CIA a ajutat FSB la oprirea unui atac terorist la Sankt Petersburg, după ce a transmis informații relevante față de un atac ce era plănuit de ISIS.Pe data de 15 decembrie, Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse (FSB) a raportat că şapte membri ai unei celule teroriste afiliate organizaţiei Stat Islamic au fost reţinuţi pentru plănuirea unor atacuri. Aceştia ar fi vrut să folosească arme şi dispozitive explozive improvizate în locuri aglomerate din Sankt Petersburg, în data de 16 decembrie. Unul dintre cei reţinuţi a mărturisit în faţa instanţă că a plănuit un atentat asupra Catedralei Kazan.
După intervenție, Putin i-a spus lui Trump să transmită mulţumiri directorului CIA şi ofiţerilor de informaţii americani. Potrivit preşedintelui rus, informaţiile CIA au fost suficiente pentru a expune şi a reţine teroriştii. „Preşedintele rus a mulţumit omologului său american pentru informaţii împărtăşite de Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA), care au ajutat la urmărirea, expunerea şi arestarea unui grup de terorişti care au plănuit explozii la Catedrala Kazan din Sankt Petersburg şi în alte locuri aglomerate din acel oraş”, se arată în comunicatul Kremlinului.
La rândul său, Vladimir Putin l-a asigurat pe Donald Trump că „serviciile de securitate ruse vor împărtăşi rapid şi necondiţionat, prin intermediul canalelor partenere, orice informaţie despre posibile ameninţări teroriste la adresa Statelor Unite şi a cetăţenilor săi”.
Duma de stat de la Moscova pregătește un răspuns în oglindă privind recenta decizie a Congresului SUA de a retrage acreditările pentru jurnaliștii postului rus Russia Today ce funcționează peste Ocean. „Măsurile de respuns sunt formulate pentru a răspunde deciziei legislativului American de a ridica acreditările pentru instituțiile media ruse”, a declarat o sursă din cadrul Dumei, citată de TASS. Sursa a explicat că măsurile ar putea face referire la ghidul de acreditare a jurnaliștilor străini.
Reacția Moscovei vine după ce corespondenților postului tv RT America le-au fost retrase acreditarile de catre Congresul SUA, a anunțat miercuri Craig Kaplan, șeful Comitetului Executiv al corespondenților de radio și televiziune din cadrul Congresului SUA.
„Comitetul Executiv a votat în unanimitate, la 21 noiembrie, pentru anularea acreditarii corespondenților RT, – se arata într-o declarație emisa în acest sens… – Acest pas a fost facut din cauza faptului că filiala americană a companiei RT, firma T & R Productions este înregistrată ca agent străin în Statele Unite ale Americii”, a declarat acesta.
„Regulile în ceea ce priveste acreditarile de presă arata în mod clar că acestea nu poate fi acordate persoanelor care lucrează pentru un guvern străin sau agenții săi. După înregistrarea ca agent străin, așa cum prevede legislația SUA, RT America și-a pierdut dreptul la acreditare jurnalistică”, a mai spus acesta. Kaplan a cerut corespondenților RT să returneze toate legitimatiile permanente emise pentru acces în clădirea Congresului. Canalul RT America s-a înregistrat în calitate de agent strain în SUA pe 13 noiembrie.
SUA trebuie să-și instaleze o prezență militară permanentă în Europa de sud-est pentru a stabiliza această regiune, potrivit unui raport al grupului de reflecție din Washington Atlantic Council, care avertizează totodată împotriva intensificării tentativelor ruse de a exercita influență în zonă. Conform documentului, cu toate că, după violențele din anii 90, Balcanii de vest aspiră acum, în cea mai mare parte, la integrarea euro-atlantică, nu există garanții că acesta va fi rezultatul final și de aceea în special SUA pot și trebuie să joace un rol-cheie, oferind regiunii o „viziune comună clară” asupra „unui obiectiv transatlantic comun la nivel politic”, în coordonare cu Uniunea Europeană.
Grupul de reflecție prezintă o serie de pași prin care SUA ar putea în opinia sa contribui la stabilizarea unei regiuni care „are mare nevoie de stabilitate”, primul fiind instalarea unei prezențe militare permanente a SUA în sud-estul Europei, ceea ce ar demonstra angajamentul Statelor Unite față de securitatea regiunii și „le-ar asigura capacitatea de a influența evoluțiile pe termen lung”, transmite agenția macedoneană de presă MIA, preluată de Agerpres. Locația ideală pentru această prezență ar fi actuala bază Camp Bondsteel din Kosovo, afirmă Atlantic Council în documentul făcut public marți.
Între recomandările raportului se numără și cea de a încerca o apropiere „istorică” de Serbia, sub mențiunea că Belgradul „poate și trebuie să fie un partener și aliat apropiat în regiune, dar numai dacă se distanțează semnificativ de Rusia”.
