de Isac Mihai | nov. 22, 2019 | România, Știri, Turcia, UE
Personalitatea-lui-Fethullah-Gülen-dezvăluită-la-București
La București are loc lansarea cărții „Fethullah Gülen: A Life of Hizmet” (titlu românesc: O viață în Hizmet), scrisă de cunoscutul teolog luteran american John Pahl. Demersul editorial, susținut de editura Cetatea de Scaun, vine pe fondul recentelor evenimente îngrijorătoare de la Constanța, unde înalți diplomați turci au cenzurat discursul unui diplomat american la un eveniment organizat de Muftiatul Cultului Musulman din România.
Demers necesar
Primul eveniment, moderat de jurnalistul Ovidiu Nahoi, va avea loc astăzi la hotelul Sheraton București, sala Iridium, de la ora 19, unde autorul Jonh Pahl va răspunde întrebărilor publicului.
Ce este Mișcarea Hizmet? Cine este Fethullah Gülen? De ce este el important pentru umanitate? sunt doar câteva dintre întrebările la care organizatorii vor încerca să răspundă.
Cartea „Fethullah Gülen: A Life of Hizmet”, scrisă de Jon Pahl, va mai fi prezentată și în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus Radio România 2019. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 23 noiembrie, de la ora 10.45 în sala Virgil Madgearu. (Yunal Reșid)
de Isac Mihai | nov. 22, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, România, Știri, Ucraina
NATO, sprijinit la Marea Baltică
Preşedinţii Poloniei, Andrzej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, două ţări membre ale NATO, au apreciat „vitalitatea” Alianţei Nord-Atlantice, respingând viziunea franceză a unei organizaţii în stare de „moarte cerebrală”, relatează mass-media regională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Prezenţa militară crescândă a Statelor Unite în Polonia în coordonare cu NATO demonstrează vitalitatea Alianţei”, a afirmat preşedintele polonez într-o conferinţă de presă comună la Vilnius alături de omologul său lituanian. „La fel ca preşedintele Nauseda, nu văd absolut nicio problemă cu vitalitatea NATO”, a adăugat Andrzej Duda.
Contingente NATO
La rândul său, şeful statului lituanian a afirmat că cele 29 de ţări membre ale Alianţei „nu ar trebui să aibă nici cea mai mică îndoială că această organizaţie rămâne garantul esenţial al securităţii noastre”.
În ultimele două luni, Statele Unite şi-au mărit rotaţia trupelor lor din Polonia şi Lituania care se adaugă contingentelor NATO ampalsate pentru a face faţă unei eventuale ameninţări din partea Rusiei.
În urmă cu doi ani, NATO a desfăşurat patru batalioane multinaţionale de 1.000 de persoane fiecare în Polonia şi în ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) pentru a contracara orice veleitate agresivă a Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea de Moscova în 2014.
Printre statele membre care participă la contingentele NATO Enhanced Forward Presence desfășurate în statele baltice și Polonia se numără Canada, Marea Britanie, România, Albania, Slovacia, Italia, Franța, Olanda, Croația, Belgia, Danemarca, Islanda, etc..
NATO, consolidat la Marea Baltica
Moarte cerebrală
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a atras critici vehemente apreciind că NATO se confruntă cu o „moarte cerebrală”, cu câteva săptămâni înainte de summitul Alianţei, prevăzut la 4 decembrie la Londra. Şeful statului francez a acuzat, de asemenea, absenţa unei coordonări între SUA şi aliaţii săi, precum şi decizia Turciei de a lansa o operaţiune unilaterală în nord-estul Siriei.
La câteva zile, ministrul francez al apărării Florence Parly a declarat că statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.
‘Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.
Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.
‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 20, 2019 | ROMANIA
Regimul Erdogan, atac total împotriva libertății de exprimare din România
Muftiatul Cultului Musulman din România a organizat, luni, un eveniment religios la Constanța, unde a fost invitată și Abigail Rupp, adjunctul Ambasadorului SUA la București, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform organizatorilor, oficialul SUA urma să susțină un discurs despre libertatea religioasă. Când a ajuns pe scenă, diplomatul american a fost oprit de Consulul General al Turciei la Constanța care i-a spus că prezența sa nu este prevăzută în program și trebuie să coboare de pe scenă. Momentul extrem de jenant a fost stins repede de Abigail Rupp, diplomat cu stagii în Federația Rusă, Moldova și Etiopia, care a mulțumit sălii pentru ospitalitate și a părăsit scena.
Acuzații turcești
Consulatul Turciei la Constanța a transmis că, din punctul lor de vedere, participarea și susținerea unui discurs de către Abigail Rupp nu erau prevăzute în program și că au rugat-o pe aceasta ”să fie înțelegătoare” și să coboare de pe scenă. ”Potrivit Consulatului General al Republicii Turcia la Constanța și Biroului Atașatului pe Servicii de Religie, participarea la acțiunea prilejuită de Săptămâna Nașterii Profetului și susținerea unui discurs de către un reprezentant al Ambasadei SUA la București nu erau prevăzute. Din acest motiv, Consulul General al Republicii Turcia la Constanța dl. Turan i-a explicat politicos situația reprezentantei Ambasadei SUA la București, a rugat-o să fie înțelegătoare și să nu își susțină discursul. Reprezentanta Ambasadei SUA la București a înțeles situația, nu și-a susținut discursul și a coborât de pe scenă, iar domnul Consul General i-a mulțumit pentru înțelegere”, au transmis reprezentanții Consulatului General al Turciei la Constanța, citați de Info-Sud- Est.
