de Isac Mihai | feb. 3, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, UE
Avioanele ruse si americane se joaca de-a razboiul pe cerul Marii Negre
Marina SUA a dat publicității filmarea în care un avion rusesc a fost extrem de aproape de a intercepta un avion american de supraveghere, relatează serviciul de presă al US Navy, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Evenimentul s-a petrecut deasupra Mării Negre, fiind doar ultimul din seria de incidente dintre cele două tabere.
Piloţii americani susţin că avionul rusesc s-a apropiat la doar un metru de avionul SUA. Acţiunea avionului rusesc a forţat avionul marinei să îşi încheie misiunea mai devreme, a declarat unul dintre oficiali.
Declarații americane
Departamentul de Stat al SUA a făcut o declaraţie publică în care a acuzat Rusia că „încalcă flagrant înţelegerile existente şi dreptul internaţional”. „Acesta este cel mai recent exemplu de activităţile militare ruseşti care nu ţin cont de normele şi acordurile internaţionale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.
„Cerem Rusiei să înceteze aceste acţiuni care cresc riscul unei erori, pun în pericol piloţii de ambele părţi şi pot duce la coliziuni aeriene”, a mai declarat aceasta.
US Naval Forces Europe a oferit mai multe detalii: „Această interacţiune a fost determinată de apropierea avionului rus la un metru şi intrând în traiectoria de zbor a avionului EP-3 american, determinând EP-3 să zboare în atmosfera perturbată din urma lăsată de avionul rus” a declarat purtătoarea de cuvânt US Naval Forces Europe, Pamela Kunze.
„Avionul american opera în conformitate cu legea internaţională şi nu a provocat această acţiune din partea ruşilor”, a adăugat ea.
Tinta neidentificata aeriana
Ministerul Apărării din Rusia a declarat că avionul de război rusesc a zburat „în concordanţă cu legile internaţionale” atunci când s-a apropiat de avionul american. Instituţia a adăugat că „o ţintă neidentificată aeriană” a fost detectată în timp ce se apropia de spaţiul aerian rusesc.
„Un avion de război Su-27 a fost trimis pentru a intercepta ţinta şi s-a apropiat de avion la o distanţă sigură şi a identificat avionul ca fiind un ER-3E american. Echipajul avionului a raportat informaţiile şi a zburat alături de avionul american pentru a se asigura că acesta nu încalcă legile spaţiului aerian rusesc”, a spus ministrul citat de mass-media.
Ironii rusești
Ministerul rus al Apărării a avertizat din nou SUA că Crimeea este acum teritoriu al Rusiei şi în consecinţă avioanele spion americane ce se apropie de această peninsulă se vor întâlni cu avioane ruse, nu ucrainene, informează mass-media regională, citata de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
‘Dorim să reamintim comandantului Grupului Operativ 67 al Flotei a 6-a (a SUA) că Crimeea este teritoriu inalienabil al Rusiei. Odată cu trimiterea piloţilor în misiuni de recunoaştere în această zonă a Mării Negre, trebuie să ia în calcul că ei vor fi întâmpinaţi de avioane ruse, nu de cele ale partenerilor lor ucraineni’, se arată în comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. O altă opţiune, continuă comunicatul cu acelaşi ton ironic, ‘este ca toate echipajele (americane n.red) să primească noile hărţi cu traseul corect al frontierelor spaţiului aerian al Rusiei’.
Conform versiunii Ministerului rus al Apărării, avionul EP-3 s-a apropiat de frontiera spaţiului aerian al Crimeei cu transponderul închis, motiv pentru care avioane de vânătoare ruse au fost ridicate de la sol pentru a-l monitoriza. ‘Manevrele avionului de vânătoare rus au fost cele uzuale, absolut legale şi nu au creat vreun pericol pentru avionul american’, a indicat ministerul rus.
Forţele aerospaţiale ruse ‘vor continua să asigure supravegherea frontierelor spaţiului aerian al Rusiei (…) Dacă aceasta provoacă depresii sau fobii piloţilor americani, recomandăm părţii americane să renunţe la aceste zboruri în apropierea frontierelor ruse sau să revină la masa negocierilor pentru a conveni asupra regulilor’, conchide comunicatul.
