de Isac Mihai | mart. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ministrul Apărării de la Kiev, Stepan Poltorak, respinge categoric participarea trupelor rusești la misiunea de menținere a păcii din Donbass
Ucraina respinge în modul cel mai categoric orice participare a Federației Ruse la misiunea pacificatoare a ONU în estul Ucrainei, deoarece pacificatorul și agresorul nu se pot prezenta concomitent în aceeași ipostază, a declarat recent ministrul Apărării al Ucrainei, Stepan Poltorak, pentru mass-media din Finlanda, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. El a declarat că Federația Rusă practică un joc periculos, creând întâi o problemă separatistă și apoi prezentându-se drept principalul pacificator în procesul soluționării diferendului.
Soluție pentru ONU
Declarații oficialului de la Kiev vin pe fondul menținerii unei situații conflictuale în Donbass, unde zilnic se înregistrează morți și răniți din râniți din rândul forțelor militare și populației civile. Pentru a pune capăt confruntărilor dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse, Organizaţia Naţiunilor Unite ar trebui să ia în considerare crearea unei forţe meținere a păcii de aproximativ 20 mii de militari din state din afara NATO şi patru mii de poliţişti, se arată într-un raport prezentat recent oficialilor ONU și din unele state occidentale.
Raportul, comandat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în prezent consilier al preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, a fost prezentat emisarului special al SUA în Ucraina, Kurt Volker, la Conferinţa pe teme de Securitate de la Munchen. Operaţiunea ar avea nevoie de un mix format din unele ţări europene, precum Suedia, ţări cu tradiţie în operaţiuni de menţinere a păcii, ca Bangladesh și Brazilia, dar şi ţări care se bucură de încrederea Rusiei, precum Belarus, a explicat Richard Gowan, autor al raportului şi expert în probleme ONU la Universitatea Columbia.
Măsuri necesare
Desfășurarea unei misiuni ONU pentru menţinerea păcii pe întregul teritoriu ocupat al Donbasului va contribui la restabilirea suveranităţii Ucrainei, se arată în declaraţia Ministerului de Externe al Ucrainei cu ocazia împlinirii a 4 ani de la începutul agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei. Ministerul de Externe de la Kiev solicită partenerilor săi să aplice toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului armat internaţional pe teritoriul Ucrainei, generat de politica agresivă a Kremlinului, pentru a forţa Federaţia Rusă să înceteze agresiunea, să fie introdusă o misiune ONU pentru menţinerea păcii, să înceteze ocuparea Crimeii şi a teritoriilor acaparate din Donbasul ucrainean.
MAE de la Kiev a accentuat că desfășurarea misiunii ONU pentru menţinerea păcii în Donbasul ocupat, inclusiv pe segmentul temporar necontrolat al graniţei ucraineano-ruse, trebuie să fie un instrument eficient de restabilire a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Relația-militară-strategică-dintre-Moscova-și-Minsk-îngrijorează-Kiev-ul
Trupele belaruse, respinse de Kiev
Guvernul ucrainean nu consideră posibilă participarea Belarusului la misiunea ONU de menținere a păcii în Donbas, deoarece această țară face parte din „Organizația Tratatului de Securitate Colectivă“, bloc militar-politic infiintat și condus de Federația Rusă, a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, pentru postul tv „5 Kanal”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Din câte știu eu, Belarusul nu a ieșit din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și este un membru activ al acestei organizații. Și dacă excludem țarile membre NATO, este destul de logic faptul ca și țările OTSC sa nu poata participa la misiunea de pace“ a declarat Zerkal. Anterior, ministrul de externe al Belarusului, Vladimir Makei, a declarat că țara sa este dispusa să trimita un contingent de menținere a păcii în zona de conflict din Ucraina.
De asemenea, ministrul adjunct de externe a menționat că Ucraina și partenerii occidentali nu vor juca după regulile pe care Kremlinul încearcă să le impună. „Ei (rusii – n.r.) în mod constant încearcă să promoveze ideea că noi ar trebui să discutam cu gruparile “LNR” și “DNR”. Este clar că cele doua nu sunt parte la conflict. Acest lucru este clar nu numai pentru noi, ci pentru toți partenerii noștri occidentali”, a spus Zerkal.
