Mass-media de la Kiev acuza statele UE ca nu respecta regimul liberalizat de vize

Mass-media de la Kiev acuza statele UE ca nu respecta regimul liberalizat de vize

Mass-media ucraineana pune tunurile pe statele UE

Mass-media ucraineana pune tunurile pe statele UE

Cetățenii ucraineni nu se bucură deocamdată de facilitățile regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, informează agenția de presă UNIAN, citată de KARADENIZ-PRESS. Constatarea a fost făcută de către jurnaliștii ucraineni aproximativ la o lună după întrarea în vigoare a unor proceduri simplificate de eliberare a vizelor pentru țările UE pentru câteva categorii de cetățeni ucraineni.
UNIAN precizează că de la 1 iulie vizele pe termen lung urmau să fie eliberate mai simplu pentru jurnaliști, șoferii de autocare și tiruri, reprezentanți ai societății civile, persoane care au rude apropiate cu reședință în UE – în total 10 categorii de cetățeni. Procedura prevedea obținerea vizelor valabile un an de zile, iar cei care obținuseră deja de două ori vize pe termen lung, au dreptul la o viză UE valabilă cinci ani.

Situatie complicata

Reprezentanții centrelor de vize din Ucraina spun că situația vizelor pe termen lung rămâne complicată. „Recent am avut un caz, când un om de afaceri a obținut o viză Schengen pe un an, a zburat în Germania, și nu a fost lăsat să iasă din avion, fiind suspectat că viza lui este falsă”, a explicat Andrei Șeremetiev, angajatul unui centru de vize din Kiev. Potrivit lui, cazurile când deținătorii unor vize pe termen lung nu obțin una pe cinci ani sunt destul de frecvente.
Angajații centrelor de vize spun că numărul de vize Schengen, eliberate pe un an, a rămas neschimbat. Exista refuzuri doar în cazurile solicitării vizei pe cinci ani. Din cei menționați ca beneficiari ai regimului liberalizat de vize se bucură doar jurnaliștii.

Turismul afectat

Turiștii deocamdată nu se bucură de regim liberalizat pentru a călători în UE. „La începutul anului vize pe termen lung erau eliberate turiștilor pentru a călători în Slovenia, Cehia și Grecia. În prezent cei care merg în concedii nu beneficiază de nicio procedură simplificată”, a declarat directorul centrului de informații turistice din Kiev, Vladimir Țaruk.
La centrele de vize spun că sunt puțini turiști care solicită vize Schengen. Un raport al organizației „Europa fără frontiere” arată, în anii 2012-2013, că cele mai prietenoase țări la capitolul vize pentru ucraineni au fost Polonia, Ungaria, Grecia și Spania.
După liberalizarea regimului de vize, Kievul speră să semneze, toamna aceasta, în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Acordul de asociere cu UE – care ar aduce Ucraina mai aproape de Europa.

Share our work
Ucraina, pregatita pentru anexarea Transnistriei

Ucraina, pregatita pentru anexarea Transnistriei

Formatiunea politica Svoboda vizeaza anexarea Transnistriei la Ucraina

Formatiunea politica Svoboda vizeaza anexarea Transnistriei la Ucraina

Ucraina trebuie să declare că este pregătită pentru includerea Transnistriei în componența sa, în cazul în care România se va uni cu Republica Moldova, a declarat deputatul ucrainean Eduard Leonov, membru al grupului parlamentar „Svoboda”, formatiune considerata extremista de o parte a mediilor politice ucrainene si internationale. „Teritoriile în care locuiesc etnici ucraineni, au fost tăiate de granițele a catorva state vecine,  din cauza diverselor evenimente geopolitice din sec. XX. Transnistria nu este un teritoriu străin pentru Ucraina”, a răspuns deputatul într-o conversație online cu cititorii agenției „Novyi Reghion”.