Intensificarea tensiunilor
Numărul misiunilor de interceptare a avioanelor rusești de către NATO a crescut în ultimii ani pe fondul intensificării tensiunilor dintre Occident și Moscova privind implicarea Rusiei în criza din Ucraina. De asemenea, Kremlinul joacă periculos, provocând avioanele NATO, în spațiul aerian internațional, deasupra Mării Negre.
Un avion rus de vânătoare Su-27 a interceptat la începutul săptămânii un avion de supraveghere american deasupra Mării Negre, a anunţat ministerul apărării de la Moscova. Ştirea a fost difuzată de agenţia de presă rusă RIA, preluată de Reuters. Potrivit Agerpres, Departamentul Apărării de la Washington a protestat, arătând că avionul spion american EP-3E Aries II nu a intrat în spaţiul aerian al Rusiei. „După ce avionul de supraveghere al Marinei Militare a SUA şi-a modificat cursul, îndepărtându-se de frontieră, Su-27 a revenit la bază”, afirmă partea rusă.
Incident în apropierea Marii Britanii
La mijlocul lunii ianuarie 2018, Forţele Aeriene Regale britanice au ridicat luni de la sol două dintre avioanele lor militare Typhoon pentru a intercepta bombardiere ruse care zburau în apropierea spaţiului aerian al Marii Britanii, acţiunea aviaţiei britanice făcând parte dintr-o operaţiune internaţională la care au luat parte şi avioane militare belgiene, transmite DPA. ”Ca parte a unui răspuns internaţional, avioanele de vânătoare ale Forţelor Aeriene Regale au interceptat bombardiere ruse care se apropiau de spaţiul aerian al Regatului Unit”, a menţionat Ministerul Apărării britanic pe contul său de Twitter.
Forţele Aeriene Belgiene au precizat, la rândul lor, că două dintre avioanele lor F-16 au interceptat două bombardiere ruse Blackjack într-o zonă olandeză a spaţiului aerian al NATO, deasupra Mării Nordului. ”Graţie zborului lor supersonic, avioanele belgiene F-16 au fost capabile de a-şi îndeplini misiunea, garantându-vă securitatea”, a scris pe Twitter armata belgiană.
Anterior, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Londra, citat de Reuters, anunţase că două avioane militare Typhoon din Forţele Aeriene Regale au fost ridicate luni de la sol pentru a intercepta avioane ruse în apropierea spaţiului aerian al Marii Britanii. Avioanele militare britanice au decolat de la baza aeriană Lossiemouth, din apropierea localităţii scoţiene Moray.
War Games și în 2017
La începutul lunii august 2017, avioane de luptă spaniole și finlandeze au fost trimise pentru a intercepta trei avioane rusești care zburau în apropierea spațiului aerian al Estoniei, a anunțat NATO într-un comunicat. Potrivit Alianței Nord-Atlantice, avioanele rusești erau două MiG-31 și o aeronavă de transport Antonov AN-26. ‘Două avioane spaniole F-18 care participă la misiunea de poliție aeriană a NATO în statele baltice au decolat de la baza aeriană Amari din Estonia’, a precizat Alianța. ‘Avioane finlandeze au decolat de asemenea pentru a intercepta aeronavele’ rusești, a adăugat NATO. Finlanda nu este membră a acestei alianțe militare.
De asemenea, la finele lunii iunie 2017, ministerul apărării de la Moscova a anunțat că un avion american de recunoaștere RC-135 a virat periculos de aproape de un avion de vânătoare rusesc Su-27, deasupra Mării Baltice, relata agenția de presă RIA. Potrivit aceleiași surse, avionul Suhoi a interceptat și un alt avion RC-135 în aceeași zonă.
