de Natalia Ciobanu | aug. 4, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Razboiul ruso-european pentru Ucraina se intensifica
Interzicerea comercializării ciocolatei ucrainene pe piața din Federația Rusă nu va obliga Ucraina să renunțe la Uniunea Europeană, consideră experți economici și politici de la Kiev, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS, acestia mai subliniind că amenințările Rusiei au devenit realitate. „Rusia vrea să demonstreze cu exemple concrete care este diferența: ce va obține Ucraina și mediul de afaceri după ce va alege Uniunea Vamală și accesul pe piața rusă, iar pe de altă parte – ce avantaje oferă integrarea în UE și crearea zonei de liber schimb cu UE. Cu cât ne apropiem de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, cu atât mai mult Rusia va arăta mai des asemenea exemple. Acum toate amenințările vor deveni realitate”, a subliniat politologul Vadim Karasev.
„Cu toate aceste piedici cerd că mediul de afaceri ucrainean nu va ceda și va căuta noi piețe de desfacere. Ucraina a ales deja calea. Calculele oamenilor de afaceri nu vor putea întoarce Ucraina din drum. Rusia în anii 90 a procedat la fel și cu Țările Baltice”, a mai explicat Karasev.
Presiuni politice
Un alt expert din cadrul Centrului de cercetări politice și economice „A. Razumkov” din Kiev, Vasilii Iurcișin, subliniază că Rusia implică politica în relațiile comerciale cu Ucraina. Expertul nu exclude că după interdicția importului de ciocolată ar putea urma alte produse din Ucraina, cum ar fi carnea și produsele lactate, calitatea cărora a fost pusă anterior sub semnul întrebării de partea rusă.
Potrivit datelor statistice, cota bomboanelor „Roshen” este de 3,2% din piața rusească a dulciurilor (locul 6 dintre producători). Unii analiști ucraineni, citati de mass-media, admit că interzicerea importului de dulciuri marca „Roshen” pe piața rusă este o presiune politică care ar putea ave o legătură directă cu poziția pro europeană a proprietarului corporației „Roshen”, deputatul Petr Poroșenko. Acesta a deținut mai multe funcții-cheie în guvernele de la Kiev de după anii 90, iar ultima funcție a fost cea de ministru al Economiei în cabinetul de miniștri Azarov-1.
Băncile rusești vs. ciocolatele ucrainene
Presa de la Kiev a scris că o reacție de răspuns a Kievului ar putea fi o lovitură dată băncilor cu capital rusesc din Ucraina. „Ucraina ar putea începe să facă același lucru cu băncile rusești, care activează pe teritoriul său, pentru a scoate capitalul putinist”, a declarat economistul Oleg Soskin, referindu-se la băncile cu capital rusesc VTB, Sberbank, Alfa-Bank.
Soskin presupune că disensiunile ruso-ucrainene din cauza refuzului Kievului de a adera la Uniunea Vamală vor escalada. „După declarațiile lui Onișcenko (principalul medic sanitar din Rusia – n. red.) în mod sigur vor apărea alte. Apoi va urma lovitura asupra industriei auto, iar acest lucru înseamnă că vor avea de suferit oligarhii ucraineni Ahmetov și Pinciuk”, admite expertul. „Presiunile Rusiei asupra oligarhilor noștri, interzicerea producției ucrainene și altele nu îl vor impune pe Ianukovici să renunțe la integrarea europeană”, speră Oleg Soskin.
de Natalia Ciobanu | aug. 4, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, R. Moldova, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ofiterii serviciului militar rus de informatii, GRU, interzisi in 30 de tari
Ministerul Apărării din Federația Rusă a redactat o listă de țări în care accesul angajaților săi este interzis în perioada concediilor, astfel de restrictii fiind impuse. atat militarilor, cat si civililor angajati in minister, si care detin informatii secrete, relateaza surse militare oficiale de la Moscova, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, acestora, șeful Statului Major rus, Valerii Gherasimov, a semnat un ordin prin care accesul angajaților care dețin informații secrete și strict secrete din Ministerul Apărării este interzis în 30 de țări, dintre care sunt și șapte foste republici sovietice din URSS.
Statul rus le interzice militarilor săi să-și petreacă concediul în Israel și Egipt, din cauza situației militare și politice din aceste țări. Astfel, un oficial al Statului Major a specificat că, atunci cînd un comandant autorizează plecarea în concediu, el trebuie să-şi atenţioneze subordonaţii “să ia în calcul situaţia militar-politică şi infracţională în statele” în care doresc să meargă în vacanţă. În plus, ofiţerii au interdicţie în ţările incluse de Ministerul rus de Externe pe lista cu zone de risc, care nu sînt recomandate pentru călătorii nici măcar simplilor cetăţeni ruşi.
