprimă angajamentul statelor participante de a creşte, în continuare, încrederea şi securitatea în regiune, precum şi convingerea acestora că aranjamentele regionale de securitate reprezintă o contribuţie semnificativă la stabilitatea generală în Europa.
România acordă o importanţa deosebită Documentului CSBM naval la Marea Neagră, un aranjament regional funcţional, ţara noastră participând, alături de celelalte state, la exerciţiile navale organizate sub această egidă. Potrivit MAE, cel mai recent, România a deţinut preşedinţia statelor participante la Documentul CSBM naval la Marea Neagră în 2010 şi a organizat în 2011 vizita la baza navală din portul Constanţa şi exerciţiul militar RELIANCE 2011.
Documentul CSBM conţine un set de măsuri în legătură cu forţele şi activităţile navale ale statelor participante în Marea Neagră şi reglementări privind activităţile similare ale statelor participante desfăşurate cu terţe state. Măsurile privind stabilitatea şi cooperarea în domeniul naval la Marea Neagră sunt măsuri de creştere a încrederii şi securităţii şi sunt concepute pentru a promova încrederea reciprocă şi pentru a risipi îngrijorarea cu privire la activităţile militare, prin încurajarea transparenţei.
Anual au loc reuniuni de evaluare a implementării Documentului CSBM naval la Marea Neagră, organizate de statul care deţine preşedinţia aranjamentului. În 2012, aceasta este exercitată de Turcia. Cea mai importantă realizare a preşedinţiei române (2010) a fost adoptarea deciziei privind folosirea reţelei de comunicare a OSCE pentru transmiterea notificărilor, în urma unui proces care a durat aproximativ patru ani.

Share our work
Ministrul Educatiei din Turcia, la Medgidia

Ministrul Educatiei din Turcia, la Medgidia

Omer Dincer la Medgidia (foto: replicaonline.ro)

Ministrul Educaţiei Naţionale din Republica Turcia, Omer Dincer, a efectuat, miercuri, o vizită oficială la Colegiul Naţional ”Kemal Ataturk” şi la Primăria Medgidia, înaintea participării sale, în următoarele două zile, la Conferinţa Miniştrilor Educaţiei din cadrul procesului Bologna care va avea loc la Bucureşti.
Primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache, a informat că la întâlnirea pe care a avut-o cu delegaţia turcă au fost scoase în evidenţă bunele relaţii dintre comunităţile turcă şi română şi numeroasele parteneriate dintre acestea. ”Integrarea României în Uniunea Europeană a privilegiat relaţiile pe care le avem cu statele membre, dar precizez că o relaţie specială avem cu Turcia. Suntem înfrăţiţi cu oraşul Yalova şi mai multe şcoli din Medgidia au dezvoltat parteneriate cu instituţii de învăţământ din Turcia”, a menţionat primarul Medgidiei.
La rândul său, ministrul Omer Dincer a apreciat deschiderea administraţiei locale la colaborări şi proiecte noi, explicându-i primarului Medgidiei că educaţia are un rol foarte important, de la aceasta pornind dezvoltarea unei localităţi şi implicarea investitorilor în afacerile şi activităţile locale. Ministrul Educaţiei Naţionale din Turcia a fost însoţit la Medgidia de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Omur Solendil, şi de consulul general al Turciei la Constanţa, Fusun Aramaz.

Share our work
Rusia si-a deschis baza din Serbia, de la Nis

Rusia si-a deschis baza din Serbia, de la Nis

Serbia şi Rusia au deschis miercuri, în apropiere de Niş, o bază de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, care va permite efectuarea de acţiuni comune în astfel de cazuri în regiune.
Începutul operaţiunilor a fost asigurat de un acord semnat miercuri de cele două părţi. Baza, denumită centru umanitar, este situată în apropierea aeroportului din Niş, la circa 250 km sud de Belgrad. Aeroportul din Niş va fi utilizat de avioanele de salvare ruseşti pentru a aduce ajutoare în situaţii de catastrofe naturale sau umanitare, inclusiv în ţările din regiune, dacă acestea o vor solicita, au precizat autorităţile sârbe şi ruse.
“Înfiinţarea acestui centru umanitar a provocat o anumită confuzie, dar subliniez că el este deschis oricărui stat care înţelege intenţia noastră de a acţiona plecând de la Niş, în toate situaţiile de urgenţă”, a declarat ministrul sârb de interne, Ivica Dacic. Un acord preliminar privind crearea acestui centru a fost semnat la sfârşitul lui 2009, cu prilejul vizitei în Serbia a preşedintelui rus Dmitri Medvedev.
La acea vreme, presa rusă a scris că el ar putea servi Rusiei ca bază militară în Balcani, ceea ce Moscova şi Belgrad au negat. De asemenea, Rusia a negat că acest centru a fost creat pentru a spiona România, unde vor fi găzduiţi interceptorii scutului american antirachetă. Informaţii despre posibila instalare a tehnicii de spionaj la Niş au început să circule după ce preşedintele Medvedev a anunţat, în 2009, că Rusia va deschide respectivul centru la Niş.
Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a declarat la ceremonia de inaugurare că aceste informaţii sunt “fabricate”. Centrul va fi dotat pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure, inundaţiilor şi cutremurelor, nu pentru spionaj, susţine ministrul. “Invit toate ţările care suspectează că aceasta va deveni o bază rusească să vină şi să se alăture echipelor noastre de deminare. Ele au fost cele care au plasat aici dispozitive explozive”, a spus ministrul rus, cu aluzie la bombele cu fragmentare lansate de avioanele americane în timpul bombardamentelor din 1999.
La randul sau, minsitrul sârb de Interne, Ivica Dacici, a declarat că Serbia este un stat suveran, care are dreptul de a permite instalarea de tehnică militară străină pe teritoriul său, dar că aceasta va sluji scopurilor umanitare şi că respectivul centru este parte a unui mecanism european pentru situaţiile de urgenţă.

Share our work
Romania-Rusia, protocol de colaborare in Educatie

Romania-Rusia, protocol de colaborare in Educatie

Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, şi adjunctul omologului său din Rusia, Igor Remorenko, au semnat miercuri, la Bucureşti, un protocolul de colaborare în domeniul Educaţiei, care prevede, printre altele, schimburi de studenţi, doctoranzi/aspiranţi, stagiari, cercetători şi cadre didactice.
Conform documentului, părţile se mai angajează să realizeze colaborarea în domeniul educaţiei prin: schimburi de materiale ştiinţifice şi didactice; schimb de informaţii privind politica educaţională din ambele ţări, respectiv studierea şi predarea limbii şi literaturii române în Federaţia Rusă şi a limbii şi literaturii ruse în România, precum şi dezvoltarea unor relaţii directe între instituţiile de învăţământ române şi ruse.  Protocolul este valabil pe o perioadă de cinci ani de la data semnării, precizează Ministerul Educaţiei.
„Semnarea acestui protocol vine după un lung efort, efort prin care, practic, se deschide calea cooperării între cele două state. Depinde de fiecare instituţie de învăţământ în parte cum va reuşi să fructifice acest cadru formal pe care noi îl punem astăzi la dispoziţie”, a declarat Cătălin Baba. Oficialul din Federaţia Rusă a propus crearea unei pagini web dedicate acestui protocol de colaborare, precum şi identificarea primelor două universităţi partenere care să se ocupe de programul colaborării pentru acest an. În opinia lui Igor Remorenko, o altă modalitate de a stimula şi înlesni colaborarea între cele două state ar fi înfiinţarea unui Centru Cultural Român la Moscova după modelul Centrului Cultural Rus care funcţionează la Bucureşti.

Share our work