Poziția SUA asupra incidentului a fost diferită. Pentagonul a acuzat Rusia de interceptarea periculoasă a unui avion american RC-135 în spațiul aerian internațional de deasupra Mării Baltice. Un purtător de cuvânt al departamentului american al apărării a afirmat că pilotul unui avion rusesc Su-27 a zburat prea repede și nu și-a controlat bine avionul. Statele Unite nu au făcut nimic care să provoace un astfel de comportament, a susținut căpitanul Jeff Davis, din partea Pentagonului. (M.A.B./M.I.)
de Isac Mihai | ian. 26, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Alianta Putin-Assad pune ONU pe jar
Regimul Bashar al Assad, sprijinit de Kremlin, neagă, în continuare, că a recurs la arme chimice în conflict, după acuzaţii împotriva forţelor sale în legătură cu un atac chimic asupra unei enclave a rebelilor în apropiere de Damasc. De asemenea, Rusia a respins, la ONU, acuzaţiile SUA privind răspunderea pentru utilizarea armelor chimice în Siria.
„Siria condamnă minciunile şi acuzaţiile (…) privind utilizarea de arme chimice”, a spus o sursă din cadrul Ministerului de Externe de la Damasc, citată de agenţia oficială de presă SANA. Recent, Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a acuzat forţele proregim de un nou atac chimic în Ghouta Orientală, la est de Damasc, unde au fost raportate 21 de cazuri de sufocare. Locuitori şi surse medicale au vorbit despre un atac cu clor.
La iniţiativa Franţei, 24 de ţări, printre care şi SUA, au lansat marţi la Paris un nou parteneriat cu obiectivul de a face schimb de informaţii şi de a stabili liste cu persoane implicate în utilizarea de arme chimice în Siria, transmite Agerpres. „Peste 20 de civili, în majoritate civili, au fost victime ale unui presupus atac cu clor”, a spus la această reuniune şeful diplomaţiei americane Rex Tillerson, în opinia căruia Rusia, aliat al regimului sirian, poartă „în ultimă instanţă vina pentru victimele de la Ghouta”.
De la începutul conflictului în Siria în 2011, regimul lui Bashar al-Assad a negat că a recurs la arme chimice. El a acceptat în 2013 să declare şi să predea arsenalul chimic în conformitate cu un acord supervizat de Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice.
Rusia neagă și acuză SUA
În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate organizate la cererea sa, ambasadorul rus la Naţiunile Unite, Vasili Nebenzia, a apreciat că secretarul de stat american, Rex Tillerson, a formulat declaraţii „la întâmplare” împotriva regimului de la Damasc, considerând guvernul Siriei vinovat de cel mai recent atac cu arme chimice, în Ghouta Orientală. Tillerson a afirmat marţi, în cadrul unei reuniuni diplomatice de la Paris, că „peste 20 de civili, în majoritate copii, au fost victime ale unui presupus atac cu clor”, luni, şi că „indiferent de cine este autorul atacurilor, Rusia poartă în ultimă instanţă responsabilitatea”. La conferinţa găzduită de Franţa au participat reprezentanţi a 24 de ţări.
„Nu e ciudat că acest episod – care încă nu e confirmat – a coincis cu reuniunea de la Paris?”, a întrebat Nebenzia la ONU. „Este o coincidenţă stranie”, a susţinut el. Reprezentantul Rusiei a relansat cu aceeaşi ocazie ideea unui nou organism internaţional de anchetă privind utilizarea armelor chimice în Siria. Acesta ar urma să fie „imparţial, independent, profesionist şi credibil” şi să înlocuiască experţii internaţionali din cadrul aşa-numitului grup JIM (Joint International Mechanism – mecanismul internaţional comun), contestat de Moscova. Mandatul JIM nu a putut fi reînnoit din cauza exercitării de către Rusia a dreptului de veto în Consiliul de Securitate.
Refuz american
Ambasadoarea americană la Naţiunile Unite, Nikki Haley, a respins imediat iniţiativa Rusiei, arătând că Statele Unite nu vor accepta nicio propunere care „subminează capacitatea noastră de a stabili adevărul sau politizează o anchetă independentă şi imparţială”. Ea a arătat că Rusia a susţinut JIM câtă vreme acesta a găsit vinovat Statul Islamic, dar a contestat mecanismul când acesta a început să formuleze acuzaţii împotriva regimului sirian. Controversa de la ONU are loc în contextul începutului unui nou ciclu de negocieri de pace pentru Siria coordonate de Naţiunile Unite, joi şi vineri, la Viena, şi înaintea unui congres pentru dialogul inter-sirian convocat de Rusia la Soci, la începutul săptămânii viitoare.
