de Anatol Terzi | ian. 29, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu, noul „tar” al industriei de aparare din Federatia Rusa
Uzinele militare ruseşti trebuie să fie gata să rezolve comenzi mari din partea ministerului rus al apărării, deoarece toată tehnica militară necesară armatei ruseşti va fi produsă în Rusia şi va fi achiziţionată de peste hotare doar în cazuri de excepţie, a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unui interviu pentru televiziunea rusă. „Statul, în pofida tuturor problemelor, a aprobat un program de reînarmare fără precedent. Şi noi trebuie să fim gata să construim aceste sisteme noi, tehnici noi ”, a remarcat Şoigu.
Conform declaratiilor lui Şoigu, statul trebuie să susţină industria autohtonă, de aceea el se aşteaptă ca şi întreprinderile producătoare de armament să vină statului în întâmpinare, practicând preţuri realiste. El a mai reamarcat că, in anumite cazuri este mai usor să achiziţionezi tehnica necesară de peste hotare, dar acest lucru nu are perspectivă. Iar în viitor, se planifică ca şi deservirea tehnică a tehnicii militare să fie practicată de uzinele producătoare.
Ministru nemultumit
„Noi dorim să creăm ceva de genul unui „contract al ciclului vieţi” – de la decizia de înarmare şi primirea în folosinţă, până la utilizare. Aceasta este o muncă voluminoasă de oarece implică trecerea din subordinea ministerului apărării a unor întreprinderi către companii care fac cercetări ştiinţifice, construcţii experimentale şi care produc tehnica pentru noi”, a spus ministrul. Totodată el s-a arătat nemulţumit că multe întreprinderi vor să se îmbogăţească pe seama bugetului rus al apărării: „Eu înţeleg că trebuie să existe o rentabilitate, dar să nu uităm că acestea nu sunt contracte de o singură achiziţie, ci vor mai multe”.
Anterior, ministrul rus al Apararii a criticat deciziile ministrilor anteriori de achizitionare a unor sisteme de armament din statele occidentale, inclusiv a navelor model Mistral.
de Anatol Terzi | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Analistul Volodymyr Fesenko considera ca ” reglementarea problemei transnistrene va fi una din prioritățile Ucrainei”
De la 1 ianuarie 2013 Ucraina a preluat, de la Irlanda, preşedinţia anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cu sediul la Viena. Diplomația ucraineană a luat în primire acest mandat pe fundalul criticilor observatorilor OSCE, legate de atingerile aduse drepturilor omului și de abaterile de la normele democratice în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din toamna anului 2012. Despre prioritățile președinției ucrainene în OSCE și despre perspectivele îmbunătățirii imaginii acestei țări în ochii Occidentului, Volodymyr Fesenko, directorul Centrului de analiză politică „Penta” din Kiev, a acordat un interviu in exclusivitate agentiei de presa KARADENIZ PRESS.
I: Care sunt prioritățile Kievului în anul 2013, în perioada deținerii președinției OSCE?
V.F: Sarcinile de bază ale președinției OSCE au fost menționate de către fostul ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei, Konstantin Grișcenko (care din decembrie 2012 până în prezent deține funcția de vicepremier în Guvernul Azarov 2 – n. red.): reglementarea conflictelor înghețate, stabilirea măsurilor de încredere și securitate în spațiul OSCE, utilizarea potențialului Organizației pentru asigurarea securității energetice, promovarea dezvoltării economice, inclusiv prin dezvoltarea unor noi coridoare comerciale și de transport. Mai mult de atât, țara noastră are de gând să inițieze un dialog nou în cadrul OSCE privind noile principii ale regimului de control asupra forțelor armate convenționale din Europa, care va trebui să țină cont de interesele țărilor-membre OSCE, indiferent dacă acestea fac sau nu parte din diverse formațiuni politico-militare. De asemenea, Ucraina va acorda o atenție importantă consolidării eforturilor OSCE în lupta cu provocărilor actuale și amenințările la adresa securității, cum ar fi terorismul, traficul de persoane și de droguri, criminalitatea cibernetică, criminalitatea transfrontalieră organizată.
I: Există suficientă voință politică pentru soluționarea problemelor și a sarcinilor stabilite?