Declaratii belicoase

Leonov a mai subliniat că „Ucraina nu este interesată să provoace conflicte teritoriale”, subliniind, totodată, că statul ucrainean „nu are dreptul să stea deoparte, când actori externi decid soarta etnicilor ucraineni din afara granițelor Ucrainei”. „În cazul în care România va încerca să alipească  Republica Moldova, noi va trebui să declarăm foarte clar că suntem pregătiți să integrăm Transnistria în componenta Ucrainei”, a subliniat parlamentarul de la Kiev.
Majoritatea analistilor politici de la Kiev consideră ideile expuse de Leonov drept „marginale”, fiind in contradictie cu poziția oficială a Kievului în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, care sprijina integritatea teritoriala si suveranitatea Republicii Moldova.

Svoboda, acuzata de neo-nazism

Formatiunea nationalista este recunoascuta pentru ideile radicale expuse de deputatii sai din Rada Suprema de la Kiev, recent, 30 de membri ai Parlamentului israelian adresand o scrisoare deschisa preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, în care cer deputaţilor europeni să boicoteze partidul naţionalist „Svoboda” din Ucraina. „De mai bine de o jumătate de an, primim informaţii îngrijorătoare conform cărora sentimentul naţionalist în Ucraina este în creştere şi este alimentat de organizaţia neo-nazistă „Svoboda”, care a obţinut peste 10% din voturi la ultimele alegeri parlamentare”, se arată în mesajul transmis preşedintelui PE.
„Suntem îngrijoraţi de ameninţările membrilor „Svoboda” la adresa evreilor şi ruşilor din Ucraina, precum şi a altor grupuri etnice. Aceşti oameni se inspiră din ideile naziste şi ridică în slăvi masacrele comise de către divizia ucraineană a SS în timpul celui de-al doilea război mondial”, menţionează parlamentarii israelieni.

Soc politic

Aleșii din Israel au mai subliniat că au fost „șocați” de faptul că „Svoboda” face parte din blocul opoziției unite din legislativul ucrainean, compusa din formatiunile politice opuse guvernului de la Kiev, format de catre Partidul Regiunilor. Membrii Knessetului au declarat că nu pot fi indiferenți atât timp cât există neo-nazism, în orice parte a lumii.
KARADENIZ-PRESS precizează că formațiunea nationalistă „Svoboda” se bucură, in principal, de susținerea locuitorilor din vestul Ucrainei, iar la alegerile din toamna anului trecut este prezentă în Rada Supremă de la Kiev, cu un grup format din 36 de deputati.

Share our work
Polonia refuză să participle la jocul Rusiei împotriva Ucrainei

Polonia refuză să participle la jocul Rusiei împotriva Ucrainei

Gazprom, arma strategica a Kremlin-ului

Gazprom, arma strategica a Kremlin-ului

Autoritatile poloneze isi mentin decizia de a renunta la construcţia conductei de gaz „Yamal-2”, care ar fi trebuit să ocolească teritoriul ucrainean, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. „Yamal-2” este un gazoduct al Rusiei care urma să ajungă în Europa prin Republica Belarus şi Polonia, similar conductei „Yamal-1”, care are aproximativ 3000 de kilometrii, in Federatia Rusa, Republica Belarus si Polonia. În pofida faptului că președintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a declarat că această conductă de gaz va traversa Polonia, ministrul polonez de finanțe, Włodzimierz Karpiński, a declarat că Varşovia nu examinează posibilitatea implementării acestui proiect. Intentiile Gazprom au dus la concedierea unui numar de oficial polonezi, care sustineau proiectul Yamal-2.

Axa energetica Kiev-Varsovia

Ministerul Energiei din Ucraina speră că refuzul Poloniei va stopa implementarea unui numar de proiecte de anvergura, initiate de Moscova, prin care se vizeaza constructia mai multor conducte de gaze care să ocolească Ucraina. Referindu-se la afirmaţiile lui Aleksei Miller, potrivit cărora gazoductul va traversa teritoriul Poloniei, ministrul de la Varşovia a subliniat că partea poloneză nu are de gând să accepte propunerea Rusiei.
Pana in acest moment, niciun oficial „Gazprom” nu a comentat, pozitia guvernului de la Varșovia. Autoritatile poloneze nu sunt la prima confruntare cu Gazprom, monopolul rus incercand sa stopeze exploatarea gazelor de sist pe teritoriul Poloniei.