de Isac Mihai | ian. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Fortele separatiste pro-ruse din Donbass ameninta cu reluarea ostilitatilor
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a avertizat asupra riscului escaladării conflictului armat în estul Ucrainei. „Peste tot observăm că părţile se pregătesc sa continue conflictul sau chiar să-l escaladeze”, a declarat prin legătură video Alexander Hug, adjunctul şefului misiunii speciale a OSCE de monitorizare pentru Ucraina, citat de KARADENIZ PRESS. În ultimele zile, membrii misiunii OSCE au observat cum părţile aflate în conflict în estul Ucrainei sapă noi tranşee, amplasează noi mine şi îşi întăresc prezenţa militară, a mai spus Hug. „În loc să retragă armele şi să demineze, se pare că părţile fac de fapt contrariul”, a notat el.
Eşecul părţilor de a respecta încetarea focului anunţată a provocat victime civile în ultima săptămână, a afirmat Hug, adăugând că o persoană a fost ucisă şi o alta rănită când un autobuz civil care traversa linia de contact a fost lovit de focuri de armă de calibru redus. Conflictul dintre trupele guvernamentale şi insurgenţii proindependenţă în estul Ucrainei a început în aprilie 2014 şi a ucis până acum peste 10.000 de persoane.
La 20 decembrie 2017, Grupul Trilateral de Contact pentru soluţionarea crizei în Ucraina a ajuns la un acord privind încetarea focului, începând cu 23 decembrie, pentru ca civilii să poată celebra sărbătorile de iarnă. Peste 30 de runde anterioare de încercări de armistiţiu au eşuat, cele doua părţi acuzându-se reciproc de încălcarea încetării focului.
Relațiile dintre Kiev și Moscova se deriorează și mai mult
Autorităţile de la Kiev au denunţat deja circa 35 de documente bilaterale ruso-ucrainene, urmând ca în perioada următoare să fie denunţate alte opt, a declarat ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin, citat marţi de agenţia de presă Unian. ”Conform situaţiei de la sfârşitul anului trecut, noi am denunţat – dacă nu mă înşel – 35 de diferite documente cu Rusia, în special acorduri interstatale, interguvernamentale, interdepartamentale”, a indicat Klimkin într-o conferinţă de presă, luni, în care a prezentat un bilanţ al activităţii diplomaţiei ucrainene pe anul trecut. La rând aşteaptă alte opt acorduri dintre Ucraina şi Rusia, a adăugat el.
Referitor la negocierile privind soluţionarea conflictului din Donbas, Pavlo Klimkin nu a exclus ca la Conferinţa pentru securitate de la Munchen, preconizată pentru 16-18 februarie, să aibă loc o întâlnire a miniştrilor de externe din ţările participante la aşa-numitul format ”Normandia” de negocieri privind situaţia din estul Ucrainei. Acest format include Franţa, Rusia, Ucraina şi Germania şi a fost creat odată cu discuţiile dintre liderii celor patru ţări, în iunie 2016, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
de Isac Mihai | ian. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Turcia, UE
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, multumit de rezultatul ofensivei militare din Siria
Recep Tayyip Erdogan consideră că operaţiunea militară turcă din provincia siriană Afrin va fi încheiată „în foarte scurt timp”. Confruntările militare s-au soldat cu morți și răniți din ambele tabere. Între timp, reprezentanții kurzilor acuză Rusia de trădare și nu exclud confruntări și cu militarii ruși.
„Forţele noastre armate vor finaliza în curând operaţiunea din Afrin … se vor asigura că teroriştii fug din Afrin. Este o problemă naţională. Vom strivi pe oricine se va opune. Nu există compromisuri sau o toleranţă în această privinţă. În ultimii 15 ani, am tot spus `Într-o noapte, putem ajunge prin surprindere`. Am aşteptat, am aşteptat şi am făcut asta în cele din urmă. Avem mult mai multe lucruri de făcut”, a spus Erdogan. Preşedintele Turciei a subliniat faptul că populaţia din provincia Afrin este formată din arabi (55%), kurzi (35%) şi turkmeni (6-7%), transmite Mediafax, care citează agenţia Anadolu.
