de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Aviația israeliană, pregătită să atace obiectivele nucleare iraniene
Israelul a recunoscut în această săptămână, pentru prima data, ca a efectuat un raid aerian ultrasecret in 2007 si care a vizat un „reactor nuclear” in Siria, o dezvaluire care constituie, potrivit unui ministru, un avertisment la adresa Iranului, relatează mass-media israeliană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Nu exista nicio indoiala, de mult timp, ca Israelul s-a aflat in spatele atacului care a vizat situl Al-Kibar, in provincia siriana Deir Ezzor (est), in noaptea de 5 spre 6 septembrie 2007. Dar, pana in prezent, cenzura militara israeliană a impiedicat difuzarea de informatii pe marginea acestei operatiuni.
Presiune diplomatică
Aceasta recunoastere coincide cu multiplicarea avertismentelor Israelului fata de intarirea prezentei militare iraniene in Siria si a solicitarilor de a corecta sau anula chiar acordul incheiat de marile puteri cu Iranul in privind dosarului nuclear.
Presedintele american Donald Trump a acordat europenilor termen pana in 12 mai pentru remedierea „teribilelor lacune” ale acestui acord incheiat in 2015.
Posibilitatea unui atac iranian impotriva instalatiilor nucleare iraniene a fost mult timp obiectul unor speculatii intense. In 1981, Israelul a bombardat reactorul nuclear irakian din Osirak in ciuda opozitiei Washingtonului.
Ministrul israelian Avigdor Lieberman dorește declanșarea unei ofensive aeriene împotriva obiectivelor nucleare iraniene
„Amenintare existentiala”
Ministrul insarcinat cu serviciile de informatii Yisrael Katz a evocat un nou scenariu de acest tip. „Operatiunea efectuata in 2007 a permis sa se inteleaga ca Israelul nu va permite niciodata ca arma nucleara sa cada in mainile celor care ii ameninta existenta: Siria ieri, Iranul azi”, a avertizat ministrul, pe contul sau de Twitter.
Si ministrul Apararii, Avigdor Lieberman, a lansat un avertisment. „Puterea armatei noastre, a aviatiei noastre si capacitatile noastre de informatii s-au intarit puternic in raport cu 2007. Toata lumea din Orientul Mijlociu trebuie sa tina cont de aceasta ecuatie”, a spus Lieberman, intr-un comunicat, citat de mass-media locală, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Amenințare iminentă
Presedintele israelian Reuven Rivlin a felicitat la randul sau responsabilii si participantii la aceasta operatiune, subliniind ca Israelul a „contractat fata de ei o datorie pe viata”.
Generalul in rezerva Amos Yadlin, seful informatiilor militare israeliene la momentul atacului, a afirmat pentru ziaristi ca reactorul sirian ar fi devenit activ „intr-un interval de sase-opt luni” si ca trebuia reactionat rapid. Intrebat despre motivele care au determinat armata sa renunte la cenzura, Amos Yadlin a invocat razboiul civil care devasteaza Siria.
In schimb, fostul sef al Mosad, serviciile de informatii, Tamir Pardo, a spus ca nu intelege utilitatea de a divulga astfel de informatii strategice care pot afecta avantajul militar israelian în regiune.
Siria a negat tot timpul ca ar fi fost vorba de un sit nuclear, dar Agentia Internationala a Energiei Atomice (AIEA) a apreciat in 2011 „foarte probabil” ca aceasta locatie sa fie efectiv un reactor, construit poate cu asistenta Coreii de Nord.
Atacuri repetate
Israelul s-a mentinut oficial departe de conflictul din Siria, izbucnit in 2011, dar a efectuat in ultimii ani zeci de atacuri in aceasta tara care au vizat pozitii ale regimului sau convoaie de arme destinate miscarii siite libaneze Hezbollah, inamic declarat al Israelului si care lupta alaturi de presedintele Assad.
Israelul acuza si o prezenta militara iraniana tot mai mare in Siria si consideră că Teheranul ca vrea sa construiasca in Siria si in Liban uzine de producere de rachete de inalta precizie care ar putea fi folosite impotriva sa.
Israelul a admis, pentru prima oara din 2011, ca a lovit in 10 februarie tinte iraniene in Siria, dupa infiltrarea unei drone iraniene in spatiul sau aerian. Israelul a pierdut pentru prima oara din 1982 un avion de lupta intr-o confruntare.
