de Isac Mihai | dec. 5, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
ONU-vrea-sa-faca-lumina-in-acest-caz
Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a declarat că este necesară demararea unei investigaţii internaţionale pentru a determina cine este responsabil pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul saudit de la Istanbul, relatează Reuters, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consider că este necesar pentru a descoperi ce s-a întâmplat şi cine sunt oamenii responsabili pentru această crimă oribilă”, a declarat Bachelet.
CIA a găsit vinovatul
Mai mulţi senatori americani au declarat marţi că sunt siguri că prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, este responsabil pentru asasinarea lui Khashoggi, iar în luna noiembrie, CIA a concluzionat că acesta a ordonat asasinarea jurnalistului saudit.
La rândul său, procurorul general al oraşului Istanbul a emis mandate pentru arestarea unui consilier de top al liderului de facto al Arabiei Saudite, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, şi a şefului adjunct al informaţiilor externe de la Riad sub suspiciunea de a fi planificat uciderea jurnalistului disident saudit Jamal Khashoggi, au anunţat doi oficiali turci miercuri.
Suspiciune puternică
Biroul procurorului turc a concluzionat că există „o puternică suspiciune” că Saud al-Qahtani şi generalul Ahmed al-Asiri, care au fost îndepărtaţi din funcţiile lor în octombrie, au fost printre cei care au planificat crima ce a avut loc la 2 octombrie în consulatul saudit din Istanbul.
„Acţiunea procurorului de a emite mandate de arestare pe numele lui Asiri şi Qahtani reflectă opinia că autorităţile saudite nu vor lua măsuri oficiale împotriva acestor indivizi”, a declarat un oficial turc.
Refuz saudit
Ministrul saudit de Externe, Adel al-Jubeir, a anunţat recent că Arabia Saudită refuză organizarea unei investigaţii internaţionale în cazul asasinării jurnalistului disident Jamal Khashoggi, subliniind că prinţul moştenitor Mohammed Bin Salman nu este implicat în acest caz. „Respingem aşa ceva”, a declarat Adel al-Jubeir în cursul unei conferinţe de presă desfăşurate la Riyad.
Întrebat dacă prinţul moştenitor saudit Mohammed Bin Salman este implicat în acest asasinat, al-Jubeir a precizat: „Absolut nu. Prinţul nu are nicio legătură cu acest caz”.
Demersuri la Ankara
Administraţia Recep Tayyip Erdogan a cerut anterior organizarea unei investigaţii internaţionale în cazul asasinării jurnalistului saudit Jamal Khashoggi. „Vom face tot ce trebuie pentru a scoate la lumină detaliile acestei crime. Le-am arătat dovezile tuturor celor care au vrut să le vadă”, a declarat Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe.
Turcia a semnalat că va coopera într-o eventuală investigaţie internaţională, cerând ca aceasta să fie coordonată de Naţiunile Unite.
Reamintim că Jamal Khashoggi a dispărut în Consulatul Arabiei Saudite din metropola turcă Istanbul. Arabia Saudită a admis că editorialistul cotidianului The Washington Post a fost ucis, încercând să atribuie crima unor agenţi care au acţionat pe cont propriu.
Dovezile existente sugerează că prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a coordonat operaţiunea de asasinare a jurnalistului disident Jamal Khashoggi, iar teoria conform căreia autorii ar fi militari indisciplinaţi este o „ficţiune”, a afirmat sir John Sawers, un fost director al MI6, ipoteză denunțată vehement de autoritățile saudite. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Erdogan vrea să devină arbitru în disputa dintre Kiev și Moscova
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat joi că le-a propus Rusiei şi Ucrainei rolul său de mediator în conflictul dintre cele două ţări în Marea Azov, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oferta liderului turc face parte din demersurile administrației de la Ankara de a crește importanța politică a Turciei în bazinul Mării Negre.
Analiști politici de la Kiev și-au exprimat îndoiala față de posibilitatea ca Turcia să joace un rol de mediator echilibrat în conflictul dintre cele două țări datorită intereselor economice, politice și militare majore de pe axa Ankara-Moscova.
Summit telefonic
Şeful statului turc a avut miercuri o discuţie la telefon cu omologii săi rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko, îndemnându-i pe amândoi să-şi rezolve problemele „pe cale diplomatică”.
„Putem să ne asumăm aici un rol de mediator? Am vorbit despre asta cu ambele părţi”, a declarat Erdogan în timpul unei conferinţe de presă organizată joi la Istanbul, înainte de a se îmbarca în avion pentru Argentina, unde un summit al G20 se va desfăşura la sfârşit de săptămână.