Dependenta energetica

Reamintim că Ucraina caută, în prezent, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, pentru a isi reduce dependenta de „Gazprom”. Ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavițki, susține că Ucraina achită cel mai mare preț pentru gazele rusești. Potrivit lui, în al treilea trimestru din acest an, Ucraina achită 400 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze. Acest tarif include şi reducerea de 100 de dolari per mia de metri cubi, obţinută de Kiev în anul 2010, ca urmare a semnării renumitelor Acorduri de la Harkov, care au permis prelungirea staționării Flotei rusești la Marea Neagră.
Staviţki a precizat că actualul preţ pentru gazele naturale ruseşti în Europa este de aproximativ 340-370 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz.

Share our work
Iulia Timoșenko, doi ani în detenție

Iulia Timoșenko, doi ani în detenție

Iulia Timosenko ramane speranta opozitiei ucrainene pentru castigarea urmatoarelor alegeri parlamentare

Iulia Timosenko ramane speranta opozitiei ucrainene pentru castigarea urmatoarelor alegeri parlamentare

Acum doi ani, pe 5 august 2011, fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko a fost arestată pentru a treia oară în întreaga sa carieră politică. Arestările din anii 1995 și 2001 au transformat-o întrun lider al opoziției, iar „dosarul gazelor” a devenit fatal: instanța a condamnat-o la șapte ani de detenție. În acești doi ani petrecuți după gratii, Timoșenko a devenit deținutul №1 din Ucraina.

Timoșenko suflă în ceafa lui Ianukovici

Unul dintre cele mai recente sondaje de opinie, realizat de Centrul pentru cercetări politice și economice „A. Razumkov”, în colaborare cu fundația „Inițiative democratice”, a arătat că Iulia Timoșenko, în pofida absenței sale din viața politică activă, „suflă în ceafa” președintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici. La alegerile prezidențiale din 2015 pentru Ianukovici ar vota 23,4% de ucraineni (din cei care vor merge la vot). În același timp, pe Timoșenko sunt gata să o susțină 16,3% din respondenți. Analizând acest rezultat, sociologii admit că fostul premier ar obține locul doi în primul tur al scrutinului prezidențial, iar în al doilea tur l-ar putea învinge detașate Viktor Ianukovici. În acest fel, în perioada detenției sale în închisoarea din Kacianovsk, ea a reușit nu doar să-și păstreze rolul de lider național, dar și să îl întărească.
Analiști politici ucraineni susțin că deschiderea cazului penal pe numele Iuliei Timoșenko urmărea mai multe scopuri. Primul a constat în înlăturarea unui concurent politic puternic. Al doilea a urmărit distrugerea opoziției, iar al treilea obiectiv a  fost să le demonstreze ucrainenilor ce pățesc cei care sunt anti-sistem.
Se pare că după doi ani de aflare după gratii a Lady Iu., cum preferă să o numească unii jurnaliști ucraineni, niciunul dintre cele trei obiective nu a fost realizat până la capăt. Timoșenko nu a fost distrusă complet ca politician, opoziția s-a unit (deși mai sunt unele disensiuni) și trei partide parlamentare s-au înțeles să susțină un singur candidat în al doilea tur la prezidențiale. Ultimele proteste ale cetățenilor din Ucraina au arătat că nici oamenii simpli nu s-au lăsat intimidați, pentru că orice abuz al forțelor de ordine s-a lăsat cu scandaluri și proteste mari la care se cerea demisia vreunui demnitar.