Lista unde îşi pot petrece vacanţa militarii ruşi conţine 39 de destinaţii, printre care Azerbaidjan, Austria, Bulgaria, Belarus, Belgia, Cehia, Cipru, Croaţia, Cuba, Danemarca, Elveţia, Franţa, Grecia, Italia, Indonezia, Iordania, India, Malta, Maroc, Muntenegru, Norvegia, Republica Moldova, Slovenia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, Thailanda, Turcia, Tunisia. Dintre fostele republici sovietice nu figurează Estonia, Letonia, Lituania, Georgia, Tadjikistan, Kirghizstan si Turkmenistan, ceea ce înseamnă că acestea se află sub interdicţia de a fi vizitate de militarii ruşi în perioada concediilor.
Unul din responsabilii Academiei de probleme geopolitice din Moscova, Konstantin Sivkov, consideră că militarii ruşi, în genere, ar trebui să evite ţările islamice, unde sînt puternice poziţiile wahabiţilor, ca Arabia Saudită, Qatar, Iordania, dar şi zone instabile ca Siria şi Libia, precum şi Statele Unite ale Americii, mai conchide si presa de la Bucuresti.
de Natalia Ciobanu | iul. 31, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Fostul premier Iulia Timosenko, speranta opozitiei ucrainene
Adepții fostului premier Iulia Timoșenko, membri ai fracțiunii parlamentare „Batkivșcina”, au înregistrat un proiect de lege în Rada Supremă care prevede accesul deținuților calculatoare conectate la rețeaua Internet, relateaza mass-media de la Kiev, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Deputatii au argumentat inițiativa prin faptul că statul îi lipsește pe cei aflați în detenție de legătura cu lumea din afară, iar acest lucru poate fi recuperat cu ajutorul tehnologiilor informaționale moderne.
Razboi politic
Autorii proiectului menționează în nota informativă că accesul condamnaților la Internet și email îi motivează să se „reeduce”. Cu toate acestea, aceste cheltuieli vor fi achitate din buzunarul deținutului. Inițiatorii au mai invocat exemplul unor țări din lume în care deținuții se pot conecta la Internet, cum ar fi Marea Britanie, Australia, SUA și Canada. Potrivit lor, în Norvegia, condamnații au calculatoare în celule. Recent și Azerbaidjanul a luat o decizie în acest sens.
Deputații puterii au declarat că vor respinge inițiativa legislativă, motivând că nu statul îi privează pe deținuți de libertate și legătura cu lumea exterioară, ci ei însuși, atunci când comit infracțiuni. Acestia mai considera că parlamentarii din opoziție fac aceste eforturi pentru a-i oferi acces la Internet liderului lor, Iulia Timoșenko, condamnată la 7 ani de închisoare, si considerata unul din principalii contracandidati la alegerile prezidentiale din 2015 ai actualului lider de la Kiev, Viktor Yanukovici.
„Adevărul de după gratii”
În aproape cei doi ani de detenție, Timoșenko a reușit să transmită de după gratii mai multe mesaje, pe care le transmitea prin intermediul fiicei sale și a avocatului. Aceste mesaje au fost postate pe site-ul formațiunii politice „Batkivșcina”, principala forta de opozitie in Rada Suprema de la Kiev, precum si de mass-media afiliata.
Câteva file din jurnalul de detenție al fostului premier, intitulat „Adevărul de după gartii” au fost publicate si pe site-ul ziarului de opoziție, „Ukrainsika Pravda”.
de Natalia Ciobanu | iul. 26, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Belarus, o problema pentru UE
O instanță locală din Minsk a decis să-l scutească de pedeapsă pe fostul candidat la funcția de președinte din Belarus, Vladimir Nekliaev, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În luna mai 2011, Nekliaev a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendarea pedepsei, fiind acuzat că a organizat proteste în capitala Minsk. La proces, Nekliaev a declarat că este gata să pledeze vinovat în cazul în care conducerea republicii va recunoaște că procesul împotriva opoziției este unul motivat politic.