„Mesajul atacului din 2007 impotriva reactorului este ca Israelul nu va accepta sa fie construite instalatii susceptibile sa constituie o amenintare existentiala” la adresa sa, a subliniat generalul Eisenkot. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 24, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
ONU acuză dur Ucraina
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a publicat un nou raport privind situația drepturilor omului în Ucraina în 2017, iar concluziile sunt șocante: ofițerii serviciilor speciale torturează oamenii, cazurile crimelor săvârșite pe Maidanul Independenței nu sunt investigate, iar situația privind libertatea de exprimare se deteriorează, se arată în documentul citat de Libertatea Cuvântului, preluat de KARADENIZ PRESS.
Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului a intervievat 64 de foști prizonieri, care au fost reținuți pe teritoriul Ucrainei și în republicile separatiste din Estul Ucrainei. S-a constatat că pe ambele părți prizonierii au fost torturați, maltratați, amenințați sau abuzați sexual. În plus, condițiile de detenție erau inumane. Potrivit ONU, menținerea în prizonierat fără orice comunicare cu lumea exterioară în zona controlată de Ucraina era o practică mult mai răspândită în 2014-2015. Oamenii erau torturați până când nu semnau mărturisiri de vinovăție.
Situație dură
Raportul arată că anul trecut aceste tendințe s-au reînnoit. Victimele se plâng că au fost reținute în locuri publice de persoane necunoscute care purtau măști și uniforme fără semne de identificare. Oamenii au fost legați la ochi și duşi în locuri necunoscute care puteau fi clă- diri, garaje sau subsoluri. Acolo au fost bătuți, amenințați, li se imita execuția și au fost forțați să mărturisească că vor colabora cu serviciile secrete. În ceea ce privește libertatea de opinie și libertatea de exprimare, raportul constată că până în prezent nu a fost investigată ancheta împotriva site-ului „Mirotvoreț“, care adună date despre așa-zișii „dușmani ai poporului“. Astfel, datele personale ale jurnaliștilor continuă să fie publicate pe acest site web. Raportul mai spune că chiar una dintre băncile ucrainene a refuzat să dea bani unui client pe motiv că numele acestuia este prezent pe site-ul respectiv. De asemenea se menționează și interdicția importului de cărți rusești. „În perioada 1 ianuarie 2017 și 14 februarie 2018, Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune al Ucrainei a interzis 30 de cărți publicate în Federația Rusă, în special cartea „Stalingrad“, autorul căreia este istoricul britanic Anthony Bivor și care a fost tradusă în limba rusă“, se spune în raport.
Mass-media, sub asediu
În ceea ce privește mass-media, raportul se referă la 18 cazuri de încălcare a libertății de opinie și a presei. Comisia a examinat 9 cazuri de atac asupra jurnaliștilor, dintre care 5 au fost comise de reprezentanții organizațiilor extremiste de dreapta. Curios rămâne faptul că reprezentanții organelor de drept care asistau la aceste evenimente nu au făcut nimic pentru a preveni aceste fărădelegi. Drept exemplu servește blocarea activității siteului Vesti (media holding), asasinatele comise împotriva jurnaliștilor Viaceslav Veremia și Pavlo Șeremet, atacul comis împotriva jurnaliștilor de la Radio Svoboda (Europa Liberă) care filmau nunta fiului Procurorului General, Iuri Luțenko, blocarea canalului de televiziune Newsone de către membrii organizației „Bratstvo” (Frăția) condusă de Korcinskyi, atacul comis asupra biroului „Uniunii jurnaliștilor ortodocși”, agresarea fizică și verbală a jurnaliștilor de către reprezentanții organizației radicale „S14”, etc. Raportul constată că în această perioadă s-a bătut pasul pe loc în investigarea crimelor săvârșite în timpul demonstrațiilor de pe Maidanul Independenței din Kiev. „Au existat foarte puține evoluții pozitive în procesul a 5 foști angajați ai diviziunii „Berkut”, care sunt acuzați de asasinarea a 48 de protestatari în 20 februarie 2014 pe Maidanul Independenței din Kiev. Doi acuzați au fost arestați în aprilie 2014, iar trei – în februarie 2015“, se arată în raport. Organizațiile naționaliste de dreapta, care promovează ideologii bazate pe rasism, xenofobie și intoleranță, continuă să rămână un motiv deosebit de îngrijorare pentru oficialii ONU. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 24, 2018 | Principal, Știri, UE, UE
WiFi4EU, un proiect comunitar de anvergură
Cetățenii Uniunii Europene vor avea Internet gratuit, potrivit unei decizii a Comisiei Europene pentru finanțarea instalării de puncte de acces gratuit la internet în spaţiile publice, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Mariya Gabriel, comisarul european pentru economie digitală, a afirmat că prin acest program mii de persoane vor avea acces gratuit la internet în întreaga Uniune.