Ea a subliniat că Ucraina insistă asupra desfășurării treptate a contingentului de menținere a păcii, începând cu secțiunea necontrolată a frontierei ruso-ucrainene.
Formatul căștilor albastre, motiv de conflict diplomatic
La randul său, președintele Petro Poroșenko a declarat că Ucraina este pregătită pentru discuții despre etapele de punere în aplicare a misiunii ONU de menținere a păcii în Donbas, precum și în legătură cu țările care sa participe la aceasta misiune. În același timp, el a menționat că, în conformitate cu principiul operațiunilor de menținere a păcii, țările vecine de regulă nu participă la acestea.
Anterior Rusia a respins inițiativa Ucrainei privind ”castile abastre” în Donbas și a propus propria varianta, care presupune existența unei misiuni doar pe linia de demarcatie, care sa asigure securitatea membrilor misiunii OSCE.
Ucraina insistă ca toate ”castile albastre” sa fie desfasurate pe întregul teritoriu ocupat, inclusiv la granița de stat cu Rusia, mai ales între teritoriul rus și zona controlată de forțele separatiste pro-ruse din Donbass. De asemenea, Kievul este împotriva prezentei rușilor în misiunea ONU de menținere a păcii.
La rândul său, la sfârșitul lunii ianuarie, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Rusia nu mai exclude posibilitatea desfășurării unei misiuni ONU de menținere a păcii în regiunea Donbas, inclusiv la granița ruso-ucraineană.
Desfășurarea misiunii de căști albastre în Donbass sub mandat ONU, o misiune imposibilă
Pesimism la Kiev
Evhen Marciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului în Grupul de contact tripartit privind reglementarea conflictului din estul Ucrainei, a declarat anterior că nu vede perspective pentru desfăşurarea, în viitorul apropiat, a unui contingent de pace ONU în zona separatistă din Donbas. „Vorbind foarte sincer, menţionez că am doar o mică speranță că se va face ceva pozitiv în viitorul apropiat în ceea ce priveşte desfăşurarea unui contingent de menținere a păcii în Donbas” a subliniat Marciuk, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dar acest lucru nu înseamnă că problema respectivă nu trebuie discutată, iar președintele Petro Poroşenko a procedat corect atunci când a făcut propunerea la Adunarea Generală a ONU” a adăugat reprezentantul Kievului. „Pentru situația din Donbas, se poate recurge la două tipuri de operațiuni de pace: de menținere a păcii și de impunere a păcii, iar aceasta din urmă prevede utilizarea armelor de către forțele de menținere a păcii împotriva celor ce încalcă pacea sau a celor care atacă pacificatorii” a explicat Evhen Marciuk.
Insistență germană
O misiune a ONU ar trebui să fie trimisă în toate zonele de conflict din estul Ucrainei, nu doar de-a lungul liniei de contact unde se află observatorii Misiunii Speciale de Supraveghere a OSCE, a declarat ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, relatează agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Este necesar ca o misiune armată şi puternică a ONU să poată fi desfăşurată pe întreg teritoriul [regiunii Donbass], nu doar pentru protejarea unui grup mic al misiunii OSCE aflat de-a lungul liniei de contact, ca o nouă frontieră a Ucrainei”, a spus Gabriel, aflat anterior într-o vizită oficială la Kiev.
În timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean, ministrul german de Externe a promis că ţara sa va promova această idee în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. „Împreună cu omologii noştri francezi şi cu membrii Consiliului de Securitate al ONU, vom încerca să introducem o misiune reală ONU de menţinere a păcii în Donbass. Încetarerea focului şi retragerea armamentului greu sunt condiţii obligatorii pentru desfăşurarea misiunii ONU în Donbass”, a mai spus atunci Sigmar Gabriel.