„Acum scopul este să predăm (provincia) Afrin adevăraţilor conducători. Care este scopul nostru? Avem 3,5 milioane de cetăţeni sirieni pe teritoriile noastre. Vrem să îi trimitem înapoi în ţările lor”, a mai spus Erdogan.
Zeci de morți și răniți
Un soldat turc a fost ucis luni în Siria, prima victimă de partea turcă înregistrată în cea ce-a treia zi a ofensivei Ankarei contra luptătorilor kurzi din nordul Siriei, a anunţat armata turcă, potrivti Agerpres. „Unul dintre soldaţii noştri eroici a murit ca martir în timpul confruntărilor” cu miliţia kurdă siriană „Unităţile de apărare a Poporului (YPG)”, considerată de Ankara drept „teroristă”, la sud-est de oraşul de graniţă Gulbaba, a anunţat armata turcă într-un comunicat.
Intitulată „Ramura de măslin”, ofensiva, lansată sâmbătă de armata turcă şi efectuată cu rebelii sirieni pro-Ankara, vizează dislocarea YPG din regiunea Afrin, de la graniţa cu Turcia. Este cea de-a doua intervenţie turcă în Siria de la începutul războiului, în 2011. Circa 72 de militari turci au fost ucişi în precedenta operaţiune, numită „Scutul Eufratului”, între august 2016 şi martie 2017.
În afara soldatului turc, de sâmbătă, de la începutul ofensivei, cel puţin 54 de luptători, dintre care 26 kurzi şi 19 rebeli sirieni pro-Ankara, au fost ucişi, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Conform sursei citate, 22 de civili şi-au pierdut viaţa în aceeaşi perioadă, Ankara negând însă uciderea civililor şi denunţând o „propagandă” a YPG.
Cel puţin 54 de combatanţi kurzi şi rebeli sirieni pro-turci au fost ucişi în cele trei zile de confruntări în nord-vestul Siriei, unde Turcia a lansat sâmbătă o ofensivă împotriva enclavei kurde Afrin, a anunţat luni Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO), citat de AFP. ”Loviturile aeriene turceşti şi confruntările au ucis 26 de combatanţi în tabăra kurdă”, a indicat directorul OSDO, Rami Abdel Rahmane, adăugând că 19 combatanţi au pierit de partea turcă, între care rebeli sirieni susţinuţi de Ankara. Potrivit acestuia, ”nouă corpuri sunt în continuare neindentificate”.
Kurzii acuză Rusia de trădare
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a asigurat luni că Turcia nu va da înapoi în ce priveşte ofensiva împotriva YPG în enclava Afrin, afirmând că aceasta se desfăşoară în acord cu Moscova, actor-cheie în conflictul din Siria, notează Agerpres. Moscova nu a confirmat oficial existenţa unui acord cu Ankara, dar analiştii apreciază că o ofensivă majoră nu ar fi putut fi desfăşurată în Siria fără acceptul Rusiei, care controlează în special spaţiul aerian din nordul ţării.
Comandantul suprem al miliţiilor YPG, Sipan Hemo, a acuzat luni Rusia de trădare pentru că nu a descurajat Ankara să atace regiunea Afrin, conform unui comunicat postat pe site-ul oficial al YPG (www.ypgrojava.org), citat de portalul rusesc Lenta.ru. ”Rusia în prezent este aliat al statului turc (…) şi se află la un pas de război cu noi (…). Noi am avut înţelegeri cu Rusia, dar ea le-a ignorat, trădându-ne”, subliniază comandantul kurzilor în comunicat. El a adăugat că acum kurzii au văzut faţa adevărată a Moscovei, iar Rusia a devenit un ”un stat fără principii”.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, s-a limitat să afirme că Moscova urmăreşte acţiunile armatei turce în regiunea Afrin. Secretarul de stat american Rex Tillerson a reiterat luni la Londra apelul SUA la ”reţinere” pentru ”toate părţile” în Siria, după ofensiva turcă în enclava kurdă, recunoscând totuşi ”dreptul legitim al Turciei” de a se ”proteja”. Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească luni la apelul Franţei în problema acestui nou front deschis în conflictul din Siria. (M.A.B.)