120 de milioane
Comisia Europeană a lansat în 2017 programul WiFi4EU prin intermediul căruia se doreşte oferirea de internet Wi-Fi gratuit tuturor cetăţenilor. Proiectul este bugetat cu 120 milioane de euro pentru perioada 2017 – 2019 şi este dedicat administraţiilor locale.
Finanțarea va fi oferită oraşelor şi comunelor din statele membre, cererile putând fi depuse începând cu luna mai 2018. Până atunci, municipalităţile trebuie să se înregistreze pe un portal lansat – WiFi4EU.eu. Orice localitate înscrisă în program poate primi un voucher de 15.000 euro prin intermediul căruia se vor acoperi costurile de achiziţie echipamente şi instalare a acestora, iar localitatea se obligă să realizeze mentenanţa acestor echipamente şi să plătească abonamentul lunar la furnizorul de internet pentru o perioadă de cel puţin 3 ani.
Principiul prin care se acordă voucherul este acela de „primul venit, primul servit”. (M.I.)
de Isac Mihai | mart. 24, 2018 | Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Centenarul, aniversat și de Academia Română
Academia Romana, prin Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale „Ion I.C. Bratianu”, organizează Sesiunea omagiala dedicata Centenarului Unirii Romaniei cu Basarabia: Romania si Republica Moldova. Ieri, Azi si Maine, se arată în comunicatul instituției, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Evenimentul are loc luni, 26 martie, la București, intre orele 10:00-12:00, in Aula Academiei (Calea Victoriei nr. 125, București).
Printre vorbitori se numără cunoscutul sociolog și geopolitician român, Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, președintele Fundației Mării Negre din România, fost Secretar de Stat în MAE de la București și fost consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu pentru problemele integrării europene a Republicii Moldova, dar și academicienii Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, precum și academicianul Dan Berindei.
Liderul opoziției pro-europene, Maia Sandu, se bucură de o popularitate crescută în rândul electoratului din Republica Moldova
Maia Sandu, prezență rară la București
Printre invitați se numără și liderul opoziției pro-europene de la Chișinău, Maia Sandu, fost ministru al Educației în mai multe guverne ale Republicii Moldova. Vizita fostei candidate la președinția Republicii Moldova vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare din fosta republică sovietică din toamna lui 2018, partidul condus de Maia Sandu, PAS, fiind unul dintre favoriții cursei electorale, unde principalul contracandidat este reprezentat de partidul pro-rus, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, se războiesc mediatic pentru favorurile politice ale Kremlinului
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, a declarat că președintele Igor Dodon este un interlocutor interesant, însă l-a criticat pentru afirmaţiile sale inconsecvente privind soluţionarea conflictului transnistrean. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el” a declarat Krasnoselskii la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă separatiste, ce a avut loc la Bender.
Declarațiile dure ale lui Krasnoselskii vin pe fondul vizitei în Republica Moldova, inlcusiv Transnistria, a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, care a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată.
Acuzații dure
Vadim Krasnoselskii l-a acuzat pe Igor Dodon că acesta iniţial a spus că vede soluţionarea conflictului prin federalizare, apoi preşedintele Republicii Moldovaşi-ar fi schimbat opinia. Potrivit lui Krasnoselskii, Dodon a trecut de la ideea federalizării la crearea unei cofederaţii, ca în final şeful statului să afirme că vrea un statut special pentru Transnistria. Krasnoselskii a subliniat că Tiraspolul nu va accepta niciuna din aceste propuneri ale Chişinăului, decât recunoaşterea independenţei de stat a Transnistriei.
Preşedintele nerecunoscut din stânga Nistrului l-a criticat pe Igor Dodon şi pentru poziţia sa faţă de trupele ruse din Transnistria. Krasnoselskii a declarat că Dodon aminteşte des despre statutul de neutralitate al Republicii Moldova, care interzice dislocarea trupelor militare străine pe teritoriul ţării. În acest context, el a explicat că atunci când preşedintele de la Chișinău ar fi menţionat într-un interviu că, odată ce va fi soluţionat conflictul transnistrean, problema trupelor militare ruse se va rezolva de la sine, Dodon avea în vedere că trupele ruse vor fi obligate să părăsească regiunea pe motiv că ţara are statutul de neutralitate stipulat în Constituţie.
