de Isac Mihai | mart. 26, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Viceministrul rus de Externe, Grigory Karasin, a taxat dur Republica Moldova pentru demersurile de retragere a trupelor rusești din Transnistria
Rusia şi Republica Moldova nu utilizează pe deplin potenţialul relaţiilor bilaterale, care au nevoie de un impuls, a anunţat săptămâna trecută Ministerul rus de Externe, ca urmare a vizitei la Chişinău a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Schimbul de opinii a fost focalizat pe starea actuală şi perspectivele relaţiilor ruso-moldoveneşti. Starea actuală a acestora nu corespunde potenţialului existent şi necesită acţiuni comune în vederea redresării şi impulsionării acestora. Dialogul la nivel înalt va crea condiţiile necesare pentru aceasta. Au fost puşi în discuţie paşii concreţi în această direcţie”, se arată într-un comunicat al diplomaţiei de la Moscova.
Atac diplomatic
În cadrul vizitei în Republica Moldova, în perioada 20-22 martie 2018, Grigori Karasin a avut întrevederi cu preşedintele Igor Dodon, cu premierul Pavel Filip, dar şi cu liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski.
Ministerul rus de Externe a mai transmis că Grigori Karasin a subliniat contraproductivitatea apelurilor făcute pe platformele internaţionale, inclusiv la ONU, de evacuare a militarilor ruşi de pe teritoriul Republicii Moldova.
Karasin a discutat cu oficialii de la Chişinău despre modalităţi pentru „menţinerea poziţiei limbii ruse în Republica Moldova şi consolidarea legăturilor multidimensionale ale diasporei cu ţara lor de origine”.
Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă
Transnistria, redută militară rusă
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, la o ședință comună cu reprezentanții administrației nerecunoscute transnistrene.
Poziție dură
„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.
Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.
Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018
Unitatea lumii ruse, garantată la urma de vot
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.
Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
24 de secții pentru Putin
În altă ordine de idei, diplomatul rus a apreciat pozitiv activizarea procesului de negocieri, subliniind că este solidar cu administrația de la Tiraspol în poziția privind necesitatea realizării practice a acelor înțelegeri care au fost semnate după discuțiile cu Chișinăul.
La rândul său, Vadim Krasnoselski a declarat că pentru Transnistria este foarte importantă opinia Rusiei. „Rezultatul eforturilor comune dintre Transnistria și Rusia a fost o prezență mare la alegerile prezidențiale din Rusia, ceea ce demonstrează atitudinea clară a transnistrenilor față de Rusia și față de procesele politice care au loc în țară”, a declarat șeful administrației ilegale de la Tiraspol.
Menționăm că Rusia a deschis 24 secții de votare în Transnistria pentru alegerile prezidențiale din Rusia la care a fost înregistrată o prezență record, stimulata de autoritățile separatiste prin acțiuni de propagandă și organizarea unor evenimente publice de anvergură. (M.I./N.G.)
de Isac Mihai | mart. 26, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Elicopterele Airbus vor ajuta Garda Națională din Ucraina în războiul din Donbass
Franta si Ucraina au semnat un acord in urma caruia Airbus va livra 55 de elicoptere ce vor fi folosite de Ministerul de Interne ucrainian, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acordul vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre Moscova și Paris, Franța calificând Rusia drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict din Donbass.
Acord strategic
Documentul a fost semnat de Arsen Avakov, ministru de interne de la Kiev, si Jean-Yves LeDarian, ministrul de externe al Frantei. “Impreuna cu LeDarian am semnat un contract de achizitie a 55 de elicoptere moderne fabricate de Airbus. Alaturi de elicopterele Mi-8, elicopterele Airbus vor executa misiuni pentru Politia Nationala, Graniceri, Serviciul Statal de Urgenta si Garda Nationala”, a scris Avakov vineri pe contul personal de Twitter.