Lady Iu. și opoziția

O parte din analiștii politici susțin însă că opoziția a fost afectată de condamnarea liderului „Batkivșcina”. Ei afirmă că nimeni din „troika” opoziției parlamentare – Arsenii Iațeniuk („Batkivșcina”), Vitalii Klicko („UDAR”) și Oleg Teagnibok („Svoboda”) – nu poate lua responsabilitatea de a fi cu adevărat un lider al Opoziției. Niciunul dintre cei trei nu are carisma și puterea de a scoate oameni în stradă și a presa autoritățile, calități specifice fostului premier. Unele voci spun că Iațeniuk, Kliciko și Teagnibok sunt conștienți de caracterul puternic al Lady Iu. și sunt îngrijorați că ea ar putea deveni figura principală la alegerile prezidențiale, în contextul în care toți trei s-au arătat dispuși să-și încerce forțele la scrutinul din 2015.
Pe de altă parte, și Timoșenko a lăsat să se înțeleagă uneori că este dezamăgită de colegii săi din tabăra opoziției. Deși ea a insistat ca cele trei forțe parlamentare de opoziție să formeze o coaliție unită, în final s-a arătat dezamăgită. Per ansamblu, starea opoziției este o problemă în Ucraina, pentru că o alternativă nu există la ora actuală.
Criza din opoziție a apărut nu atât din cauza lipsei unei personalități puternice, cât din cea a lipsei unui program politic. În anul 2004 politicienii și cetățenii luptau pentru direcția în care să se miște țara – dintre vectorul european și cel euroasiatic. Astăzi Guvernul de la Kiev și președintele Viktor Ianukovici se declară proeuropeni și chiar au demarat unele reforme în acest sens.

Timoșenko și UE

Uniunea Europeană a insistat de la început pentru eliberarea Iuliei Timoșenko din închisoare. Unele țări membre, precum Germania și Lituania, au declarat că justiția din Ucraina este selectivă, precizând că numai soluționarea „problemei Timoșenko” ar putea duce la progresul Ucrainei în dialogul cu UE. Oficialii europeni ascultă părerea societății civile din Ucraina și a opoziției, nu doar pe cea a autorităților.
Un alt aspect important este că CEDO continuă examinarea plângerilor fostului premier condamnat în regim de urgență. Pe 30 iulie a expirat termenul în care Ucraina putea contesta decizia CEDO în cazul primei plângeri a Iuliei Timoșenko, în care ea pleda că pe 5 august 2011 a fost reținută ilegal. Pe 30 aprilie în acest an CEDO a constatat că arestarea opozantei s-a făcut cu încălcarea câtorva articole din Convenția pentru drepturile omului. Tot atunci Curtea de la Strasbourg a recunoscut parțial și politizarea dosarului pe numele fostului premier. CEDO a mai constatat că nu au existat dovezi pentru a stabili că Timoșenko a fost maltratată și că nu ar fi beneficiat de îngrijiri medicale necesare. Având în vedere că Ucraina nu a contestat acest verdict, reiese că decizia CEDO este definitivă și trebuie respectată de autoritățile ucrainene.

Refuz ucrainean

Funcționarii ucraineni din Ministerul Justiției spun însă că intrarea în vigoare a deciziei CEDO nu va schimba nimic în cazul Timoșenko, pentru că Ucraina ar fi respectat-o demult, adoptând noul Cod procesual penal.
La CEDO a mai fost depusă o altă plângere a Iuliei Timoșenko, în care ea subliniază că a fost lipsită de dreptul la justiție echitabilă. Fostul premier pune la îndoială calitatea prevederilor din Codul penal, aplicate în dosarul ei. Mai mult, Timoșenko acuză conducerea penitenciarului în care este deținută de publicarea pe Internet a unor înregistrări video și audio din timpul convorbirilor cu soțul ei sau atunci când se afla în salonul spitalului din închisoare. În cazul dat ar fi vorba despre încălcarea dreptului la familie și viață privată. În plângere se mai menționează că fostul premier, începând cu data de 5 august 2011, a fost lipsită de dreptul la dialog cu massmedia, ceea ce i-ar fi afectat viața politică.