V.F.: Putem vorbi mai degrabă despre dorința diplomației ucrainene de a se afirma pe această platformă internațională, mai ales în contextul în care ministerul de Externe al Ucrainei are un nou șef – Leonid Kojara. Totodată, există și factori care împiedică realizarea acestei misiuni. Este vorba, în primul rând, de atitudinea critică a Occidentului față de Ucraina, cauzată de problemele politice interne, precum și de situația de izolare parțială neoficială în Europa în care s-a pomenit președintele Ucrainei Viktor Ianukovici. Recent, autoritățile ucrainene au fost criticate în raportul observatorilor OSCE, care au monitorizat alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Cu toate acestea, este important să înțelegem că deși președinția OSCE este o sarcină onorantă și importantă pentru fiecare țară membră OSCE, acesta nu este un rol de moderator al proceselor internaționale. Rolul decisiv în activitatea curentă a OSCE îl are aparatul și conducerea acestei Organizații, dar nu țara care îndeplinește temporar funcția de președinte OSCE. Pentru comparație: este puțin probabil că majoritatea celor interesați în Ucraina, România, dar și din alte țări europene au resimțit că, înainte de Ucraina, președinția OSCE a fost deținută de Irlanda. Nu a fost nimic semnificativ. Spre deosebire de Irlanda, Ucraina s-ar putea să se afirme mai mult în procesul reglementării conflictelor prelungite în spațiul post sovietic, în special, în căutarea soluțiilor pentru problema transnistreană, chiar și din simplul considerent că diplomația ucraineană este implicată în procesul de negocieri. Dar iarași, este puțin probabil ca o președinție pe termen scurt să poată asigura un progres în rezolvarea acestor probleme. Trebuie să mai ținem cont că președinția OSCE nu este o primă experiență pentru diplomația ucraineană. În anul 2012 Ucraina a deținut șefia Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, iar anul trecut a fost în fruntea Inițiativei Central Europene. Din ianuarie 2012 Ucraina va deține președinția nu doar în OSCE, dar și în cadrul Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră.
I: Ucraina se află în fruntea unei organizații a cărei prioritate mereu a fost apărarea drepturilor omului. Cum se va descurca Ucraina cu această funcție, având în vedere că raporturile organizațiilor internaționale arată în mod constant că în Ucraina sunt încălcate drepturile omului?
V.F.: Desigur că în această situație avem de-a face cu o disonanță „cognitivă” și politică, având în vedere, în primul rând, deținerea unor lideri politici din opoziție importanți – Iulia Timoșenko (fostul prim-ministru al Ucrainei – n. red.) și Iurii Luțenko (fostul Ministru de Interne – n. red.). Dar această problemă iese la suprafață nu pentru prima dată. Să ne amintim că, recent, în fruntea OSCE a fost Republica Kazahstan. Cu toate acestea, nu putem afirma că situația cu democrația și cu respectarea drepturilor omului din Kazahstan este mai plauzibilă decât în Ucraina. În linii mari, această problemă se referă la majoritatea absolută a țărilor din fostul spațiu sovietic. Așa sau altfel, Ucraina va trebui să acorde o atenție mai sporită problematicii drepturilor omului pe teritoriul său.
I: Va reuși Ucraina să facă pași importanți în domeniul respectării drepturilor minorităților etnice în perioada menționată?
V.F: În Ucraina nu există probleme semnificative, sau, cu atât mai mult grave la capitolul respectării drepturilor minorităților etnice. Mai mult, situația din Ucraina pe acest segment arată mai bine, decât în unele țări din Uniunea Europeană. Țara noastră într-adevăr încalcă niște standarde europene din domeniul drepturilor omului, dar acestea sunt de ordin juridic, social și politic.
I: După cum ați menținat deja, ministrul Afacerilor Externe, Leonid Kojara, va acorda o atenție sporită reglementării conflictelor prelungite. Unul din cele mai acute și apropiate, din punct de vedere geografic, este cel transnistrean, la care Ucraina participă în calitate de mediator în procesul de negocieri în formatul 5+2. Ce rol ar putea avea Ucraina în această problemă, reieșind din funcția pe care o va deține în acest an?
V.F.: Evident, reglementarea problemei transnistrene va fi una din prioritățile Ucrainei pe parcursul acestui mandat, inclusiv și din considerentul că problema se regăsește și în interesele noastre în plan extern. Este posibil că vom observa o activizare a negocierilor pe marginea acestei probleme, stimulată de Ucraina. Totodată, trebuie să înțelegem însă că decizia finală în tot acest proces de identificare a unui compromis avantajos în soluționarea conflictului transnistrean depinde, într-o măsură decisivă, de Rusia, dar și de poziția noii conduceri de la Tiraspol.
I: În anul 2012 unele țări occidentale s-au declarat sceptice vis-a-vis de președinția Ucrainei în OSCE, deoarece țară se confruntă cu multe probleme interne. A fost propusă chiar interzicerea deținerii acestei funcții. Putem considera că Ucraina a obținut o șansă pentru a-și repara greșelile?