Conform sursei citate, Airbus ar trebui sa livreze primele elicoptere chiar in acest an. Elicopterele vor fi folosite pentru misiuni anti-teroriste si misiuni speciale, protectia frontierelor nationale, ordine publica. Aceste elicoptere, modelele H145, H125 si H225, mai sunt folosite și de forțele militare germane, americane, britanice, etc.
Menționăm că ministerul de Interne de la Kiev coordonează activitatea Gărzii Naționale, o forță compusă în majoritate de veterani ai războiului din estul Ucrainei, autoritățile de la Kiev prioritizând dezvoltarea acesteia și dotarea cu sisteme moderne de armament.
Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul
Rusia, țară agresoare
Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.
Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE.
Solicitări dure
Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.
Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass
Conflict prelungit
Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.
Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Balcani, Principal, România, Știri, UE, UE
Relațiile dintre Madrid și alte state UE, amenințate de dosarul Kosovo
Preşedinţia bulgară a Consiliului UE a declarat în această săptămână că încearcă să ”răspundă preocupărilor” diferiţilor parteneri comunitari cu privire la Kosovo, reacţie survenită după avertismentul Spaniei că ar putea boicota summitul pe care UE îl va desfăşura pe 17 mai la Sofia cu ţările din Balcanii Occidentali dacă la această reuniune va lua parte şi preşedintele Kosovo, relatează mass-media spaniolă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
”Obiectivul summitului este de a-i reuni în acelaşi loc pe liderii celor 28 de ţări membre”, a declarat purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, Genoveva Cervenakova. ”Suntem conştienţi că unii dintre ei au anumite procupări şi nu recunosc toate statele din Balcanii Occidentali ca state independente. Lucrăm împreună cu aceşti membri pentru a răspunde preocupărilor lor”, a adăugat ea.
Poziție dură
Reacţia survine după ce surse din cadrul executivului spaniol au afirmat recent că dacă la summitul de la Sofia va participa preşedintele Kosovo, atunci premierul spaniol Mariano Rajoy nu va lua parte la reuniune. ”Nu vom participa la vreo acţiune care ar presupune o recunoaştere explicită sau implicită a Kosovo, iar Uniunea Europeană ştie perfect acest lucru”, a relatat mass-media spaniolă, citând surse anonime.
Conform aceloraşi surse, o asemenea decizie a guvernului de la Madrid reprezintă o susţinere a poziţiei acestuia, conform căreia, la fel ca în cazul Cataloniei, nu poate fi recunoscut un stat care s-a autoproclamat astfel printr-o declaraţie unilaterală de independenţă.
5 împotriva Kosovo
Întrebat tot vineri despre acest subiect, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Madrid, Mendez de Vigo, a afirmat că încă nu s-a stabilit ”structura” summitului de la Sofia şi prin urmare încă nu se ştie cine va participa. ”Vom vedea ce se întâmplă. Poziţia guvernului (de la Madrid n.red.) cu privire la Kosovo este clară, bine definită şi solidă, iar împreună cu alte patru ţări (Cipru, Grecia, România şi Slovacia) nu recunoaştem declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo”, a spus Mendez de Vigo. ”Nu am făcut-o în trecut şi nu o vom face în viitor”, a insistat el. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul
Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.
Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE.
Solicitări dure
Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.
Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass
Conflict prelungit
Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.
Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta
Budapesta „va readopta bucuroasă poziția pro-Ucraina dacă Kievul oferă garanţii legale că Ucraina va aduce modificări substanţiale la legea sa a educaţiei şi va amâna punerea ei în aplicare până în 2023”, a declarat recent reporterilor ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, informează MTI, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vorbind în marja unei întâlniri a omologilor săi din UE desfăşurată la Bruxelles, Szijjarto a insistat că importanţa geopolitică a Ucrainei „nu scuteşte această ţară de obligaţia de a respecta dreptul internaţional şi de a proteja minorităţile etnice”, el cerând de asemenea guvernului ucrainean să iniţieze „discuţiile necesare” cu maghiarii din Ucraina.
