de Natalia Ciobanu | mai 2, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german, Angela Merkel, acuzata voalat de diplomatia de la Kiev
Vizita cancelarului Angela Merkel în Ucraina, în timpul Campionatului European de Fotbal, va depinde de soarta fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Germaniei, Georg Streiter. „Deocamdată, nu există planuri concrete privind vizita doamnei Merkel în Ucraina, însă orice vizită a cancelarului german în Ucraina va depinde de soarta Iuliei Timoşenko şi de statul de drept din această ţară”, a subliniat oficialul. Săptămânalul german „Der Spiegel” citează mai multe surse diplomatice care susţin că Angela Merkel ar fi declarat că nu va vizita Ucraina, dacă la începutul Campionatului, Iulia Timoşenko se va afla încă în închisoare.
În acelasi timp si Comisia Europeană anuntă că nu a examinat încă posibilitatea boicotării Campionatului European de Fotbal din Ucraina, însă, dacă situaţia din această ţară nu se va schimba, preşedintele organului executiv al Uniunii Europene, Jose Manuel Barroso, nu va vizita această ţară, în viitorul apropia, de declarat purtătorul de cuvant al Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde Hansen, la Bruxelles. Potrivit declaraţiilor sale, Comisia Europeană este îngrijorată de starea democrației din Ucraina, însă speră, totodată, că „situaţia va fi rezolvată”. Comisia Europeană a anunţat, anterior, că decizia vicepreşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, responsabil pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, de a nu merge la deschiderea Euro-2012 în Varşovia este o decizie pur personală.
Reactia autoritătilor ucrainene nu s-a lăsat asteptată. „Nu vrem să ne gândim că liderii politici germani sunt capabili să reînvie metodele Războiului Rece şi că vor încerca să facă din sport un ostatic al politicii”, a ripostat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Voloşin.
Boicot în lant
Totodată, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a confirmat că preşedinţii Sloveniei, Austriei, Germaniei, Italiei şi Cehiei nu vor participa la reuniunea preşedinţilor ţărilor Europei Centrale, care va avea loc în perioada 11-12 mai, la Ialta, adăugând, însă, că „neparticiparea celor cinci şefi de stat, la evenimentul din Crimeea, nu are nicio legătură cu scandalul din jurul fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko”. Oleg Voloşin a declarat că cei cinci preşedinţi au refuzat invitaţia la reuniunea de la Ialta, înainte de apariţia informaţiilor legate de situaţia fostului premier ucrainean, care susţine că a fost bătută în închisoare. Potrivit lui Voloşin, un număr de zece preşedinţi au confirmat deja că vor participa la această reuniune, iar alţi patru şi-au dat acordul preliminar.
Iulia Timoşenko, arestată în vara anului trecut şi condamnată ulterior la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, a intrat în greva foamei pe 20 aprilie, protestând astfel faţă de violenţele la care a fost supusă în închisoare. Ea spune că gardienii închisorii în care se află au bătut-o în timp ce încercau să o transfere într-un spital din Harkiv.
Human Rights Watch solicită ancheta
La începutul acestei săptămâni, organizaţia internaţională pentru drepturile omului, „Human Rights Watch”, a declarat că autorităţile ucrainene trebuie să demareze o anchetă, în cazul fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, după ce aceasta declarat că a fost bătută în închisoare. „Guvernul ucrainean trebuie să demareze imediat o anchetă imparţială şi aprofundată, în ceea ce priveşte afirmaţiile Iuliei Timoşenko, potrivit cărora, a fost bătută de către gardienii închisorii în care îşi ispăşeşte pedeapsa de şapte ani de detenţie”, se arată într-un comunicat remis marţi, de biroul din Moscova al „Human Rights Watch”.
„Este scandalos faptul că Timoşenko a fost bătută, pentru a fi transferată în spital, împotriva voinţei sale. Aceste afirmaţii ale fostului premier trebuie să fie investigate şi cei responsabili de abuzuri să fie aduşi în faţa justiţiei”, a declarat şeful filialei din Moscova, a organizaţiei, Hugh Williamson. De asemenea, „Human Rights Watch” şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că arestarea şi condamnarea Iuliei Timoşenko sunt motivate politic.
de Anatol Terzi | apr. 30, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Patriarhul Bisericii ortodoxe ruse Kirill a adus un omagiu sâmbătă la Sofia moştenirii comune religioase şi culturale a Bulgariei şi Rusiei, în timpul întâlnirii avute cu preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev.