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forțele ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. (M.I./N.G.)
de Isac Mihai | mart. 7, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Avionul de transport model An-26, implicat în mai multe accidente grave pe frontul rusesc din Siria
Un avion militar rusesc s-a prăbuşit în Siria, iar cei aproximativ 30 de pasageri şi şase membri ai echipajului aflaţi la bord au murit, a anunţat Ministerul Apărării din Rusia, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aeronava, un Antonov An-26, s-a prăbuşit în timpul aterizării la baza aeriană Khmemim, în apropierea oraşului sirian de coastă Latakia, conform agenţiei de ştiri Ria Novosti. Ministerul Apărării investighează cauzele prăbuşirii, dar primele informaţii sugerează că ar fi vorba despre o defecţiune tehnică.
Avionul s-a prăbușit la doar 500 de metri de pista de aterizare. „Nu a fost vorba despre un atac asupra avionului. Nimeni nu a supraviețuit”, au declarat autoritățile ruse. Surse locale, citate de mass-media, au declarat că majoritatea pasagerilor făceau parte din forțele speciale ruse.
Săptămâni sângeroase
La sfârșitul lunii februarie 2018, ministerul rus al Apărării preciza într-un comunicat că “un avion rus Su-25 s-a prăbuşit în timpul unei misiuni deasupra zonei de detensionare din Idleb. Pilotul a apucat să anunţe că se catapultează în zonă, aflată sub controlul luptătorilor din Frontul al-Nosra. Pilotul a fost ucis în luptele împotriva teroriştilor”. Pilotul, care reuşise să sară cu paraşuta, a încercat să-şi folosească arma înainte de a fi încercuit, capturat şi împuşcat mortal, a declarat directorul OSDO, Rami Abdel Rahman, care nu a putut preciza din care grupare făceau parte autorii atacului.
Ulterior, potrivit ministerului Apărării de la Moscova, aviația rusă ”a efectuat bombardamente care au dus la uciderea a peste 30 de teroriști” după doborârea avionului.
Marea Neagră, zbor fatidic
Unul dintre cele mai mari dezastre din istoria aviației militare ruse a avut loc și în bazinul Mării Negre, pe fondul implicării în războiului din Siria. Astfel, în 2016 un avion miliar de transport rusesc s-a prăbușit în Marea Neagră, la aproximativ 20 de minute după decolarea dintr-un aeroport rus. 93 de persoane se aflau la bord, dintre care 64 de membri ai corului Alexandrov, celebrul cor al armatei ruse, precum și mai multe echipe de jurnaliști. Artiștii urmau să țină o serie de concerte pentru contingentul militar rus desfășurat în Siria. (M.A.B.)
de Isac Mihai | mart. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko (stânga), vrea să obțină sprijinul NATO, reprezentat de secretarul general, Jens Stoltenberg (dreapta), pentru un nou mandat prezidențial
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv, citată de agenția KARADENIZ PRESS. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.
„Foaia de parcurs”
Din cele 375 de acțiuni, prevăzute de Programul național anual de colaborare Ucraina-NATO pe anul 2017, au fost îndeplinite 307 sau 81,9 la sută, a declarat vicepremierul pentru integrarea europeană și euroatlantică al Ucrainei, Ivana Klimpuș-Țințadze, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Luând cuvântul la ședința Consiliului interparlamentar Ucraina-NATO de la Odesa, ea a explicat că nu au fost îndeplinite măsurile suspendate sau amânate pe anul 2018 din inițiativa organizatorilor. Măsurile de prima urgență au fost reorientate în legătură cu desfășurarea Operațiunii antiteroriste în regiunile Donețk și Lugansk. Ivana Klimpuș-Țințadze a relevat că Programul pe anul 2018 prevede 444 de acțiuni cu participarea a 58 de ministere și departamente, fără luarea în considerare a organelor puterii locale, a altor instituții sau organizații. Peste câteva zile, a mai spus vicepremierul, va începe elaborarea Programului național pe anul 2019. Sarcina constă în aceea de a elabora, pentru prima dată, „foaia de parcurs” privind pregătirile la obținerea calificativului de membru al NATO.
Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass
Tribut de sânge în Donbas
În total de la începutul războiului din estul Ucrainei și-au pierdut viața 2.378 de militari ucraineni, inclusiv patru femei, a declarat prim-vicepreședintele Radei Supreme Irina Gherașcenko, în timpul ședinței Consiliului interparlamentar Ucraina-NATO de la Odesa din data de 5 martie 2018.
Reprezentanta guvernului pe probleme umanitare în Grupul Trilateral de Contact pentru reglementarea conflictului din Donbas a mai adăugat că în acest răstimp au mai decedat 138 de copii din cauza minelor de teren. Totodată au rămas văduve 1.399 de femei, iar 2.217 mame și-au pierdut fiii.
Referendum pentru UE și NATO, armă electorală
Conform surselor oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, citate anterior de agenția de presă KARADENIZ PRESS, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat.
Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest tot mai frecvente din Kiev și alte orașe din Ucraina.
Printre cei mai importanți contracandidați ai lui Poroșenko la alegerile din 2015 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici, Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..
Autoritățile comunitare, dar și din unele state importante din UE, precum Germania, Franța, Olanda, au refuzat să își asume, până în acest moment, angajamente clare privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar în următorii ani.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.
Prioritate americană
Până în acest moment autoritățile americane au descurajat orice încercare a Kiev-ului de a obține un calendar concret pentru aderarea la NATO, insistând pe rezolvarea pașnică a conflictului din estul țării. Sprijinul american și NATO s-a materializat prin trimiterea unor categorii de armament și produse, inclusiv nonletale, doar recent fiind aprobată livrarea de sisteme de rachete Javelin.
Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat miercuri, la Bruxelles, că „principala prioritate” a Statelor Unite în Ucraina este oprirea violențelor prin desfășurarea de forțe de menținere a păcii. „Sfârșitul violențelor este principala noastră prioritate și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să instituim o forță de menținere a păcii”, a declarat șeful diplomației americane în cadrul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles.
Tillerson a denunțat de asemenea „agresiunea rusă” în Ucraina ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa securității europene” și a reamintit că Alianța nu va putea „normaliza” relațiile cu Moscova „atât timp cât Rusia continuă ocuparea ilegală a Ucrainei” (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | mart. 5, 2018 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Nave-militare-și-soldați-din-state-NATO-și-țări-partenere-participă-la-exercițiul-militar-multinațional-Spring-Storm-18
Peste 1.700 de militari români şi străini reprezentând alte cinci state aliate sau partenere vor participa, timp de zece zile, începând de luni, la primul exerciţiu major multinaţional din acest an, organizat de Forţele Navale Române (FNR), pe teritoriul Dobrogei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, cu titulatura Spring Storm 18, arată comunicatul de presă al Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Exercițiul are loc la câteva zile de la declarațiile lui Vladimir Putin cu privire la noile sisteme de armament ale Federației Ruse, care, potrivit experților militari, va consolida supremația militară a Kremlinului în bazinul Mării Negre.
Sursa citată a mai precizat că exerciţiul Spring Storm 18, planificat a se desfăşura în perioada 5-15 martie, reuneşte 14 nave militare , patru aparate de zbor şi ambarcaţiuni de debarcare şi are la bază un concept unic de antrenare întrunită a forţelor navale, aeriene şi terestre, accentul fiind pus pe secvenţe specifice operaţiilor amfibii în cadru aliat, precum şi pe secvenţe de luptă împotriva minelor marine, într-o zonă de debarcare de pe ţărm.
Prezență românească masivă
„Forţele Navale Române participă cu fregata ‘Regele Ferdinand’, corveta ‘Viceamiral Eugeniu Roşca’, nava purtătoare de rachete ‘Pescăruşul’, monitorul ‘Lascăr Catargiu’, vedeta blindată ‘Opanez’, nava maritimă pentru scafandri ‘Grigore Antipa’, nava hidrografică ‘Alexandru Cătuneanu’, o companie de infanterie marină, un detaşament de scafandri de luptă, remorcherul maritim ‘Viteazul’ şi două remorchere de port, în vreme ce Garda de Coastă contribuie cu o navă de patrulare”, se arată în comunicat.