„În timpul discuţiilor noastre, Putin şi Poroşenko ne-au transmis fiecare anumite cereri şi noi vom transmite cererile (Ucrainei) lui Putin în timpul întrevederii pe care o vom avea în Argentina”, a dat asigurări Erdogan, adăugând că el va aborda problema şi cu preşedintele american Donald Trump.
Incident diplomatic
Paza de coastă a Federaţiei Ruse a interceptat cu forţa, duminică, trei nave ale marinei ucrainene în largul Peninsulei Crimeea anexate de Rusia în 2014, trăgând asupra acestora şi rănind trei marinari aflaţi la bord. Aceasta este prima confruntare militară deschisă între Moscova şi Kiev după anexare şi declanşarea, tot în 2014, a unui conflict armat în estul Ucrainei între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi, conflict soldat până acum cu peste 10.000 de morţi.
Turcia a îndemnat de mai multe ori în ultimele zile la evitarea escaladării tensiunilor între cele două ţări.
Aliat apropiat al lui Putin, cu care cooperează strâns în Siria, Erdogan încearcă să menţină în acelaşi timp şi relaţii tradiţional solide cu Ucraina şi l-a primit de două ori în acest an pe Poroşenko în Turcia.
Negocieri între Erdogan şi Putin au permis anul trecut eliberarea de către Rusia a doi importanţi reprezentanţi ai comunităţii tătare din Crimeea. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | nov. 26, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia
Clericul musulman moderat Fethullah Gulen, declarat dusmanul public numarul unu de catre presedintele turc Erdogan
La câteva zile după ce NBC a susţinut că administraţia SUA ar lua în considerare extrădarea clericului Fethullah Gulen în Turcia, cu scopul de a calma Ankara cu privire la uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi consulatul saudit din Istanbul, preşedintele Donald Trump a negat zvonurile. Liderul SUA le-a declarat reporterilor la Casa Albă că nu ia în considerare extrădarea lui Gulen, declarat inamicul numărul unu al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, locuieşte în autoexil în statul american Pennsylvania
Preşedintele a afirmat că “avem un moment foarte bun cu Turcia”, făcând referire la eliberarea de către regimul Erdogan a pastorului american Andrew Brunson în luna octombrie, adăugând că SUA întotdeauna urmăreşte să facă “orice poate pentru Turcia”.
Zvonuri de presă
Recent, NBC a raportat că administraţia de la Casa Albă a cerut Departamentului de Justiţie şi FBI-ului să găsească modalităţi pentru a-l extrăda pe Gulen şi că această presupusă mişcare ar fi o încercare de a reduce tensiunile dintre Arabia Saudită şi Turcia, ambele aliaţi cheie ai SUA, generate de uciderea lui Khashoggi în luna octombrie.
Comentariul lui Trump a fost similar cu cel făcut de Nicole Navas Oxman, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiţie (DOJ), care a precizat pentru Reuters că DOJ “nu a fost implicat în şi nu este conştient de niciun fel de discuţii” cu privire la extrădarea lui Gulen. În plus, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, a respins de asemenea raportul NBC, precizând recent: “Casa Albă nu a fost implicată în nicio discuţie legată de extrădarea lui Fethullah Gulen”.
Ankara amenință
Turcia a precizat anterior că orice încercare a Washingtonului de a-i submina investigaţia asupra uciderii jurnalistului saudit nu va funcţiona. Ankara, care a furnizat mass mediei turcă și internațională mai multe informaţii care aparent implică conducerea saudită în moartea lui Khashoggi, a exclus orice fel de cooperare cu americanii în schimbul calmării investigaţiei sale, conform Business Insider.
Un oficial turc anonim a declarat pentru NBC News că guvernul din Ankara nu a legat investigaţia privind uciderea lui Khashoggi de cazul extrădării lui Gulen.
Probe audio
De asemenea, mass-media turcă a precizat, citând surse din cadrul anchetei, că planificarea uciderii lui Khashoggi a fost înregistrată audio. Proba audio, aparent aflată în posesia investigatorilor turci, include o conversaţie de 15 minute în care “echipa saudită discuta cum să îl execute pe Khashoggi”, potrivit publicaţiei Hürriyet Daily.
Raportul din Hürriyet a contrazis o declaraţie făcută de adjunctul procurorului public saudit, Shaalan al-Shaalan, care a afirmat că echipa a fost de fapt trimisă în Istanbul să îl recupereze pe jurnalist şi să îl aducă înapoi în Arabia Saudită.