de Isac Mihai | ian. 23, 2018 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina
Sistemele S-400, furnizate Turciei, sunt folosite pentru protecția forțelor militare din Crimeea
Rusia confirmă că va furniza Ankarei sistemul de rachete anti-aeriene S-400. Astfel, prin contractul de peste 2 miliarde de dolari, Turcia ar deveni al doilea stat NATO care își va dota forțele armate cu tehnologie militară dezvoltată de Moscova, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Turcia a semnat un contract cu Rusia pentru a primi sisteme anti-aeriene de tip S-400, au informat oficialii ruşi, aflaţi în vizită în Asia de Sud-Est, adăugând că este a doua ţară din NATO care va achiziţiona sisteme antibalistice ruseşti. „Două sisteme S-400 există deja în Siria, asigurând securitatea bazelor Hmeymim şi Tartus. Acestea sunt sisteme unice cu capacităţi de performanţă de neegalat. Acesta este motivul pentru care a fost încheiat un contract privind livrarea complexelor S-400 către Turcia, membru al NATO”, a declarat Serghei Şoigu, în timpul vizitei sale în statele din Asia de Sud-Est, transmite Mediafax, care citează agenții de presă rusești. „Alte ţări şi-au exprimat, de asemenea, interesul pentru achiziţionarea sistemelor S-400, inclusiv state din Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est”, a subliniat Șoigu. „Negocierile relevante sunt în curs de desfăşurare”, a adăugat el.
Surse din delegaţia rusă au subliniat faptul că Turcia este al doilea membru NATO care a achiziţionat sistemele anti-aeriane create de ruşi. Până de curând, Grecia a fost singurul membru al alianţei care a intensificat cooperarea militară cu Rusia, având sisteme S-300. Ministrul rus al Apărării a menţionat că Moscova este pregătită să împărtăşească experienţa sa în utilizarea armamentului şi a hardware-ului militar în lupta împotriva terorismului internaţional din Siria.
„În primul rând, acest lucru se referă la războaiele noastre, armele folosite de Forţele Terestre şi forţele speciale de operaţiuni, precum şi sistemele noastre de apărare, care nu includ doar sistemele Pantsyr, ci şi sistemele S-300 şi S-400”, a declarat Şoigu.
Contract de peste 2 miliarde de dolari
Contractul cu Turcia pentru achiziția de către aceasta a unor sisteme rusești de apărare sol-aer S-400 depășește suma de două miliarde de dolari, a confirmat ,în 2017, compania de stat Rostec. Oficialități din domeniul militar și politicieni americani și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu intențiile Turciei, ca stat membru al NATO, de a achiziționa sisteme de apărare din Rusia, pe fondul altor semne privind o apropiere între Ankara și Moscova anul trecut. Sistemul S-400, incompatibil cu sistemele NATO, poate distruge ținte aeriene pe o distanță de până la 400 kilometri.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat în septembrie că țara sa a semnat acordul cu Federația Rusă și a făcut o primă plată. La momentul semnării contractului cu partea rusă nu a fost dezvăluită o sumă concretă, însă presa turcă avansa suma de 2,5 miliarde de dolari. Decizia Ankarei de a cumpăra sisteme de rachete S-400 este considerată în unele capitale occidentale drept un afront la adresa NATO, având în vedere tensiunile cu Moscova în legătură cu Ucraina și Siria. Acordul turco-rus provoacă îngrijorări pentru că armele nu pot fi integrate în sistemul de apărare al Alianței. (M.A.B.)
de Isac Mihai | ian. 17, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Minoritați, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Fortele kurde din Siria, aliate ale SUA
Forţele kurde din nordul Siriei vor „curăţa” zona de „flagelul” turc, a declarat Sipan Hemo, liderul miliţiei kurde Unităţile de Protecţie Populară (YPG), citat de agenția KARADENIZ PRESS. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a promis marţi că va termina cu ‘cuiburile de terorişti’ în regiunile din nordul Siriei controlate de grupările kurde considerate drept ‘teroriste’ de către Ankara. ‘Mâine, în ziua următoare, în scurt timp, ne vom debarasa de cuiburile teroriste din Siria, începând cu Minbej şi Afrin’, a declarat Erdogan într-un discurs adresat deputaţilor din partidul său la Ankara.