SUA trebuie de asemenea să-și redobândească reputația de mediator imparțial în regiune, consideră Atlantic Council, care atenționează că, dacă „pe termen scurt tolerarea tendințelor autoritare ale liderilor regionali a părut să dea roade, urmărirea stabilității cu orice preț, în detrimentul evoluțiilor democratice, garantează de fapt persistența patologiilor care au marcat regiunea”. Raportul salută în acest sens aderarea Muntenegrului la NATO și progresele reformiștilor proeuropeni din Macedonia și îndeamnă SUA să-și intensifice „eforturile de a pregăti Atena și Skopje să devină viitori aliați”, precum și să se alăture Uniunii Europene pentru a contribui la finalizarea discuțiilor Belgrad-Pristina.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker
Președintele SUA Donald Trump vrea să se ajungă la un compromis pașnic în Ucraina și vrea ca această țară să își recâștige suveranitatea și intergritatea teritorială, susține reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru The Global Politico. „Știu, auzind direct de la președinte [Donald Trump], că vrea acest lucru. El vrea să fie pace, el vrea să îl vadă [conflictul din estul Ucrainei] rezolvat. El vrea să vadă că Ucraina își primește înapoi teritoriile. Este foarte clar”, a declarat Volker.
Acesta mai susține că negocierile pe care le duce ar putea totuși fi compromise, la fel ca și discuțiile cu Putin, de oferirea de arme către Ucraina.
După luni de discuții interne, atât Pentagonul, cât și Departamentul de Stat au recomandat lui Trump să își dea acordul privind pachetul de armament în valoare de 47 de miloane ce ar urma să fie destinat Ucrainei, inclusiv rachete anti-tanc de tip Javelin pentru care Ucraina a făcut un lobby puternic.
Dar Trump nu a semnat încă acest document și mulți analiști din Rusia cred că nu o va face, concluzionează autorul articolului din The Global Politico. „Nu este încă o decizie aici”, a concluzionat Volker.
Vicepremierul turc Bekir Bozdag a declarat, într-un interviu acordat postului de televiziune local Kanal 24, că președintele turc Recep Erdogan și omologul său american, Donald Trump, a discutat telefonic despre dorința Ankarei ca SUA să nu mai trimită arme combatanților kurzi sirieni din Unitățile de Apărare a Poporului (YPG). După această discuție, spune reprezentantul turc, a fost marcat astfel un punct de cotitură în relațiile tensionate între cele două țări. Casa Albă a anunțat vineri că președintele Trump l-a informat pe omologul său turc că Washingtonul este pe cale să-și ajusteze sprijinul militar pentru partenerii din teren în Siria.
Sprijinul american pentru milițiile YPG în lupta împotriva Statului Islamic alimentează tensiunile între Ankara și Washington de mai multe luni, Turcia cerând SUA suspendarea livrării de armament către combatanții kurzi. La finalul lunii mai 2017, SUA anunțatu că vor trimite armamentul kurzilor din YPG pentru a lupta împotriva militanților ISIS, relata Al Jazeera.
România intră în grupul țărilor cu cea modernă tehnică de luptă, odată cu achiziționarea sistemelor de rachete Patriot, a declarat, joi, la Bruxelles, în marja unor întrevederi programate acolo cu miniștri ai Apărării din UE și NATO, ministrul român al Apărării, Mihai Fifor.„Ieri (miercuri -n.r.) , în ședința de guvern a fost aprobat proiectul de lege privind achiziționarea primul sistem Patriot. Este, dacă vreți, un moment istoric pentru România. În momentul de față, România intră într-un club select al marilor jucători în domeniul Apărării (…)
Nu e totul să ai bani, pentru că nu trebuie să ne imaginăm că dacă ai bani ai și acces la tehnica de luptă de ultima generație. Faptul că această tranzacție de la guvern la guvern, arată faptul că România și-a asigurat prezența ca partener strategic pentru SUA, că suntem un partener stabil și extrem de credibil, astfel încât guvernul american a decis să facă această tranzacție cu guvernul român.
Suntem în faza în care achiziționăm primul sistem Patriot. Vor mai urma alte șase sistem, cu totul România achiziționează șapte sisteme de rachete Patriot. Primul sistem va fi complet operațional la jumătatea lui 2019 , iar anul acesta facem plata pentru acest sistem, aceasta este procedura în cazul de achiziții „guvern la guvern”, a declarat Fifor.
Guvernul Romaniei a aprobat, în sedința de miercuri, proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol” aferenta programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” pentru dotarea Armatei, proiect care va fi transmis spre aprobare Parlamentului României.
Acesta a mai precizat și că proiectul privind achiționarea de transportoare 8X8 se află în faza de avizare ministerială, care va fi o cooperare între uzinele General Dynamic și Uzina Mecanică București, prin Romarm și Ministerul Economiei. „Practic, de anul viitor, Armata Română se va dota cu primele 36 de transportoare blindate Piranha 5, parte mai amplă dintr-o comandtă de 227 de astfel de transportoare”. Primul set de sisteme Patriot ar trebui să ajungă în România până la finalul lui 2017.