“Moştenirea lui Chiril şi Metodiu pune fundamentele identităţii culturale a popoarelor bulgar şi rus, precum şi a altor popoare slave”, a declarat patriarhul Kirill, citat de serviciul de presă al preşedinţiei bulgare. “Primii misionari în Rusia purtători ai noilor valori creştine au fost preoţi bulgari”, a adăugat oficialul rus.
Kirill este primul patriarh rus care s-a deplasat în Bulgaria în ultimii 18 ani. El s-a mai întâlnit sâmbătă cu premierul Boiko Borisov şi cu preşedintele parlamentului Ţeţka Ţaceva şi mai are programată sâmbătă o deplasare la Plovdiv unde va depune flori la monumentul soldatului sovietic, transmite Agerpres. Acest monument este controversat în Bulgaria, unde armata sovietică a impus regimul comunist în 1944. Kirill va oficia apoi un serviciu religios împreună cu patriarhul bulgar Maxim, veteranul patriarhilor ortodocşi, în vârstă de 97 de ani.
Creştinismul ortodox este religia dominantă în Bulgaria, căreia îi aparţin în mod tradiţional peste 80% din bulgari. De la căderea, în 1989, a regimului comunist, care promova ateismul, Biserica ortodoxa şi-a extins influenţa. Preşedintele şi primul ministru depun jurământul în faţa Bibliei şi sunt binecuvântaţi de patriarh înainte de a-şi prelua funcţiile.
de Anatol Terzi | apr. 30, 2012 | Alte regiuni, Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Georgia şi Polonia şi-au reînnoit planul de cooperare bilaterală în domeniul securităţii, ce ia în calcul noi ameninţări şi provocări globale şi regionale.
Documentul a fost semnat la Tbilisi de secretarul Consiliului Georgian al Securităţii Naţionale Ghiorghi Bokeria şi de şeful Biroului Polonez al Securităţii Naţionale Stanislaw Koziej. Planul trasează liniile cooperării bilaterale georgiano-poloneze în domeniul securităţii, cu accent pe schimbul de date şi experienţă. De asemenea, planul prevede şi organizarea de evenimente şi exerciţii militare comune. După semnarea acordului, Koziej a lăudat implicarea Georgiei în misiunile NATO şi UE din întreaga lume şi a reiterat sprijinul ţării sale pentru aspiraţiile georgiene în vederea aderării la Alianţa Nord-Atlantică.
Georgia a început să îşi negocieze aderarea la NATO în 2006, când a semnat aşa-numitul Dialog Intensificat asupra problemelor de aderare. În aprilie 2008, în timpul Summitului NATO de la Bucureşti, Georgia şi Ucraina au primit undă verde pentru aderarea la NATO, cu condiţia efectuării de reforme militare şi politice.
Georgia a fost desemnată ţară aspirantă la NATO într-un document publicat de alianţă în decembrie la Bruxelles. Pe de altă parte, Rusia, care a câştigat un război-fulger, a cărui miză a fost Osetia de Sud, împotriva Georgiei în 2008, s-a opus demersului Tbilisi de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice, în contextul în care Moscova se teme de expansiunea acesteia din urmă până în apropierea graniţelor ruseşti.
de Anatol Terzi | apr. 30, 2012 | România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul MAI, Marian Tutilescu, a susţinut, la Luxemburg, la reuniunea CJAI, semnarea şi implementarea cât mai rapidă a acordului de readmisie UE – Turcia.
Tutilescu a precizat că acest acord va avea un rol semnificativ atât în returnarea imigranţilor ilegali descoperiţi la frontiera externă a UE cu Turcia, dar va constitui şi un semnal pentru reţelele de crimă organizată. El a exprimat sprijinul pentru o abordare constructivă privind liberalizarea regimului de vize, România putând susţine identificarea unor soluţii, prin dialog cu partea turcă, pentru a permite derularea în paralel a celor două procese, semnarea şi implementarea Acordului de readmisie, respectiv liberalizarea regimului de vize.
În cadrul reuniunii Consiliului JAI, desfăşurată joi şi vineri la Luxemburg, au fost purtate discuţii cu privire la readmisie şi au vizat cooperarea cu Turcia în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne. În ceea ce priveşte foaia de parcurs pentru asigurarea unui răspuns coerent din partea UE la presiunile continue migratorii, Marian Tutilescu a apreciat faptul că dezbaterile susţinute au condus la un document pragmatic, care abordează toate aspectele ce vizează un management eficient al fluxurilor migratorii.