Moscova și Ankara nu au reușit să ajungă la un numitor comun privind participarea kurzilor în procesul de negocieri de la Soci, reuniune programată între 29 şi 30 ianuarie 2018.
Armată teroristă
Minbej şi Afrin sunt două regiuni controlate de Unităţile de Apărare a Poporului Kurd (YPG), considerate de Turcia drept o extensie în Siria a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizaţie calificată drept ‘teroristă’ de Ankara şi aliaţii ei occidental, transmite Agerpres. Turcia a reacţionat vehement la anunţul făcut duminică de către SUA privind crearea unei ‘forţe frontaliere’, compusă în parte din YPG, pentru a ‘împiedica o recrudescenţă a jihadiştilor’ Statului Islamic în nordul Siriei.
Erdogan, de teama că aceste grupuri kurde se vor stabili pentru o lungă perioadă la porţile Turciei, a ameninţat luni că va ‘ucide în faşă această armată teroristă’, care ar urma să numere circa 30.000 de combatanţi, potrivit SUA. El a asigurat de asemenea că armata turcă este ‘pregătită’ să lanseze o operaţiune ‘în orice moment’ împotriva miliţiilor kurde la Afrin şi Minbej. Întrebat marţi de jurnalişti despre o posibilă colaborare a armatei turce cu rebeli sirieni într-o astfel de operaţiune, Erdogan a răspuns afirmativ, fără a oferi mai multe detalii.
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan forteaza mana lui Vladimir Putin
Erdogan părăște SUA, la NATO
Mai mult, el a cerut marţi NATO, organizaţie din care fac parte Turcia şi SUA, să se pronunţe în această problemă. ‘Trebuie să luaţi poziţie pentru unul din partenerii voştri în caz de agresiune la frontieră. Dar până acum, ce atitudine aţi adoptat?’, s-a arătat deranjat preşedintele Erdogan, afirmând că şeful Statului Major turc, Hulusi Akar, va aborda acest subiect marţi cu aliaţii Turciei în timpul unei întâlniri a NATO la Bruxelles.
Potrivit agenţiei de presă Anadolu, o întâlnire bilaterală va avea loc între Akar şi omologul său american Joseph Dunford pentru a discuta despre această ‘forţă frontalieră’. ‘Nu vom permite ca YPG (…) să fie sprijinită şi înarmată sub pretextul unui ‘parteneriat operaţional”, a declarat Akar marţi, potrivit Anadolu.
Sfidarea kurdă: Erdogan e DAESH
Forţele kurde din nordul Siriei vor „curăţa” zona de „flagelul” turc, a declarat Sipan Hemo, liderul miliţiei kurde Unităţile de Protecţie Populară (YPG), după ce liderul de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, a ameninţat că va lansa o operaţiune militară împotriva kurzilor sirieni, informează mass-media regională. Hemo a declarat într-un interviu pentru agenţia kurdă de ştiri ANF că miliţia YPG este pregătită să apere nordul Siriei în faţa eventualei ofensive turce.
”Forţele noastre vor reuşi să cureţe zona de flagelul de Erdogan la fel cum am reuşit să o curăţăm de Daesh”, a afirmat liderul kurd, folosind acronimul în limba arabă pentru reţeaua teroristă Stat Islamic. „Aşa va fi războiul în Afrin”, a adăugat Hemo.
„Vom dejuca planurile spurcate ale lui Erdogan. Vom transforma aceste planuri în victorii majore pentru poporul acestei regiuni, pentru kurzi, sirieni şi turci”, a făgăduit liderul YPG.
Administraţia Donald Trump a anunţat duminică un plan de creare a unei „forţe pentru protecţia frontierelor”, în scopul apărării teritoriilor din nordul Siriei aflate sub controlul grupurilor insurgente kurde susţinute de Statele Unite în campania împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Recep Tayyip Erdogan a acuzat luni Statele Unite că intenţionează să creeze o „armată teroristă” în Siria, avertizând că Turcia va distruge un contingent kurd susţinut de Washington.