V.F.: Ezitările menționate de către dumneavoastră au fost legate de reacția critică a țărilor din Occident la condamnarea Iuliei Timoșenko. Cu toate acestea, lipsirea Ucrainei de dreptul la președinția OSCE din motive politice ar fi putut genera o criză serioasă în această organizație, care se confruntă cu vremuri grele. De aceea această variantă nu a fost discutată la modul serios. Problemele pe care le-ați subliniat se vor rezolva cel mai rapid prin luptele politice interne, dar nu prin șansele oferite pentru „lucrul asupra greșelilor”.
I: Ce trebuie să întreprindă administrația de la Kiev pentru a schimba opinia Occidentului (inclusiv a SUA) despre Ucraina?
V.F.: Admit că pentru atingerea acestui obiectiv Kievul va trebui să realizeze o listă întreagă de sarcini. Prima ține de eliberarea din închisoare a Iuliei Timoșenko și a lui Iurii Luțenko. Alte elemente din această listă sunt: alegeri libere și corecte; lupta reală cu corupția; instituirea unui sistem judiciar independent și incoruptibil, capabil să asigure supremația statului de drept; realizarea reformelor social-politice și juridice. Cu toate acestea, cea mai importantă miză, care ar putea îmbunătăți atitudinea Occidentului față de Ucraina și care ar putea duce la îndeplinirea sarcinilor menționate mai sus, trebuie să fie reînnoirea radicală a puterii politice din Ucraina.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press
de Viorica Grecu | ian. 28, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Nabucco Gas Pipeline International a semnat un contract cu Saipem pentru serviciile de proiectare de baza la proiectul Nabucco Vest, compania fiind selectata in urma unei proceduri de licitatie competitiva. Contractul include toate activitatile FEED (Front End Engineering & Design) pentru sistemul de conducte cu diametrul de 48 de inci si o lungime totala de 1.326 kilometri. Printre acestea se numara analiza strategica a datelor si informatiilor in vederea efectuarii de evaluari de risc si alocari de resurse adecvate pe intreg traseul conductei. Reproiectarea pentru Nabucco Vest are loc dupa ce proiectul a fost selectat, in luna iunie a anului trecut, de catre consortiul Shah Deniz, ca ruta central-europeana de livrare. Aceste lucrari vor completa proiectarea existenta pentru conducta Nabucco in varianta initiala, cu diametru de 56 de inci si o lungime de 3.900 de kilometri. in luna ianuarie 2013, actionarii Nabucco au semnat un acord de cooperare, precum si un acord de optiuni de subscriere si de finantare, cu actionarii campului gazeifer Shah Deniz. Actionarii Nabucco sunt companiile OMV (Austria), BOTAS (Turcia), BEH (Bulgaria), Transgaz Medias, RWE (Germania) si FGSZ (Ungaria). Consortiul care dezvolta gazoductul Nabucco a ajuns recent la un acord de principiu cu potentialii investitori SOCAR, BP, Statoil si Total si cu consortiul care exploateaza zacamantul de gaze Shah Deniz pentru finantarea in comun a conductei si ar putea acorda investitorilor jumatate din actiuni. Conducta Nabucco Vest va transporta gazele din regiunea caspica, de la frontiera turco-bulgara, prin Bulgaria, Romania si Ungaria catre Terminalul de Gaze Central-European din Baumgarten. in calitate de componenta centrala a Coridorului Sudic de Gaze, Nabucco Vest se afla in pozitia ideala pentru a diversifica sursele de aprovizionare cu gaze pentru peste 500 de milioane de clienti potentiali din tarile cu economii in crestere din Europa de Sud-Est precum si pentru Europa de Vest.
de Razvan Iorga | ian. 28, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care aproba demisia lui Magomedsalam Magomedov, liderul Daghestanului, o republica instabila din Caucazul rus, anunta Kremlinul intr-un comunicat. Magomedov va fi inlocuit temporar de catre deputatul Ramazan Abdulatipov. Magomedov a fost numit adjunct al sefului Administratiei prezidentiale ruse. Nascut in 1964 in Daghestan, Magomedov ocupa aceasta functie din februarie 2010. Saptamâna trecuta, presa rusa a evocat o intrevedere intre Vladimir Putin si Magomedov. Vecina cu Cecenia, Republica Daghestan este una dintre regiunile cele mai sarace si instabile din Rusia.
de Anatol Terzi | ian. 27, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
CEDO condamna Rusia
În 2012, Rusia a ocupat locul întâi în rândul ţărilor, pentru care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis cel mai mare număr de verdicte de vinovăţie, relateaza surse europene, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Datele statistice au fost făcute publice în cadrul unei conferinţe de presă din data de 24 ianuarie.