Decizia de a-l ucide pe jurnalist – un critic moderat al Riadului – aparent a fost luată de şeful echipei după ce nu au reuşit să îl convingă pe jurnalist să se conformeze cererilor lor. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 21, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Regimul Erdogan vânează cu înverșunare opozanții
Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a transmis recent autorităţilor americane o listă cu 84 presupuşi membri ai reţelei predicatorului Fethullah Gülen a căror extrădare este cerută de către Turcia, relatează mass-media internațională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Ankara cere mai întâi de toate Washingtonului extrădarea lui Gulen, stabilit de mult timp în SUA, în contextul în care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl acuză de orchestrarea loviturii de stat eşuate în 2016. Dar, până în prezent, cererile Turciei nu s-au concretizat. Alte state precum Ucraina, Republica Moldova ori Republica Kosovo au cedat demersurilor turce, provocând reacții dure din partea instituțiilor europene și internaționale specializate în protecția drepturilor omului.
Posibilități juridice
Casa Albă examinează posibilităţile juridice pentru extrădarea lui Fethullah Gülen în cadrul eforturilor diplomatice cu scopul ca Turcia să-şi diminueze presiunea asupra Arabiei Saudite după asasinarea la Istanbul a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, a relatat săptămâna trecută canalul de televiziune american NBC.
Aflat într-o vizită la Washington, şeful diplomaţiei turce a declarat că nu a obţinut ”garanţii” în acest sens, după întâlnirea cu omologul său american Mike Pompeo şi cu consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Donald Trump, John Bolton.
”Dar le-am dat această listă cu persoane a căror extrădare o cerem SUA”, a adăugat el, precizând că printre cele 84 de persoane figurează şi numele predicatorului Gülen. ”Preşedintele Trump i-a cerut lui Erdogan să-i trimită această listă”, a mai explicat ministrul de externe turc.
Trump va decide
Donald Trump a asigurat recent că extrădarea predicatorului, care neagă cu fermitate orice implicare în tentativa de puci, ”nu a fost examinată”. ”Încă încercăm să vedem ce putem face pentru Turcia”, a afirmat totuşi el, asigurând că relaţiile dintre cele două ţări sunt de acum ”foarte bune” de când justiţia turcă l-a eliberat pe pastorul american Andrew Brunson, a cărui revenire în SUA era cerută cu insistenţă de către Washington.
Mevlut Cavusoglu s-a declarat mulţumit să vadă că poliţia federală americană anchetează activităţile mişcării lui Fethullah Gülen pe teritoriul Statelor Unite. ”Statele Unite descoperă opacitatea acestei reţele criminale”, a afirmat el, denunţând ”spălare de bani, evaziune fiscală, fraudă cu vize şi alte activităţi ilegale”. ”Este ceea ce am cerut SUA, lansaţi o simplă anchetă şi veţi vedea cu ce fel de reţea aveţi de-a face, în timp ce o găzduiţi în ţara dumneavoastră”, a adăugat el.
La rândul său, Mike Pompeo, salutând ”dinamica pozitivă” în relaţiile dintre cele două ţări aliate de la eliberarea pastorului Brunson, a denunţat din nou ”detenţia nedreaptă a rezidenţilor americani şi angajaţilor locali” de la misiuni diplomatice ale SUA, între care ”cercetătorul NASA, Serkan Golge”. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 7, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ankara vrea să trimită nave militare în Qatar
Ankara și Doha negociază semnarea unor contracte de peste 5 miliarde de dolari SUA pentru livrarea de diferite sisteme de armament și asistență militară turcească către emiratul islamic, relatează surse guvernamentale de la Ankara, citate de KARADENIZ PRESS. Tancuri, nave și alte sisteme de armament de producție turcească urmează să înzestreze armata emiratului. În acest moment, aproximativ 3.000 de soldaţi turci, dotați cu tancuri și sisteme de artilerie, se află în Qatar, în timp ce baza ar putea găzdui un contingent de 5.000. Concomitent, Ankara plănuiește desfășurarea în emirat a unui contingent suplimentar format din avioane și elicoptere de luptă, precum și a unui grup de nave de luptă, după construirea infrastructurii necesare.
Tancuri și nave
Emiratul dorește să achiziționeze un număr de câteva zeci de tancuri de producție turcească model Altay, fabricat de Otokar, subsidiară a Koc Holding, una din principalele producătoare de armanent din Turcia. Sursele citate au mai menționat faptul că partea qatariotă este pregătită să finanțeze parțial și dezvoltarea proiectului Kaplan MT/ Harimau Hitam/Tigru Negru, un model de tanc dezvoltat în comun de Turcia și Indonezia. Contribuția emiratului la acest proiect s-ar ridica la aproximativ 1 miliard de dolari SUA, inclusiv prin plata anticipată a unui număr de unități.