În cadrul aplicaţiei, secvenţele aeriene vor fi asigurate cu două aeronave Mig-21 Lancer, un elicopter IAR-330 şi o aeronavă Spartan C-27 J ale Forţelor Aeriene Române, iar Forţele Terestre Române participă cu un pluton de infanterie de la Brigada 9 Mecanizată.
Nava militară franceză Jean Bart, simbol al angajamentului Parisului de sprijinire a obiectivelor NATO din Marea Neagră
Ucraina, implicată în exercițiu
Militarii români se vor instrui, în cadru aliat, în colaborare cu militari din Bulgaria, Franţa, Georgia, SUA şi Ucraina, partenerii americani participând cu nava de desant USS Oak Hill (LSD-51), o companie de infanterie marină şi nava de suport USNS Carson City.
Marina franceză este prezentă, în cadrul exerciţiului, cu fregata Jean Bart (D-615), iar Georgia, Bulgaria şi Ucraina participă cu ofiţeri de stat major şi cu câte o echipă specializată în lupta împotriva dispozitivelor explozive.
Potrivit SMFN, scenariul exerciţiului are la bază elementele unei operaţii de apărare colectivă, conform articolului 5 al Alianţei Nord Atlantice, iar cadrul tactic presupune un raid amfibiu, desfăşurat în condiţiile unei ameninţări hibride cu forţe convenţionale şi paramilitare. Vor fi puse în aplicare elemente tactice specifice luptei urbane, precum şi proceduri standard de operare pentru anihilarea unei grupări militare ostile prin desantare, se mai arată în comunicatul citat de KARADENIZ PRESS.
Exerciţiul multinaţional Spring Storm 18 este planificat, organizat şi condus de Componenta Operaţională Navală din subordinea SMFN şi se înscrie în sfera planului de măsuri de asigurare imediată al NATO, adoptat la Summitul NATO de la Varşovia din anul 2016. (M.I.)
de Isac Mihai | mart. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Petro-Poroșenko-liderul-de-la-Kiev-speră-că-Javelin-va-echilibra-raportul-de-forțe-din-Donbass
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat că achiziţionarea rachetelor antitanc din SUA va permite contracararea agresiunilor Rusiei din estul Ucrainei, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”În mâinile militarilor ucraineni, aceste arme vor permite contracararea agresiunii ruse din Donbas. Îi mulţumesc preşedintelui Trump şi întregii sale echipe pentru susţinerea acordată Ucrainei şi acestei decizii istorice. Doar prin solidaritate şi unitate poate fi oprit agresorul rus şi apărată lumea liberă de aceste ambiţii maniacale”, a declarat Poroşenko. Aceste declarații au fost făcute după ce Departamentul de Stat al SUA a aprobat, joi, planul de vânzare al celor 210 rachete către Ucraina în valoare de 47 de milioane de dolari. Conform mass-media, printre armele așteptate la Kiev se află dispositive anti-sniper, elemente de razboi electronic și împotriva atacurilor aeriene. In conferința sa de presă, liderul de la Kiev a vorbit conflictul din estul țării sale ca despre „un cimp de luptă” și nu un conflict înghețat.
Susținere masivă
Planul a fost trimis Congresului american, care se va pronunţa în maximum 30 de zile pe marginea acestuia, însă este de aşteptat ca acesta să fie adoptat, din moment ce majoritatea congresmenilor au susţinut public necesitatea furnizării de armament către Guvernul de la Kiev.
Potrivit Departamentului american de Stat, Ucraina ar urma să primească 210 rachetă Javelin şi 37 de lansatoare de rachete. ”Sistemul Javelin va ajuta Ucraina să îşi consolideze capacitatea de apărare pe termen lung şi să îşi protejeze suveranitatea şi integritatea teritorială”, se arată și într-un comunicat al Pentagonului.