Acuzații dure
Turcia a acuzat recent regimul sirian că îi are drept ţintă pe rebelii ‘moderaţi’ sub pretextul unei ofensive împotriva jihadiştilor, apreciind că o astfel de evoluţie riscă să ‘saboteze’ procesul de negocieri destinat să pună capăt conflictului în Siria. ‘Sub masca luptelor împotriva (ex-Frontului) Al Nusra, forţele regimului lovesc de asemenea în rebelii moderaţi’ în provincia Idlib (nord-vest), a declarat şeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, citat de agenţia de presă Anadolu, preluată de KARADENIZ PRESS.
‘Această atitudine ar putea sabota procesul de reglementare politică’ a conflictului, a adăugat ministrul de externe turc, întrebat cu privire la ofensiva regimului sirian, desfăşurată cu sprijinul aviaţiei ruse, în sud-estul provinciei Idlib. Această provincie de la frontiera cu Turcia, care se teme de un aflux de refugiaţi, este singura care a scăpat în totalitate controlului din partea Damascului şi este dominată de Jabhat Fateh al Sham, fostul Front al-Nusra (ex-afiliatul sirian al al-Qaida).
Negocieri de pace amenințate
Ofensiva Damascului survine cu câteva săptămâni înainte de o reuniune programată între 29 şi 30 ianuarie, la care ar urma să participe reprezentanţi ai regimului şi opozanţi sirieni, în staţiunea balneară rusă Soci, în vederea găsirii unei soluţii la conflictul soldat din 2011 cu peste 340.000 de morţi.
‘Cei care se vor duce la Soci nu ar trebui să facă aşa ceva’, a afirmat Cavusoglu.
Înainte de lansarea acestei operaţiuni, Turcia a desfăşurat trupe în provincia Idlib pentru a instala puncte de observare în cadrul creării ‘zonelor de detensionare’ negociate de Moscova, Ankara şi Teheran.
Turcia, care susţine o parte a opoziţiei siriene, s-a apropiat în ultimele luni de Rusia, iar aceasta din urmă – împreună cu Iranul – sprijină regimul lui Bashar al-Assad.
Liderul-sirian-Bashar-al-Assad-poate-conta-pe-sprijinul-militar-și-diplomatic-al-omologului-său-rus-Vladimir-Putin
Interzis pentru kurzi
Profunde dezacorduri există însă între Moscova şi Ankara cu privire la Siria, inclusiv refuzul Turciei de a accepta participarea grupurilor kurde siriene – Partidul Uniunii Democratice (PYD) şi Unitatea de Protecţie a Poporului Kurd (YPG) – la discuţiile de la Soci.
‘Vom finaliza acest proces prin continuarea pasului pe care l-am făcut cu operaţiunea Scutul Eufratului în Afrin şi Manbij, şi apoi vom aduce securitatea şi pacea la toate frontierele’ (Turciei), a declarat recent Erdogan în faţa membrilor partidului său aflat la putere, ‘Dreptate şi dezvoltare’ (AKP).
Turcia a lansat operaţiunea transfrontalieră în 2016, pentru a combate organizaţia Stat Islamic de-a lungul frontierei cu Siria şi a contracara YPG, miliţiile kurde din Siria care controlează în prezent Afrin. La randul sau, Manbij se află sub controlul Forţelor Democrate Siriene (SDF), o coaliţie formată din diferite grupări susţinute de SUA şi dominată de YPG.
Potrivit Ankarei, atât YPG, cât şi SDF sunt ramuri ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis în Turcia, şi prin urmare sunt ‘teroriste’. ‘Acum este timpul să distrugem total proiectul organizaţiei separatiste de a stabili un coridor terorist în Siria’, a mai declarat Erdogan.
Bashar al-Assad, amenințat de Erdogan
Un alt punct de dezacord se referă la soarta lui Bashar al-Assad, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan susţinând în continuare că nu există, în opinia lui, o soluţie în Siria cu preşedintele sirian la putere, pe care l-a descris recent drept ‘terorist’. Surse apropiate autorităților de la Damasc acuză periodic serviciile de securitate turce de conceperea unor operațiuni care au drept scop lichiderea fizică a liderului de la Damasc, Bashar al-Assad, în colaborare cu reprezentanți ai unor organizații islamiste radicale. Aceste acuzații nu au putut fi dovedite. (M.A.B./M.I.)