Strategie politica

Eliberarea Iuliei Timoșenko este un as în mâneca puterii de la Kiev, folosit atât în procesul de negocieri cu UE, cât și în campania electorală pentru alegerile preizdențiale din 2015. Viktor Ianukovici speră că Ucraina va reuși să semneze Acordul de asociere cu Ucraina în toamna acestui an, la Vilnius, fără să o elibereze pe Timoșenko din închisoare. Fostul premier ar putea deveni liber doar după alegerile prezidențiale, în urma cărora Ianukovici speră să fie reales.
Șansele sunt și mai mari dacă în fruntea Președinției ar putea veni un candidat din tabăra actualie opoziții parlamentare.

Share our work
SUA trimite un ambasador CIA la Kiev

SUA trimite un ambasador CIA la Kiev

SUA si Federatia Rusa se confrunta pentru influenta in Ucraina

SUA si Federatia Rusa se confrunta pentru influenta in Ucraina

Statele Unite ale Americii (SUA) vor depune eforturi pentru integrarea Ucrainei în lumea occidentală, deoarece acest deziderat corespunde intereselor globale ale SUA în spațiul post sovietic, considera cunoscutul analist politic ucrainean, Volodymyr Fesenko, referindu-se la recentele declarații ale noului ambasador la Kiev, Geoffrey Pyatt, potrivit căruia SUA vor ajuta Ucraina să devină un „stat modern”. Geoffrey Pyatt a sosit in Ucraina la sfarsitul saptamanii trecute, urmand sa isi preia in mod oficial functia dupa prezentarea scrisorilor de acreditate. Pyatt, care este diplomat de cariera, provine dintr-o familie cunoscuta pentru relatiile apropiate cu CIA si FBI (n.r.-rude ale sale au ocupat functii de raspundere in cele doua institutii), si a lucrat in diferite functii de conducere in aparatul diplomatic al SUA, inclusiv in Nicaragua, India, China, Pakistan.

Obiectiv diplomatic

Fesenko admite că rezultatul la care speră viitorul șef al misiunii SUA de la Kiev este semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE în anul 2013. Analistul a respins afirmațiile unor politicieni, care au interpretat declarația lui Pyatt referitor la Ucraina drept o confruntare a influenței rusești. „Este vorba despre concurență. SUA nu au ascuns niciodată abordarea critică față de procesele de reintegrare din fostul spațiu sovietic. În cazul de față este vorba despre crearea Uniunii Euroasiatice, deoarece, vorbim despre regimuri autoritare”, subliniază Volodymyr Fesenko.

Confruntare geostrategica

„Dar nu doar SUA se opune proceselor care nu îi convin. Același lucru îl face și Rusia” mai considera analistul. „Acum câțiva ani Ucraina și Georgia au avut șansa să obțină planul de acțiuni privind colaborarea cu NATO, după care putea fi pusă pe tapet întrebarea aderării la NATO, dar Rusia a făcut tot posibilul pentru ca acest pas să nu fie făcut. Așadar nu doar SUA încurcă jocului rusesc, dar și Rusia face același lucru”, a subliniat Fesenko.
Analistul politic mai menționează că alegerea de tipul „sau-sau” dintre Uniunea Europeană și Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan) nu este convenabilă pentru Ucraina. „Cred că drumul nostru spre UE nu mai poate fi pus la îndoială. Altă problemă este că problema statutului de stat membru al UE nu are o perspectivă. Noi trebuie să urmărim cum se va dezvolta UE în următorii ani” mai considera Volodymyr Fesenko.

Format convenabil

Totodată, expertul spune că Ucraina trebuie să găsească un format convenabil în relația cu Rusia, care nu va trebui să contravină integrării europene, dar, în același timp, să ofere perspective de dezvoltare a relațiilor cu vecinul din est.
Anterior presa de la Kiev a scris că diplomatul american Geoffrey Pyatt, pe care președintele SUA Barack Obama l-a numit in funcția de ambasador la Kiev, a declarat că cel mai înalt obiectiv al său va fi să ajute Ucraina să devină un stat european modern și democratic. Această declarație a fost făcută la ședința Comitetului pentru relații externe al Senatului SUA, în timpul aprobării sale la noul post.

Share our work