Condiții clare
Ungaria şi UE se aşteaptă ca Ucraina să urmeze recomandările Comisiei de la Veneţia, să negocieze cu minorităţile etnice şi să respecte interdicţia de a priva comunităţile de drepturile dobândite, a spus Szijjarto. În ceea ce priveşte planificatul amendament al Ucrainei la legea sa privind limba, potrivit căruia o minoritate naţională ar putea utiliza oficial propria limbă doar dacă proporţia ei în cadrul societăţii locale reprezintă 33% (în creştere faţă de 10% în prezent), Szijjarto a considerat că propunerea este inacceptabilă.
Îngrijorare maghiară
În cursul întâlnirii, Szijjarto şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile ucrainene de a transfera un batalion al armatei naţionale din estul Ucrainei la Berehove. El a spus că motivul avansat de Ministerului Apărării ucrainean, care susţine că deplasarea de trupe este impusă de „ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, este chiar şi mai „îngrijorător”. „Aceasta înseamnă că Kievul consideră comunitatea etnică maghiară drept o ameninţare, un lucru îngrozitor şi pe care Ungaria îl respinge în modul cel mai ferm”, a insistat el.
Szijjarto a subliniat că Ungaria a sprijinit eforturile Ucrainei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ucraineni în statele UE, precum şi pentru a ajunge la un acord de asociere cu blocul comunitar.
Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO
Ucraina, sabotată la NATO
„În ceea ce priveşte Ucraina, Ungaria nu are alt instrument decât să contracareze eforturile internaţionale ale Kievului”, a spus Szijjarto, adăugând că Ungaria şi-a retras sprijinul pentru desfăşurarea unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO şi Ucraina la Kiev în aprilie, precum şi pentru un summit NATO-Ucraina planificat pentru vară. „Ungaria va sprijini aceste obiective doar dacă Ucraina îndeplineşte cerinţele menţionate şi va respecta obligaţiile sale internaţionale”, a conchis Szijjarto.
Acuzații de la Budapesta
„Ne asumăm toate disputele şi luptele pentru apărarea maghiarilor, fie în Ungaria, fie în afara graniţelor ţării”, a declarat ministrul ungar de externe la o conferinţă de presă susţinută la Budapesta. El a subliniat că „în Ucraina este clar că partidele şi ideologiile extremiste şi naţionaliste se află în plină expansiune. Această tendinţă poate fi observată de mult, pe de o parte, la Kiev, în deciziile Parlamentului ucrainean, iar pe de altă parte, în Transcarpatia, unde maghiarii sunt supuşi permanent atacurilor şi intimidărilor”.
Péter Szijjártó a mai precizat că a purtat discuţii de mai multe ori cu liderii OSCE şi a solicitat de la aceştia ca observatorii speciali ai organizaţiei să fie prezenţi permanent nu numai în partea estică a Ucrainei, ci şi în partea vestică, precum şi în Transcarpatia, şi să adopte o poziţie pentru ca maghiarii din Transcarpatia să numai fie intimidaţi şi să nu mai aibă loc atacuri asupra acestei comunităţi.
„Atât secretarul general al OSCE, cât şi Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale au reacţionat pozitiv, corect şi deosebit de deschis faţă de această iniţiativă”, a mai precizat oficialul ungar.
Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară
OSCE pentru Transcarpatia
Ministrul afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a avut, recent, o întrevedere cu reprezentanţi ai Uniunii pentru Cultura Maghiară din Transcarpatia, al cărui sediu a fost incendiat de două ori în cursul lunii februarie 2018.