Mai mulți lideri ai opozitiei din Belarus s-au ales cu dosare penale, după ce au organizat proteste împotriva rezultatelor alegerilor prezidențiale din 19 decembrie 2010. Astfel, in decembrie 2010 forțele de securitate din Belarus au arestat sute de persoane, inclusiv candidați prezidențiali și jurnaliști străini, care au protestat împotriva realegerii lui Aleksandr Lukașenko în funcția de șef al statului cu 90% din voturi. Actiunile autoritatilor belaruse au atras protestele organismelor si statelor membre UE, precum si al SUA.
de Natalia Ciobanu | iul. 25, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Tranparency International Ucraina deranjeaza autoritatile de la Kiev
Directorul executiv al Tranparency International Ucraina, Oleksii Hmara, riscă să fie penalizat de autoritățile ucrainene pentru că a organizat un protest pașnic în scuarul Administrației Prezidențiale din Kiev, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In data de 24 iulie, în fața instituției prezidențiale de la Kiev a avut loc un protest pașnic teatralizat, intitulat „Sparge peretele birocrației”, organizat de Transparency International împreună cu organizatia „Comitetul anticorupție” din Ucraina. Prin această acțiune organizatorii au vrut să demonstreze că societatea civilă ajunge cu greu la factorii de decizie pentru a face propuneri în domeniul combaterii fenomenului corupției, una dintre cele mai grave probleme din Ucraina.
Decizie controversata
Aceasta nu a fost prima acțiune prin care Transparency International a încercat să demonstreze că societatea civilă din Ucraina este neglijată. De această data însă protestatarii pașnici au reușit să transmiă unui angajat al Administrației Prezidențiale de la Kiev o scrisoare.
La sfârșitul evenimentului însă un reprezentant al autorităților a declarat că activiștii nu aveau dreptul să organizeze protestul, deoarece există o decizie judecătorească care interzicea organizarea acțiunilor de protest în perimetrul sediului instituției prezidențiale din Kiev, valabilă până la sfârșitul anului 2013. Astfel, oamenii legii au deschis o anchetă pe numele lui Oleksii Hmara, pe motiv că acesta a comis o infracțiune administrativă.
„Nici măcar nu-mi pare rău, dar este ridicol că autoritățile au venit să ne anunțe despre interdicția de a organiza protestul abia după ce l-am încheiat. Oare s-au speriat de camerele de luat vederi? Noi, Transparency International Ucraina, am încercat să atragem atenția Administrației Președintelui față de politica anticorupție incapabilă a statului. Dacă amendarea mea este un preț pentru spunerea adevărului despre starea reală a lucrurilor din țară, Transparency International Ucraina este gata să-l plătească”, a declarat Hmara.
Lupta cu corupția este mimată
Recent Transparency International a prezentat un raport de monitorizare privind realizarea programului de stat pentru combaterea și prevenirea corupției în perioada anilor 2011- 2015. „Punctele ratei de succes a programului de stat este de numai 2,7 din 5 posibile, ceea ce reprezintă o realizare de 54%. Acest lucru înseamnă că fiecare a doua sarcină a fost realizată pe jumătate”, a comentat rezultatele raportului Oleksii Hmara.
Expertul a subliniat că pentru programul anticorupție statul trebuia să aloce 820 de milioane de grivne, dar în realitate nu a fost finanțat. Hmara a mai subliniat că cele mai puține realizări au fost în domeniul facilitării accesului la informația publică și reformarea instituțiilor de drept – Ministerul de Interne și Procuratura.
„Această stare de lucruri ar putea afecta procesul de integrare europeană a Ucrainei. Realizarea punctelor din programul anticorupție a fost o cerință a GRECO (Grupul de State impotriva Corupției al Consiliul Europei), iar Uniunea Europeană va ține cont de aprecierile acestei organziații în ajunul summit-ului din noiembrie Ucraina-UE”, a mai subliniat Oleksii Hmara.
Miza politica
Opoziția parlamentară de la Kiev susține concluziile experților. „Pentru combaterea corupției este nevoie de voință politică. Dar cum este posibil ca în țara noastră puterea să lupte cu sine însăși?!”, a declarat Sergjei Sas, deputat în fracțiunea parlamentara a „Batkivșcina”.
Responsabilul pentru politica anticorupție din Guvernul de la Kiev, Andrei Bogdan, a refuzat să comenteze rezultatele monitărizării. Partidul Regiunilor, aflat la guvernare, a remarcat însă că Ucraina a respectat toate obligațiile față de Uniunea Europeană, adoptând un pachet de legi anticorupție. „Ar fi fost straniu să nu majorăm salariile pentru a da bani pentru lupta cu corupția. Este o prostie! Rada Supremă a adoptat aproape tot pachetul de legi anticorupție. Ne-a mai rămas să adoptăm legea privind Procuratura și să modificăm legea privind achizițiile publice. Cred că în UE ne vor înțelege”, a precizat deputatul Vladimir Oleinik din Partidul Regiunilor.