Surse diplomatice americane au declarat, pentru mass-media de peste Ocean, că autoritățile de la Kiev doresc să achiziționeze și alte sisteme militare, inclusiv avioane de luptă, drone militare și vehicule de luptă. Sursele citate au mai precizat că partea ucraineană a făcut și unele demersuri pentru a fi suplimentat ajutorul militar nerambursabil din partea SUA.
Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina
Conflict prelungit
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.
Rusia consideră că planul de livrare al sistemelor Javelin, care este foarte diferit de ceea ce a promis administrația americană anterioară, referitoare la ajutorul non-letal, „trimite forțele ucrainene direct la război”.
Și ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a făcut anterior un anunț privind primirea unor sisteme de rachete anti-tanc Javelin, după vizita la Washington de acum câteva săptămâni. La rândul său, în data de 17 ianuarie, și șeful Statului Major al forțelor armate ucrainene,Viktor Muzhenko, a declarat că rachetele Javelin ar putea fi furnizate în șase luni.
Sprijin crescut
”Scopul nostru este să suplinim golurile din dotările cu armament ale armatei ucrainene, să creștem capacitatea forțelor armate de a-și proteja teritoriul” a declarat emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker. „Da, rachetele Javelin vor fi parte acestui ajutor, dar va fi mult mai mult decât atât”, a spus emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker, pentru siteul ucrainean Eurointegration.com.ua., citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
El a subliniat că administrația Trump a eliminat limitarea ajutorului din timpul președintelui Barack Obama, care se referea la ajutor non-letal, simplificând, practic, capacitatea Washingtonului de a sprijini Ucraina într-un conflict armat, reţine sursa citată.
Armament american pentru Ucraina
Ucraina va putea să cumpere armele de care are nevoie de la SUA, iar parte din acest sprijin va fi gratuit, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru Evropeiska Pravda, citat de mass-media internațională. „Va fi o combinație de abordări: menținem asistența oferită gratuit, dar, în același timp, Ucraina are dreptul să cumpere acele arme care îi lipsesc”, a spus el.
Volker insistă că scopul SUA nu este sa agraveze conflictul prin furnizarea de arme letale, ci de a ajuta Ucraina să se apere mai eficient. „Ucraina ca stat independent are dreptul la protecție și putem susține capacitatea sa de apărare”, a spus diplomatul SUA.
Reamintim că autoritățile de la Kiev încearcă să negocieze cu SUA și achiziționarea unor sisteme de armament performante anti-aeriene, precum și posibila achiziționare a unor nave de luptă americane pentru consolidarea flotei militare, grav afectate în urma crizei crimeene din 2014, când un număr de nave au fost scufundate de Flota militară rusă a Mării Negre ori au dezertat.
Condiții stricte
SUA și Ucraina vor încerca să împiedice să cadă în mâinile dușmanului noul armament livrat armatei ucrainene, in special complexele antitanc Javelin, scria anterior The Wall Street Journal, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Publicația arată că noul armament va fi stocat în depozitele Forțelor Armate ale Ucrainei în locații permanente situate departe de frontul din Donbas. Totodata, militarii americani care antrenează soldații ucraineni la poligonul Yarovoi, vor întreprinde inspectii regulate în depozitele armatei ucrainene pentru a monitoriza numărul acestor compexe.
Ziarul remarca că această condiție a Washingtonului a fost impusa din cauza temerilor ca nu cumva rachetele Javelin sa cadă în mâinile inamicului, dacă armata Ucrainei va începe eventual operațiuni ofensive. „Aceasta nu este o problemă teoretică”, subliniază WSJ.
Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin
Victorie psihologică rusă
După 2014, Statele Unite ale Americii au transferat armatei ucrainene radare antibaterie cu rază scurtă, si cateva fragmente a unui astfel radar au fost capturate de armata rusa și forțele paramilitare separatiste în timpul luptelor acerbe care s-au dat in zona Debalțevo, confruntări soldate cu mii de morți și răniți din ambele părți.
