de Razvan Iorga | ian. 27, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici si premierul rus, Dmitri Medvedev
Seful diplomatiei de la Kiev, Leonid Kojara a confirmat cursul strategic al Ucrainei in directia integrarii in Uniunea Europeana, precizand in paralel interesul acestei tari pentru dezvoltarea unor relatii benefice reciproce cu Uniunea Vamala formata din Rusia, Belarus si Kazahstan. Declaratiile au fost facute vineri de Kojara in marja summitului de la Davos, informeaza departamentul politic al Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe, citat de Ukrinform. „In discursul sau, ministrul de externe a descris principalele elemente ale unei strategii pentru dezvoltarea viitoare a statului nostru, confirmand cursul european si apreciind ca Ucraina este interesata de dezvoltarea unor relatiile reciproce cu Uniunea Vamala, luand in calculc interesul national, inclusiv format 3+1”, se arata din comunicatul diplomatiei de la Kiev. In urma cu circa doua saptamani, comisarul guvernamental pentru cooperare cu Rusia, CIS, EurAsEC si alte asociatii regionale, Valeri Muntian, declara ca un grup de lucru care sa pregateasca integrarea Ucrainei in Uniunea Vamala ar putea fi creat in acest an. Acesta adauga ca partea ucraineana a analizat documentele constitutive si ele corespund in linii generale cu legislatia din Ucraina.
Proteste ale nationalistilor ucraineni
In paralel, mai multe zeci de nationalisti ucraineni s-au ciocnit in urma cu circa doua saptamani cu fortele de ordine, in timpul unui protest impotriva vizitei sefului diplomatiei ruse in orasul Cernauti, Serghei Lavrov. Acesta se afla la o intalnire cu Leonid Kojara unde cei doi urmau sa discute si aderarea Ucrainei la Uniunea Vamala. Protestatarii au iesit instrada cu mesaje cum ar fi “Ne dau gaz, ne iau libertatea” ori “Russia goodbye!”. Ei au rupt cordonul de politisti, insa au fost opriti la timp de oamenii legii. In ajunul vizitei lui Lavrov, Curtea de Apel din Cernauti a interzis organizarea oricaror actiuni de protest in fata institutiei. In paralel, Patriarhul Kievului si al intregii Rusii-Ucraine, Filaret, a declarat recent in cadrul unui interviu televizat de postul ucrainean Canal 5 ca Ucraina nu ar trebui sa adere la Uniunea Vamala, condusa de Rusia. „Nu suntem impotriva Uniunii Vamale… nu pentru ca suntem impotriva Rusiei, aceasta fiind o tara-sora. Dar Uniunea Vamala inseamana impingerea Ucraine catre un nou imperiu. Nu vrem sa mergem inspre noul imperiu. Am trait sub imperiu si stim care au fost rezultatele, efectele acestuia. Asa ca suntem impotriva Uniunii Vamale, dar nu impotriva rusiei, nu impotriva schimburilor comerciale”, a declarat Filaret.
de Razvan Iorga | ian. 24, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Moscova este foarte iritata de notificarile primite din partea Kahastanului vizavi de lansarile de rachete pe care le pregateste in 2013 de pe cosmodromul de la Baikonur. Ministerul rus de Externe a transmis o nota autoritatilor din Kazahstan, denuntand decizia acestora de a reduce, in 2013, numarul de lansari de rachete ruse de tip Proton, cu raza lunga de actiune, afectate in ultimii ani de o serie de incidente si considerate ca foarte poluante, relateaza cotidianul Izvestia. Acest anunt a fost facut cu o zi inaintea unei intalniri, la Moscova, intre seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov si omologul sau kazah Ieldar Idrisov. Ei urmeaza sa discute despre situatia de la Baikonur, potrivit Ministerului kazah de Externe. Kazahstanul a mai blocat, in trecut, tirul anumitul tipuri de lansatoare ruse, in urma exploziei in zbor a unor rachete cu raza lunga de actiune. Kazahstanul a autorizat doar 12 dintre cele 17 lansari de rachete de tip Proton prevazute in 2013, a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al Agentiei spatiale ruse Roskosmos Aleksei Zolotuhin. Industria spatiala rusa ar putea „fi afectata de pierderi financiare importante”, a declarat el, Rusia fiind nevoita sa isi ramburseze clientii pentru lansarile anulate. Este vorba despre aproximativ „500 de milioane de dolari”, potrivit unei surse din cadrul Roskosmos citate de ziarul Izvestia. Dupa prabusirea fostei Uniuni Sovietice, in 1991, Rusia a fost nevoita sa inchirieze cosmodromul Baikonur de la Kazahstan. Contractul, in valoare de 115 milioane de dolari pe an, este valabil pana in 2050, dar Moscova afirma frecvent ca vrea sa transfere o parte a acestor lansari, in special cele militare, pe teritoriul rus.