Transportorul ușor de infanterie Otokar Kobra va dota forțele de securitate internă qatariote, precum și armata din Emirat, Doha dorind să achiziționeze câteva zeci, după o modernizare a sistemelor de luptă și comunicații. Doha mai analizează și posibilitatea achiziționării unor sisteme amfibii blindate ACV-15 și de artilerie autopropulsată T-155 Fırtına, modernizate de industria de apărare turcă cu sprijinul financiar al Emiratului.
Ankara mai dorește să vândă Emiratului 3 nave de luptă din clasa MILGEM, de fabricație proprie, flota statului arab fiind în acest moment cea mai slab înzestrată categorie de forțe militare de care dispune. Forțele navale militare turce folosesc deja un număr de 3 corvete din această clasă, fiind în desfășurare negocieri avansate cu Pakistan, Indonezia și Bangladesh pentru vinderea unor nave similare.
Sursele citate de KARADENIZ PRESS au mai menționat că partea turcă este gata să sprijine pregătirea personalului militar qatariot necesar pentru deservirea sistemelor rusești de rachete S-400 pe care Doha plănuiește să le achiziționeze.
T-155 Fırtına și-a dovedit eficacitatea în luptele cu rebelii kurzi
Pavăză turcă
Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a respins cererea de închidere a bazei militare a ţării sale din Qatar, formulată de adversarii regimului de la Doha, calificând-o drept ”nerealistă”, într-o declaraţie publicată recent de ziarele qatariote, citate de mass-media internațională. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU), Bahrein şi Egipt au cerut închiderea bazei ”Tariq ben Ziyad” în cadrul seriei de condiţii vizând izolarea diplomatică şi economică a Qatarului, iniţiată în iunie 2017.
Anterior, confruntată cu posibilitatea unei invazii din partea acestei coaliții, Doha a dorit să adere la NATO, demers respins în termeni categorici de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
‘Credem că această cerere este deopotrivă nerealistă şi inoportună’, a afirmat el, amintind că Turcia şi Qatarul au semnat un acord în domeniul apărării în 2014, ‘cu mult înainte de criza din Golf’. El a mai spus că impasul diplomatic trebuie rezolvat fără întârziere.
Conflict regional
Reamintim că la data de 5 iunie 2017, Arabia Saudită, EAU, Bahrein şi Egipt şi-au întrerupt brusc relaţiile cu Qatar, acuzând micul emirat de sprijinirea grupărilor islamiste, inclusiv a Frăţiei Musulmane, şi apropierea de Iran. Închiderea bazei turce din Qatar face parte din cele 13 solicitări formulate de adversarii autorităţilor de la Doha.
Qatarul a respins aceste acuzaţii, afirmând că este ţinta unei tentative de schimbare în forță a autorităților legitime de la Doha.
Qatar şi Turcia, două ţări care sprijină gruparea Frăţia Musulmană, şi-au consolidat relaţiile în ultimii ani, notează AFP. Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, a fost primul lider străin care l-a contactat pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în timpul puciului eşuat în 2016.
Armata-turcă-garantul-securității-Emiratului-Qatar
Investiții de miliarde
La începutul crizei din Golf, Turcia a figurat printre printre primele ţări care au acordat sprijin Qatarului în contextul unui embargo aerian, maritim şi terestru impus de vecinii emiratului bogat în zăcăminte de gaze.
La rândul său, autoritățile de la Doha au anunțat recent acordarea unui împrumut de 15 miliarde de dolari fragilului sector bancar din Turcia şi a oferit Ankarei drept ”cadou” un Boeing 747, denumit şi ”Jumbo Jet” datorită mărimii sale, în valoare de 400 milioane de dolari. Prin acest anunț, Qatar-ul a oferit un nou sprijin politic și economic pentru redresarea lirei, după ce Banca Turciei a restrâns lichidităţile şi a limitat vânzările monedei.
Emirul din Qatar a aprobat un pachet de proiecte economice, investiţii şi depozite, după o întâlnire cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc la Ankara. Banii proveniţi din Qatar vor fi canalizaţi către bănci şi pieţele financiare, a declarat o sursă din guvernul turc. Lira s-a depreciat în acest an cu aproape 40% faţă de dolar, din cauza temerilor provocate de controlul tot mai mare al preşedintelui Erdogan asupra economiei şi a apelurilor sale repetate pentru reducerea dobânzilor, în pofida inflaţiei ridicate.