O sursa apropiata Ministerului Apararii din Ucraina a declarat că capturarea fragmentelor radarului a fost o “victorie psihologica” a rușilor, in sens ca ”le-am făcut-o” americanilor, ”le-am sters nasul“, consideră autorii.
Transferul de sisteme antitanc de ultimă generație catre Kiev va asigura ca actualul conflict armat de mica intensitate din Donbas sa nu treaca, la ordinul Kremlinului, in faza unor ostilitățile pe scară largă, așa cum a fost în anii 2014-2015
Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni
Anterior, Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse.
Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei.
La rândul lor, liderii separatiști pro-ruși din Donbass au criticat la unison posibilitatea echipării trupelor ucrainene cu Javelin. Aceștia au amenințat că vor captura sisteme Javelin pentru a fi folosite împotriva forțelor ucrainene. Akhra Avidzba, liderul brigăzii separatiste Piatnachka, citat de mass-media separatistă, a declarat că va captura sistemele Javelin și alte sisteme de armament occidentale din dotarea Ucrainei pentru a le păstra drept suveniruri ale victoriei.
Întâlnire strategică
Anterior ministrul Apărării din Ucraina, Stepan Poltorac, declara, într-un interviu acordat pentru ”Vocea Americii, că decizia de a transfera Ucrainei rachete anti-tanc americane ”Javelin” va fi adoptată ”în timp foarte util”. ”Am discutat mecanismul de transfer al armelor anti-tanc. Am abordat și alte aspecte legate de pregătirea personalului și ordinea transferului. Cred că decizia de a transfera ”Javelin” către Ucraina va fi făcută în timp foarte util și foarte corect„, a spus Poltorak, cunoscut pentru retorica sa dură la adresa separatiștilor din Donbass.
Potrivit ministrului de la Kiev, nu este important când Ucraina va primi aceste complexe anti-tanc, ci faptul că acestea vor fi furnizate. „Acesta este un semnal foarte serios și puternic pentru Ucraina că nu a rămas singură în fața Rusiei. Este un semnal pentru Rusia că suntem susținuți de întreaga lume. În plus, este un semnal puternic pentru alți colegi cu care conlucrăm de a dinamiza cooperarea cu Ucraina”, a explicat atunci ministrul Apărării de la Kiev. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | feb. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina
Şeful adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Viktor Kononenko, a declarat vineri, 23 februarie, că cetăţenii străini care au provocat un incendiu la sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod, regiunea Transcarpatia, au fost coordonaţi de serviciile speciale ruseşti, relatează agenţia de ştiri Liga, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialul SBU a mai declarat că serviciile secrete ucrainene au mai „identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”.
Declarațiile oficialului SBU vin pe fondul deteriorării vizibile a relațiilor dintre puterea de la Kiev și minoritățile naționale din Ucraina în urma adoptării unei controversate legislații în domeniul învățământului, aspru criticate de diferite guverne din state UE și lideri ai minorităților maghiară și română. Anterior, autoritățile de la Kiev nu au luat nicio măsură pentru a opri atacurile elementelor naționaliste ucrainene împotriva românilor din regiunea Cernăuți.
Radicali din stat UE
„Am descoperit imediat această infracţiune şi am găsit doi executanţi. Confirmăm informaţiile potrivit cărora este vorba despre doi străini, membri ai unui partid radical dintr-un stat din UE”, a dezvăluit oficialul ucrainean. Potrivit lui Kononenko, sediul Centrului Cultural Maghiar din Transcarpatia a fost ales drept ţintă de către serviciile secrete ruseşti în decembrie 2017. „Atunci, reprezentanţi ai serviciilor speciale ruseşti au început să caute executanţi pe teritoriul Ucrainei. Noi am documentat imediat tentativa cetăţeanului rus David Ponomariov de a selecta ucraineni care să comită această infracţiune”, a declarat şeful adjunct al SBU.