În cadrul întrevederii, Szijjártó s-a pronunţat în favoarea extinderii prezenței misiunii OSCE în Transcarpatia, regiune din vestul Ucrainei. „Ne îngrijorează tot mai mult seria de atacuri asupra minorității maghiare. Așteptăm ca autorităţilor ucrainene să garanteze siguranța maghiarilor din Transcarpatia și salutăm prezența sporită a observatorilor OSCE în regiune” – a remarcat şeful diplomaţiei maghiare.
Totodată, Szijjártó a subliniat că se așteaptă ca Ucraina să asigure securitatea maghiarilor din această regiune. „Ungaria va sprijini din nou aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei numai în cazul în care nu vor fi implementate legi care restricționează drepturile maghiarilor” – a adăugat Péter Szijjártó.
Autonomie etnică
Mass-media de la Kiev a relatat pe larg faptul că în urmă cu câteva săptămâni ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că nu există nimic în neregulă legat de o autonomie maghiară în Transcarpatia și a atras atenţia că „solicitările minorității maghiare din regiune de a obține autonomie nu sunt o formă de separatism”. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev a comunicat că ambasadorul ungar şi-a depășit atribuţiile, iar ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Vasil Bondar, a declarat că înfiinţarea unei autonomii maghiare în regiunea Transcarpatia„este imposibilă prin definiție”
Atribuții depășite
Ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a declarat că ambasadorul Ungariei la Kiev, Ernő Keskeny, şi-a depășit atribuţiile prin declaraţia potrivit căreia Budapesta va continua să blocheze aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei, din cauza legii ucrainene a educaţiei. Totodată, oficialul ucrainean a menţionat că „este planificată o discuție cu partea ungară în acest sens”. „Avem programată o întâlnire cu partea ungară referitoare la faptul că ambasadorul își depășește atribuţiile de diplomat în Ucraina” – a subliniat Zerkal, adăugând că Ucraina nu şi-a schimbat poziţia cu privire la legea educației. „Ungurii se joacă de-a alegerile nu numai pe teritoriul nostru, ci şi în România, şi în Slovacia. România sunt deja în UE, iar noi încă depindem de modul în care ungurii se comportă în cadrul NATO. În același timp, cred că noi am adoptat o poziție destul de dură, o poziţie neschimbată atât în privinţa legii învățământului, cât şi privind alte chestiuni” – a explicat ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev.
Lege controversată
Amintim că ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că Budapesta va continua să blocheze aspirațiile internaționale ale Kievului până la modificarea noii legi ucrainene a educației. „Poziția noastră este următoarea: atâta timp cât Ucraina nu modifică articolul 7 din Legea educaţiei, noi nu putem sprijini aspirațiile internaționale ale Ucrainei” – a subliniat ambasadorul, comentând decizia Ungariei de a blocara reuniunile Ucraina-NATO. Totodată, diplomatul a remarcat că, în opinia sa, astfel de acțiuni ale conducerii ungare nu reprezintă un șantaj în relaţia cu partea ucraineană. „Este o nouă confuzie. Ucraina, prin adoptarea legii învățământului, o lege care încalcă grav drepturile minorităților, nu doar că nu îşi respectă angajamentele față de Uniunea Europeană, ci ignoră şi obligațiile asumate față de NATO. Ucraina, în cadrul programului național anual de pregătire pentru aderarea la NATO, s-a angajat să respecte și să promoveze drepturile minorităților, însă adoptarea noii legi privind educația este absolut contrară acestui principiu” a explicat ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, citat de mass-media. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE
PSD vrea să extindă sistemul electoral al asistaților sociali peste Prut
Se apropie alegerile prezidențiale de la București. 2019 nu este chiar așa de îndepărtat, iar politicienii de pe Dâmbovița au început să-și facă planuri pentru pomenile electorale. Și, la fel ca în ultimul deceniu, masa de manevră constituită din cetățenii români din Republica Moldova nu va fi uitată. PSD se pregătește să mai pună o povară pe umerii populației active – aia care a mai rămas – din România. La sutele de mii de asistați sociali din România, probabil, se vor mai adăuga alte câteva zeci de mii din stânga Prutului.