de Razvan Iorga | ian. 24, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Noua guvernare De la Tbilsisi, deschisa reconcilierii cu Rusia, face primii pasi in aceasta directie de la conflictul ruso-georgian din 2008. Premierul georgian Bidzina Ivanisvili a dat mana ieri cu omologul sau rus Dmitri Medvedev in timpul Forumului Economic Mondial (WEF) din Davos. „Miercuri, premierul Bidzina Ivanisvili s-a intalnit cu Dmitri Medvedev in Davos, in timpul unei reuniuni la care au participat mai multi sefi de stat”, a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului georgian, Ana Gosiasvili. „A fost o adevarata strangere de mana si o salutare. Nu a fost insa timp pentru o conversatie”, a adaugat Gosiasvili. Aceasta este prima intalnire la nivelul premierilor celor doua state, dupa razboiul-fulger din august 2008, cand Rusia si Georgia au luptat pentru controlul asupra regiunii georgiene proruse Osetia de Sud. in decembrie, reprezentantii Moscovei si Tbilisi s-au intalnit pentru prima data dupa ruptura diplomatica, in Elvetia. Moscova si Tbilisi nu mai intretin relatii diplomatice dupa acel conflict, in urma caruia Rusia a recunoscut independenta Osetiei de Sud si a Abhaziei, o alta regiune georgiana separatista prorusa. Ivanisvili, care a castigat la ultimele alegeri legislative din octombrie contra partidului Saakasvili, a anuntat ca intentioneaza sa „normalizeze” relatiile cu Rusia. Autoritatile ruse refuza orice contact cu presedintele georgian prooccidental Mihail Saakasvili.
de Vitalie Goncearov | ian. 24, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Miliardarul rus Alexander Lebedev a declarat, joi, ca procesul intentat pe numele sau pentru huliganism pentru ca a lovit in direct un invitat de la aceeasi emisiune este o vanatoare politica de vrajitoare si a spus ca acuzatiile de huliganism formulate impotriva lui au fost fara temei. Patronul ziarelor britanice Independent si Londra Evening Standard a fost acuzat in septembrie de huliganism motivat de ura religioasa, politica, rasiala, etnica sau ideologica, si ar putea fi pedepsit cu inchisoarea pana la cinci ani, daca este condamnat. Lebedev a declarat ca va participa joi la prima audiere dinaintea procesului pentru incidentul din 2011, cand s-a ridicat de pe scaun si l-a lovit pe dezvoltatorul imobiliar Serghei Polonski. Lebedev, a carui avere insumeaza 1,1 miliarde de dolari, potrivit unei estimari a revistei Forbes de anul trecut, a declarat ca este un tap ispasitor pentru ca l-a criticat pe presedintelui Vladimir Putin. „Acuzatia de huliganism … este fara temei, pentru ca nu as fi putut pregati o incalcare grava a ordinii publice bazata pe ura politica fata de o persoana pe care n-am mai vazut-o pana atunci?” a declarat Lebedev pentru Reuters intr-un interviu telefonic. „Acuzatia este complet neintemeiata din punct de vedere juridic”. intr-o declaratie emisa la inceputul acestei luni, anchetatorii federali au declarat ca procesul penal impotriva lui Lebedev a fost trimis la instanta de judecata pentru districtul Ostankino din Moscova. Este de asteptat ca procesul sa inceapa in februarie, iar verdictul sa fie pronuntat in martie sau aprilie, a spus Lebedev. Intrebat daca crede ca are vreo sansa sa castige, Lebedev a declarat prin telefon: „Da, cred asta – nu as exclude acest lucru.” Autoritatile ruse au arestat sau acuzat mai multe persoane critice la adresa Kremlinului, inclusiv mai multi lideri din opozitie, cum ar fi bloggerul anti-coruptie si lider de proteste Alexei Navalni.