„Ponomariov ne este cunoscut din 2015, când căuta printre cetăţenii Ucrainei persoane care să comită un atac terorist în Mikolaiv. Atunci am reţinut trei complici de-ai lui, cetăţeni ai Ucrainei, aflaţi acum sub urmărire penală. De Ziua Constituţiei, Ponomariov a pregătit o diversiune, fiind instruit de serviciile speciale ruseşti. SBU, însă, a reuşit să împiedice aruncarea în aer a crucişătorului de rachete Ucraina”, a adăugat oficialul de la Kiev.
Cocktail Molotov în Transcarpatia
Kononenko susţine că ruşii nu au mai reuşit să recruteze ucraineni pentru a comite un atac terorist la Centrul Cultural Maghiar din Transcarpatia, aşa că a apelat la opţiunea de rezervă, recurgând la cetăţeni străini. „Aceşti infractori au fost identificaţi şi vor fi traşi la răspundere în conformitate cu procedurile internaţionale”, a precizat Kononenko.
În dimineaţa zilei de 4 februarie 2018, persoane necunoscute au aruncat un cocktail Molotov înspre sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod. Datorită faptului că geamul avea sticlă dublă, substanţa incendiară nu a afectat interiorul clădirii şi, astfel, nu a provocat daune semnificative.
Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina
Episodul românesc
Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat atunci şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, preluat de Agenţia BucPress. „Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.
Reprezentantul SBU a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. Potrivit ultimelor informații, este vorba de tentativa de incendiere a școlilor din satul Lunca, raionul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță, notează Serviciul de Presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Reacția MAE de la București
”Am luat nota cu preocupare de informatiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incediere a unor scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti. In prezent, intreprindem demersurile necesare privind obtinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstantele producerii acestor tentative, precum si a modului in care au actionat autoritatile ucrainene in drept in aceasta situație. MAE condamna ferm orice acțiune îndreptată împotriva unor instituții de învățământ cu predare in limba romana din Ucraina” a transmic MAE pentru ȘTIRIPESURSE.RO., preluat de KARADENIZ PRESS.
Reamintim că autoritățile ucrainene nu au luat nicio măsură de securitate în decembrie 2017, când un grup numeros de naționaliști radicali ucraineni a atacat Centrul Cultural Românesc din Cernăuți, bruscând și amenințând participanții, majoritatea etnici români, la manifestări dedicate zilei naționale a României. Anterior, în septembrie 2017, câteva zeci de militanţi naţionalişti ucraineni au încercat să i-a cu asalt Consulatul General al României din Cernăuţi, pe motiv că România s-ar implica în problemele interne ale statului ucrainean, după ce Bucureştiul a luat atitudine faţă de controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile minorităţilor naţionale în Ucraina, inclusiv în limba română.
Românii, miză frecventă în războaiele media dintre Kiev și Moscova
Și în 2015, mass-media din Ucraina a tirajat pentru câteva zile informații false despre o așa-zisă Adunare a Românilor din Bucovina, care ar fi cerut președintelui de la Kiev Petro Poroșenko, acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Informații false, lansate de mass-media din Rusia, au fost dublate de comentarii și declarații belicoase la adresa românilor din Ucraina și a guvernului de București prin care se cerea chiar expulzarea în masă a etnicilor români din Ucraina.
„Decizia președintelui de a le oferi autonomie teritorială tătarilor din Crimeea a creat un precedent juridic și politic, în cadrul căruia toate comunitățile care locuiesc compact în Ucraina pot pretinde un statut similar. Iar noi, românii din Bucovina, avem circumstanțe speciale pentru a fi lideri în această problemă”, se arată în declarația „Consiliului Adunării Românilor din Bucovina”, structură inexistentă.
Lideri inexistenţi ai aşa-numitei Adunări a Românilor din Bucovina (Dorina Chirtoacă şi Cornelia Rusu) au promis ‘să lupte pentru un statut special al etnicilor români în cadrul Ucrainei, iar toţi cei prezenţi au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluţii’.
Reamintim că România a susținut în permanență integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în timpul conflictului din Donbass cu Federația Rusă și forțele separatiste. (N.G.)