Astfel, Rusia a fost găsită vinovată în 122 de cazuri, în care a fost depistată cel puţin o încălcare a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Pe locul doi este Turcia cu 117 de verdicte. Locul trei este ocupat de România cu 70 de verdicte, Ucraina este pe patru cu 69 de verdicte. Top cinci este încheiat de Bulgaria cu 58 de verdicte de vinovăţie.
Rusia este şi pe locul întâi la numărul de dosare aflate în stare de examinare – 22,3 %. Pe acest criteriu locul doi este ocupat iarăşi de Turcia cu 13,2 %. Pe trei este Italia cu 11,1 %, Ucraina este pe patru cu 8,2 %.
Incalcari repetate
Printre dosarele celea mai cunoscute, în care Rusia este învinuită că a încălcat Convenţia este acela în care este recunoscută ca ilegală urmărirea penală a fostului şef al securităţi a companiei „Yukos”, Alexei Piciughin. CEDO a hotărât amendarea Federaţiei Ruse cu 9,5 mii euro în calitate de compensaţie a daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată.
De asemenea Rusia a fost găsită vinovată de încălcarea a mai multor articole ale Convenţiei Drepturilor Omului faţă de un grup de ceceni în anii 2002-2004. La fel Rusia a fost recunoscută vinovată în dosarul intentat de rudele ofiţerilor polonezi care au fost împuşcaţi de către NKVD la Katyn, inciminându-se faptul că Rusia nu a informat suficient rudele celor decedaţi despre soarta lor.
Sute de mii de cereri
La începutul anului 2012 la CEDO erau încregistrate 150 mii de cereri, iar până la sfârşitul anului au fost examinate 22 mii dintre ele. Acest rezultat este considerat la Strasbourg ca unul satisfăcător.
CEDO a fost creată de către statele membre ale Consiliului Europei în 1959, pentru a lupta cu încălcările Convenţiei Europene a Drepturilor Omului din 1950. Rusia a intrat sub jurisdicţia acestei curţi în 1998.
de Vitalie Goncearov | ian. 27, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Compania energetica rusa Gazprom a trimis Ucrainei o factura in valoare de miliarde de dolari pentru gazele contractate, dar neconsumate in 2012, a declarat un purtator de cuvant al companiei ucrainene Naftogaz, Elena Iurieva, transmite RIA Novosti. „Exista o astfel de factura”, a spus Iureva, adaugand ca Ucraina a platit pentru 24,9 miliarde de metri cubi de gaze consumate anul trecut. Iureva a precizat ca Naftogaz Ukraina considera ca si-a indeplinit toate obligatiile financiare catre Gazprom pentru 2012. „Am platit la timp pentru toate gazele naturale livrate de Gazprom”, a spus ea. Rusia si Ucraina se afla in disputa in privinta livrarilor de gaze inca de cand cele doua state au semnat un contract in 2009. Contractul stipuleaza ca Ucraina trebuie sa plateasca minim 33,3 miliarde de metri cubi de gaze. Contractul prevede corelarea pretului gazelor cu cel al petrolului, care a crescut puternic din 2009, majorand semnificativ facturile suportate de Ucraina. Autoritatile de la Kiev sustin ca acest contract este nedrept si au insistat atat pentru reducerea pretului, cat si al volumului de gaze importate. Fostul premier ucrainean Iulia Timosenko ispaseste o pedeapsa de sapte ani de inchisoare pentru depasirea atributiilor in semnarea acestui contract. Anul trecut in luna decembrie, Gazprom anunta ca intentioneaza sa-si majoreze livrarile in 2013 in tarile europene pana la 152 miliarde de metri cubi de gaze, la un pret mediu de 370 dolari pentru 1.000 de metri cubi.
Facturi platite la zi
In urma cu circa saptamani, Naftogaz anunta ca a platitfactura catre Gazprom corespunzatoare livrarilor de gaz pentru luna decembrie a lui 2012. „In data de 4 ianuarie 2013, Naftogaz a transferat suma de 618 milioane de dolari americani catre Gazprom pentru gazele importate in decembrie 2012”, se arata intr-un comunicat de presa al companiei ucrainene. Pretul gazului importat de cel de-al patrulea semestru din 2012 a fost de circa 430 de dolari pentru mia de metri cubi. In baza unui acord dintre Naftogaz si Gazprom din 21 aprilie 2010, pretul gazului rusesc importat de catre Ucraina a fost redus cu 100 de dolari pe mia de metri cubi. In primavara lui 2010, presedintii Rusiei si Ucrainei, Dmitri Medvedev si respectiv Viktor Ianukovici, au discutat, la Kiev, despre fuziunea Naftogaz cu gigantul energetic Gazprom, anunta Kremlinul.