Conflictul cu Statele Unite s-a concentrat pe majorarea tarifelor pentru importuri şi reţinerea în Turcia a unui pastor american, eliberat ulterior, şi a provocat deprecierea puternică a lirei.
Qatarul, interzis în NATO
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a exclus ideea aderării Qatarului la Alianţă, aşa cum a pledat anterior ministrul Apărării acestei ţări din Golful Persic, demers refuzat și de Ankara. „NATO este o alianţă pentru America de Nord şi Europa. Acest lucru este specificat în articolul 10 al tratatului fondator“, a precizat Stoltenberg, intervievat pe marginea unor declaraţii recente ale Ministrului Apărării din Qatar. În altă ordine de idei, şeful NATO a salutat parteneriatul cu Doha.
Ministrul Apărării din Qatar Khalid bin Mohammad Al Attiyah a declarat anterior pentru revista militară „Altalya“ că ambiţia strategică pe termen lung a ţării sale este aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. „Suntem un aliat principal din afara NATO. Ambiţia este de a deveni membru cu drepturi depline“, a subliniat ministrul din Qatar. În plus, el s-a declarat pentru găzduirea unor „unităţi NATO“ sau măcar a unui „centru specializat“ în teritoriul Qatarului. În prezent, Qatarul pune la dispoziţia Statelor Unite importanta bază militară Al Udeid, unde se mai sunt desfășurate și contingente din alte state NATO ori implicate în lupta împotriva terorismului, precum Australia.
Anterior, mass-media franceză a lansat o serie de speculații cu privire la apropierea dintre Qatar și Moscova. Potrivit cotidianului francez „Le Monde“, liderii saudiţi i-au solicitat preşedintelui francez Emmanuel Macron să intervină pentru a împiedica achiziţionarea de către Doha a unor rachete ruseşti S-400. În caz contrar, Arabia Saudită și aliații ameninţau cu lansarea unei acţiuni militare împotriva Qatarului, inclusiv invazia terestră. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 6, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina
Jamal khashoggi, victimă a intereselor politice saudite
Anchetatorii saudiţi trimişi la Istanbul să ajute autorităţile turce în investigharea cazului jurnalistului Jamal Khashoggi au încercat să ascundă dovezi ale crimei, a declarat luni un oficial turc de rang înalt, potrivit agenţiei The Associated Press, citată de KARADENIZ PRESS. Oficialul, care a confirmat informaţii dezvăluite anterior de cotidianul Sabah, a declarat că printre membrii echipei de anchetatori saudiţi se numărau şi experţi în chimie şi toxicologie, despre care se crede că aveau sarcina de a manipula dovezi.
Scop secret
Autorităţile turce cred că doi membri ai echipei „au venit în Turcia cu unicul scop de a ascunde dovezi” înainte ca poliţei turce să-i fie permisă percheziţionarea Consulatului saudit de la Istanbul, unde Khashoggi a fost ucis, a declarat oficialul, care a făcut aceste afirmaţii sub protecţia anonimatului.
Un oficial de rang înalt al partidului de guvernământ din Turcia, şi prieten cu Khashoggi, a sugerat că trupul jurnalistului ar fi putut fi dizolvat în acid sau în alte substanţe chimice.
Reamintim că Jamal Khashoggi, editorialist al cotidianului The Washington Post şi un critic acerb al prinţului moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a dispărut şi a fost ucis în urmă cu trei săptămâni după ce a intrat în Consulatul saudit de la Istanbul pentru a obţine documente necesare căsătoriei sale.
Investigație de formă
Arabia Saudită a transmis Consiliului pentru drepturile Omului în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite că investighează asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi la consulatul său din Istanbul şi că intenţionează să îi pună sub acuzare pe cei vinovaţi, scrie Reuters. Bandar Al Aiban, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Arabia Saudită, cel care a condus delegaţia guvernului saudit, a declarat într-un discurs ţinut în faţa Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU că Regele Salman i-a ordonat procurorului general „să investigheze cazul conform legilor în vigoare şi să îi tragă la răspundere pe cei responsabili”.
Asasinatul jurnalistului saudit, critic al regimului de la Ryad şi colaborator la Washington Post, a afectat imaginea regatului saudit şi în special pe cea a prinţului moştenitor Mohammed Bin Salman, care exercită în prezent puterea. Jamal Khashoggi a fost ucis pe 2 octombrie la consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul, unde a mers pentru a efectua un demers administrativ în vederea viitoarei sale căsătorii. (M.B.)