de Anatol Terzi | ian. 24, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Mostenirea lui Stepan Bandera, o controversa istorica in Ucraina actuala
Ministerul învăţământului din Ucraina, condus de Dmitrii Tabachnyk a decis exluderea lui Stepan Bandera şi Roman Şuhera din testele de la examenele de istorie pentru admiterea în instituţiile de învăţământ superior din Ucraina. Ei au fost înclocuiţi cu Nicolai Şciors şi Gheorghi (Iurii) Piatacov, considerati eroi pe timpul URSS.
Reamintim ca Stepan Bandera a fost liderul mişcării de renaştere naţionale din Ucraina de Vest şi conducător al Organizaţiei Naţionaliştilor Ucraineni, fiind asasinat de KGB, în Germania de Vest în 1959.
Totodata, Roman Şuhevici a fost conducătorul Armatei Insurecţionale Ucrainene (UPA). organizatie al carui principal scop a fost crearea unui stat ucrainean independent. UPA a luptat împotriva armatei sovietice până la începutul deceniului al şaselea al sec XX, Şuhevici fiind ucis de către NKVD în 1950. După unele estimări, UPA a resuşit să elimine cca 35000 de miliţieni şi membre ai partidului comunist sovietic, în perioda de la sfârşitul celui de al II-lea război mondial.
Eroi sau victime
Nicolai Şciors a fost un comandant de divizie al armatei roşii în timpul războiului civil din Rusia şi membru al partidului Comunist, luptand împotriva Armatei Ucrainene din Galiţia, lupte in care a şi fost omorât, devenind un simbol in timpul URSS.
La randul sau, si Iurii Piatacov a fost membru marcant al partidului bolşevic, luptand împotriva formatiunilor statale independente ucrainene formate dupa primul razboi mondial. După ce în Ucraina au învins fortele bolşevice, Piatakov a devenit primul preşedinte al Sovietului Comisarilor Poporului din Ucraina, avand un rol hotarator in instaurarea puterii sovietice pe teritoriul ucrainean din perioada interbelica.
de Anatol Terzi | ian. 24, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Flota militara a Marii Negre, simbol al influentei ruse in Ucraina
Ucraina consideră că, mărfurile care sunt destinate Flotei ruse a Mării Negre trebuie taxate corespunzător, iar partea rusă consideră că, taxarea se face fără nico bază legală, relateaza mass-media regionala. Conform declaraţiei ministrului rus de externe, Serghei Lacrov, Rusia considră că taxele vamale pentru mărfurile destinate flotei sunt fixate de Ucraina „în mod unilateral” şi contravin acordului privind statul Flotei ruse a Mării Negre. El a remarcat că, în caz dacă partea ucraineană renunţă la aceste plăţi, Rusia este gata să „investească în infrastructura socială a Sevastopolului”. „Între Kiev şi Moscova continuă negocierile privitor la necesitatea aplicării taxelor vamale la importul în Ucraina a mărfurilor destinate flotei. Partea Ucraineană consideră că mărfurile trebuie taxate, iar ministerul de externe al Rusiei consideră că impozitarea acestor mărfuri se face fără nicio bază legală”, a remarcat ministrul de externe rus. El a adăugat că, „nu se îndoieşte de rezolvarea urgentă a acestei probleme”.
Acord contestat
La sfârşitul anului 2012, biroul de presă al Serviciului vamal de stat al Ucrainei, a declarat că scutiri de taxe pentru mărfurile importate în Ucraina pentru necesităţile militare ale flotei ruse nu sunt prevăzute nici în acordurile internaţionale, ratificate de Rada Supremă nici în legislaţia ucraineană.
Reamintim că, în aprilie 2012, Rusia şi Ucraina au semnta un acord care prelungeşte staţionarea flotei ruseşti în Crimea cu 25 de ani, începând cu 2017, cu posibilitatea prelungirii acordului pe perioade de 5 ani, acord puternic contestat de catre opozitia de la Kiev.