”Suveranitatea”, ca pretext de îmbogățire și curvăsăreală
Subiectul ”suveranițății” a fost unul dintre marotele campaniilor electorale de la Chișinău. Interesant este că, de când PSD a preluat cu cățel, purcel și ”amantă de 25 de ani” Puterea la București, în vintrele conducătorului ”Deliorman” s-a trezit apetitul pentru ”suveranitate”, ”independență față de Occident” și ”dezvoltare național-suverană”. În același timp, ”Conducătorul suprem” al PSD a susținut că el vrea să facă multe, dar e nevoie și de ajutor din afară, eventual din China, dacă nu din Federația Rusă. Din ”păcate”, UE nu permite furtul miliardelor de euro pentru dezvoltarea României și bunăstarea românilor, de pe ambele maluri ale Prutului. Astfel că, în viziunea ”strategilor” PSD-iști, în ciuda creșterii economice record (doar din calcule, fără finalitate la contribuabil), avem nevoie de împrumuturi masive pentru dezvoltare.
Alianța Dragnea-Tăriceanu înșeală așteptările românilor basarabeni
Dinozaurul Meleșcanu și frâna pentru UNIRE
Preluarea puterii la București de către alianța PSD-ALDE a însemnat nu numai periclitarea independenței justiției, distrugerea economiei și bunăstării cetățenilor, dar și dispariția în anonimat a politicii externe a României. Numirea în fruntea MAE a unui dinozaur comunistoid ca Meleșcanu și epurările specialiștilor – în folosul clientelei PSD-ALDE, care și-a promovat beizadelele inculte și incapabile în posturi – echivalează cu distrugerea politicii externe naționale.
Cu Meleșcanu în fruntea MAE, România a intrat în cea mai neagră etapă de reprezentare la nivel internațional. Singurele momente de ”vizibilitate” ale MAE au fost doar cele de ”înfierare cu mânie proletară” a îngrijorărilor manifestate de organismele de conducere din UE, în privința independenței Justiției din România.
Într-un moment de absolută sinceritate, în acest weekend, la Ploiești, Meleșcanu și-a dat arama de față, printr-o afirmație care a făcut deliciul adversarilor UNIRII: ”(…)declaraţiile privind unirea pe care le-au adoptat mai multe municipalităţi sau conduceri de comune sunt de fapt expresia dorinţei de a fi mult mai aproape de România. Ele NU AU VALOARE JURIDICĂ, sunt expresia unei dorinţe pe care o înţelegem şi pe care o respectăm. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte declaraţia politică a Consiliului de la Prahova. Există aici un sentiment foarte puternic pentru o strângere a legăturilor cu Moldova, Prahova este probabil unul dintre judeţele care a organizat cele mai multe acţiuni în Republica Moldova. (…) Deci, este expresia unei dorinţe de a fi mai aproape, din punctul nostru de vedere ele nu au niciun fel de valoare juridică şi nu afectează în niciun fel relaţiile noastre cu Republica Moldova”.
Congresul PSD a adus aminte de cele ale dictaturii comuniste
Bunăstarea alegătorilor îndobitociți, din buzunarul celor care muncesc
”Vom dezvolta relaţiile economice şi sociale (…) ele sunt pe masa Guvernului şi, din câte ştiu, sunt în curs de aprobare în diverse domenii. Vreau doar să spun că avem în vedere să discutăm în coaliţie şi să transmitem Guvernului despre posibilitatea acordării unui sprijin financiar în această vară pentru categorii cu venituri mici şi foarte mici din Republica Moldova. Sper să găsească o soluţie Guvernul la acest lucru”, a declarat președintele PSD, Liviu Dragnea, în timpul congresului de la sfârșitul săptămânii.