Şeful Departamentului Schengen a considerat că este util să fie abordate afluxurile migratorii înainte ca acestea să ajungă la frontiera externă a UE şi a subliniat importanţa implementării cooperării cu aceste state în vederea aplicării eficiente a acordurilor de readmisie. Principalele subiecte de pe agenda reuniunii au fost Sistemul european comun de azil, Foaia de parcurs pentru asigurarea unui răspuns coerent din partea UE la presiunile continue migratorii, acordurile de readmisie, propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism.
de Anatol Terzi | apr. 30, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va efectua pe 3 mai 2012 o vizită oficială în România, la invitaţia preşedintelui român, Traian Băsescu.
Nicolae Timofti va avea întrevederi la Bucureşti cu preşedintele Traian Băsescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, preşedintele Senatului, Vasile Blaga, şi patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Chişinău. Din componenţa delegaţiei Republicii Moldova vor mai face parte ministrul justiţiei, Oleg Efrim, ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor, Marcel Raducan, ministrul adjunct al afacerilor externe şi integrării europene, Andrei Popov, şi ministrul adjunct al economiei, Octavian Calmâc.
Aceasta va fi a doua vizită a lui Nicolae Timofti peste hotare, de când a fost ales preşedinte al Republicii Moldova la 16 martie, după cea efectuată la Bruxelles în perioada 26-27 aprilie. Nicolae Timofti a declarat, la scurt timp după alegerea sa în funcţia de preşedinte, că pledează pentru relaţii strânse cu România. “Sunt convins că relaţiile cu România trebuie să fie cele mai apropiate şi cele mai strânse, fiindcă la rădăcina relaţiilor noastre stau o istorie aparte, o cultură comună, avem multe în comun”, a declarat Nicolae Timofti.
Cea de-a treia vizită oficială a lui Nicolae Timofti peste hotare va fi la Moscova, la mijlocul lunii mai, unde va participa la un summit al şefilor de stat din cadrul Comunităţii Statelor Independente.
de Anatol Terzi | apr. 28, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Guvernul român a picat testul moţiunii de cenzură, în contextul în care formaţiunile din opoziţie au profitat de nemulţumirea populară cauzată de măsurile de austeritate şi corupţie. Iar echilibrul de forţe din politica românească s-a făcut şi cu votul unor reprezentanţi ai minorităţior naţionale.
La Bucureşti, 235 de parlamentari au votat vineri împotriva premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu patru mai mulţi decât era necesar pentru întrunirea majorităţii.Şi-au exercitat votul şi Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor, precum şi deputaţii Niculae Mircovici şi Amet Aledin, membri ai grupului. Liderii partidelor din coaliţie recomandaseră ca parlamentarii formaţiunilor care susţin Guvernul să nu îşi exprime votul la moţiunea de cenzură.
Preşedintele PDL, Emil Boc, a acuzat grupul minorităţilor naţionale că „a lucrat pe la spate” Guvernul, spunând că susţin guvernarea, dar votând moţiunea de cenzură. „Dacă grupul minorităţilor naţionale nu ar fi votat moţiunea de cenzură, Guvernul ar fi rămas în exerciţiu. Mi se pare incorect pentru un participant la guvernare să nu fie fair-play”, a spus Boc. El a precizat că reprezentanţii minorităţilor naţionale ar fi trebuit să spună în coaliţie că nu mai susţin Guvernul, afirmând că este „un gest de profundă ineleganţă şi lipsă de demnitate”.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, vineri, după ce s-a întâlnit cu deputaţii reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, că nu a negociat cu aceştia susţinerea pentru un eventual Cabinet al USL, ci le-a mulţumit pentru participarea la votul moţiunii de cenzură. „Nu am negociat nimic. Am prezentat încă o dată poziţia noastră de respect şi de colaborare întotdeuna şi le-am mulţumit că au participat la vot”, a spus Ponta. „Am venit să-i asigur pe domnii de la minorităţi că nu există şi nu va exista niciodată din partea USL vreo atitudine împotriva celor de la minorităţi”, a menţionat Ponta la finalul întâlnirii.
Precizând că nu ştie cum au votat reprezentanţii grupurilor minorităţilor, împotriva sau pentru adoptarea moţiunii, liderul social-democrat a declarat că apreciază faptul că aceştia au răspuns la un apel de bun simţ de a participa la vot.