Dodon, ținta atacurilor
Krasnoselskii a menţionat că în spatele afirmaţiilor despre neutralitate se ascund interese meschine, dând de înţeles că se doreşte evacuarea trupelor ruse din regiune anume prin aplicarea acestui mecanism. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el. E acel preşedinte care pledează pentru evacuarea trupelor ruse, pentru lichidarea Transnistriei şi care a renunţat deja la ideea de federalizare şi vorbeşte deja despre un statut special pentru Transnistria”, a notat Krasnoselskii la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă separatiste, ce a avut loc la Bender.
Transnistria rămâne o fortăreață militară rusă
Armata rusă rămâne în Transnistria
Atacurile dure ale liderului de la Tiraspol împotriva lui Dodon vin pe fondul încheierii vizitei în Republica Moldova, inclusiv Transnistria, a viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, care a avut o întrevedere cu Vadim Krasnoselskii și alți lideri de la Tiraspol. Înaltul oficial rus a a dat asigurări autorităților de la Tiraspol că poziția Rusiei referitor la prezența trupelor militare în Transnistria rămâne neschimbată. „Toate aceste declarații nefondate și rezoluții, care sunt prezentate în cadrul platformelor internaționale, cu apeluri privind evacuarea trupelor ruse, sunt nimic altceva decât antrenamente în ceea ce numim arta diplomatică. Acestea nu pot avea consecințe constructive și provoacă, mai degrabă o agravare inutilă a situației în această chestiune. (…)” a declarat Grigori Karasin, la Tiraspol, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Poziție dură
„Despre acest lucru le-am comunicat direct conducerii R. Moldova și sper că poziția noastră a fost auzită”, a declarat Grigori Karasin, comentând solicitările Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Înaltul oficial rus a mai menționat că această problemă poate fi soluționată doar prin intermediul dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol și în cadrul actualului format de negocieri.
Menționăm că diplomatul rus s-a aflat în perioada 20-21 martie, într-o vizită în R. Moldova. A avut întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip, care a reiterat poziția R. Moldova privind necesitatea finalizării retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană.
Președintele-rus-Vladimir-Putin-favoritul-absolut-al-cetățenilor-ruși-din-Transnistria-la-alegerile-prezidențiale-din-18-martie-2018
Unitatea lumii ruse, garantată la urna de vot
Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a lăudat la Tiraspol modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia în regiune și a subliniat că acest scrutin a demonstrat unitatea luimii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia.
Delegația Federației Ruse, condusă de viceministrul rus de Externe, G. Karasin, a ajuns la Tiraspol, traversând podul Gura Bâcului-Bâcioc. Oaspeții ruși au fost întâmpinați de liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul întrevederii dintre cei doi, Grigori Karasin a mulțumit adoministrației de la Tiraspol pentru modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale din Rusia. „Organizarea a fost minunată. Într-adevăr, 74.000 de alegători reprezintă 25% din electoratul rus din diasporă. Este un rezultat bun și este important ca acest impuls, care a fost transmis în campania electorală, să nu se piardă, dar să continue prin alte acțiuni concrete”, a menționat oficialul rus.
Grigori Karasin a mai spus că alegerile care au avut loc pe 18 martie au demonstrat unitatea lumii ruse pe fundalul presiunilor și provocărilor externe, care au loc acum față de Rusia. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Minoritați, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Eternul conflict NATO-Federația Rusă amenință stabilitatea Balcanilor
Rusia a avertizat Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale, se spune în comunicatul Ministerului rus de Externe după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat și se adaugă că ambele părți au confirmat intenția de a coopera în domenii de interes reciproc și de a reactiva Comisia interguvernamentală ruso-macedoneană pentru comerț, economie, știință și colaborare tehnică, mai arată comunicatul MAE de la Moscova.
Dughin, desantat la Skopje
Declarațiile părții ruse vin pe fondul recentelor dezvăluiri ale serviciilor secrete macedonene cu privire la acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Vizita lui Alexandr Dughin la Skopje, de la începutul lunii martie 2018, a fost interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.
Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.
Vizita lui Aleksandr Dughin în Balcani a stârnit îngrijorare în cancelariile NATO
Stare de semi-inerție
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Kremlinul promite să accepte noul nume
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.
Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară. (M.B.)