Pentru un român din stânga Prutului cu venituri mici și foarte mici, această declarație poate să pară dovada cea mai sinceră de simpatie și preocupare față de soarta sa nefericită, după 27 de ani de ”independență”. Din păcate, acest român din stânga Prutului nu prea are sau nu are acces deloc la audio-vizualul din dreapta Prutului și, în general, nu știe să folosească sau nu are acces la mijloacele de informare noi (new media), de pe Internet. În acest ultim caz, avem o situație similară și cu foarte mulți cetățeni români din dreapta Prutului. Cu cât sunt mai ”săraci cu duhul”, cu atât sunt mai săraci din punct de vedere economic/ dependenți de ajutoare sociale și, mai abitir, tind să-i simpatizeze pe cei care i-au sărăcit și nu le-au oferit condiții de dezvoltare personală și financiară. Evident, din necunoștință de cauză, îi vor vota doar pe aceia care le vor face promisiuni frumoase și le vor da ”pomeni electorale”. Dacă, înainte, majoritatea pomenilor electorale constau în găleți cu ulei, zahăr și mălai, acum, în secolul al XXI-lea, pomenile de genul ăsta au fost transformate în ajutoare sociale. Ajutoarele sociale înseamnă de foarte multe ori pomană pentru oameni apți de muncă și generează LENE. În orice fel de economie (de piață/ mixtă/ de stat), LENEA plătită este generatoare de pierderi la Bugetul statului și înseamnă povară pentru categoriile active de cetățeni, îngropați în taxe și impozite.
Atenție! Aici nu intră pensionarii, pentru că ei, timp de zeci de ani, au contribuit la bugetul statului! Și nici cei cu adevărat bolnavi, cu incapacitate de muncă!
De ce pleacă elitele de pe ambele maluri ale Prutului
De aproape două decenii, elitele românești, de pe ambele maluri ale Prutului, preferă să plece în Occident. Fenomenul îngrijorător al migrației ”inteligenței” s-a amplificat în ultimii cinci ani și tinde să capete o amploare fără precedent. Numărul tinerilor care-și proiectează viitorul ”în afară” este mai mult decât alarmant. De cele mai multe ori, vina le aparține părinților. Este vorba despre cetățeni apatici din punct de vedere politic elementar (participare la alegeri), care s-au declarat ”dezamăgiți” de toți actorii politici. Din păcate, tocmai această blazare și indiferență față de sistemul democratic al alegerii celor care vor decide destinul generațiilor viitoare generează fenomenul migrației.
Din această cauză, tinerii pleacă. Și rămân acasă (indiferent că vorbim de România sau Republica Moldova), doar cei sărăciți cu duhul și portofelul, gata oricând să-și aduleze călăii care le-au distrus partea cea mai frumoasă din viață, dar promit să-i execute fără durere, în timp ce le arată o pungă de mălai.
”Greaua moștenire”: Cum să acuzi, după ce ai guvernat 20 de ani din 28!?
Tehnica cel mai des folosită de Guvernele celor două state românești a fost acuzarea Executivelor anterioare pentru relele produse în timpul propriilor mandate.
La București, cel puțin, avem de a face cu una dintre cele mai aberante situații: PSD a acuzat mereu ”greaua moștenire”, în condițiile în care, din cei 28 de ani de la Revoluția/Lovitura de stat/Loviluția din 1989, a condus/distrus destinele românilor timp de 20 de ani. Mai precis, a distrus Educația/Cercetarea, a vândut la fier vechi industria românească pe 2 lei, a desființat locurile de muncă ale românilor, a vândut pe 2 lei resursele naturale (petrol, gaze, resurse minerale) și a dat aproape pe gratis băncile românești. Între timp, munții României au chelit sub drujbele aliaților lor UDMR-iști.
Exodul românilor în Occident a fost generat de cei 20 de ani de guvernare PSD-istă, la care se adaugă alți 8 ani de combinații cu forțe politice de aceeași teapă.
Marius-Alin BÂTCĂ