Muftiul României, în ofensivă
Iusuf Muurat, șeful Cultului Musulman din România, contrazice vehement Consulatul Turciei la Constanța și susține că lista de invitați și discursuri a fost făcută împreună, de ambele instituții, deci diplomații turci știau că Abigail Rupp urma să țină un discurs. În susținerea afirmației, Muftiul a transmis Info Sud-Est listele pe care organizatorii au stabilit împreună cum se va desfășura evenimentul. ”Noi ne-am cerut scuze, dumneaei era pe lista vorbitorilor, evenimentul era organizat de Muftiat, ne pare rău de atitudinea pe care au avut-o reprezentanții statului turc, respectiv consulul și cei doi atașați pe servicii religioase. Ne-am cerut scuze și față de Ambasada SUA, ne cerem scuze și public pentru incident. Nu am vrut să intervin atunci pentru că se crea o stare foarte mare de haos, se genera un conflict și eram și eu foarte tensionat și nu am vrut să mă cert cu ei, dar le-am transmis că nu este frumos ceea ce fac ei. Evenimentul este organizat în România, este organizat de o instituție de cult a statului român, Muftiatul, iar cei de la consulat sunt partenerii noștri, sunt bineveniți, dar orice invitat de-al meu este binevenit, având în vedere bunele relații pe care le avem noi, ca țară (România, n.red.), cu SUA. Văd că dumnealor nu au înțeles semnificația acestui eveniment. Noi suntem autoritatea care organizează evenimentul, ei au fost partenerii noștri, pentru că nu am avut resursele financiare necesare, adică să aducem oamenii din localități și conferențiarii din Turcia. Dar evenimentul este organizat de Muftiat, toate evenimentele religioase din România sunt organizate de Muftiat. Eu nu am nicio obligație să prezint Consulatului lista de invitați. Eu am făcut-o ca un gest de prietenie față de partenerii mei și le-am spus că vor veni și reprezentanții SUA la eveniment, deși nu eram obligat să le spun pe cine invit și pe cine nu”, a declarat Muftiul Iusuf Muurat pentru Info Sud-Est.
Libertatea religioasă
Ambasada SUA a transmis că gestul de luni al Consulatului Turciei denotă că reprezentanții Guvernului turc au obiectat în mod public față de rolul unui reprezentant al SUA și că l-au împiedicat să vorbească tocmai la un eveniment despre libertate religioasă și diversitate. ”Statele Unite ale Americii consideră că libertatea religioasă este un drept universal al omului și stă la baza protecției celorlalte drepturi inalienabile, incluzând libertatea de exprimare și libertatea de întrunire. Susținem libertatea religioasă și de credință în întreaga lume și depunem eforturi pentru a demonstra angajamentul nostru pentru protejarea minorităților religioase oricând este posibil. Este regretabil faptul că reprezentanții Guvernului turc au obiectat în mod public față de rolul unui înalt reprezentant al SUA și au împiedicat-o să vorbească la un eveniment care sărbătorea valorile de libertate religioasă și diversitate pe care le împărtășim în România”, au declarat reprezentanții Ambasadei SUA pentru Info Sud-Est.
Spiritul Profetului
„(…)As vrea sa ii multumesc Eminentei sale, Muftiului Iusuf pentru ca m-a invitat in aceasta seara aici pentru a sarbatori nasterea profetului Muhammed. Eminenta sa Muftiul este o voce puternica in domeniul dialogului inter-confesional si al libertatii religioase. Sunt onorata sa ma aflu aici printre dumneavoastra, membrii uneia dintre cele mai vechi comunitati religioase din Romania, si as vrea sa folosesc aceasta oportunitate pentru a reafirma relatia solida si de lunga durata dintre Statele Unite si comunitatile musulmane din Romania. Statele Unite sustin cu tarie promovarea libertatii religioase. Comunitatea musulmana din Romania este un exemplu remarcabil in Europa de comunitate cu o istorie bogata si in acelasi timp profund moderna si integrata” se arată în discursul pregătit de Abigail Rupp.
„Am vazut ilustrarea perfecta a acestei realitati atunci cand in Martie am vizitat colegiul Kemal Ataturk din Medgidia, unde elevi romani, atat musulmani cat si crestini, studiau, lucrau si se jucau impreuna.
Ma bucur de fiecare data cand am sansa de a calatori in afara Bucurestiului si imi place in mod special sa experimentez cultura si caracterul unic al regiunii Dobrogea. Sa vad minaretele, sa respir aerul marii si sa gust mancarurile minunate – poti sa simti istoria acestui loc, infuzia culturii comunitatilor turce si tatare si traditiile Islamului. Locuitorii acestei regiuni si aceasta comunitate sunt cu adevarat speciali: in mod unic romani si mandri musulmani.
Sarbatoarea din aceasta seara nu este doar o dovada a traditiei musulmane vii din Dobrogea, ci si un prilej de amintire despre importanta valorilor commune ale sperantei, increderii, tolerantei si pacii” se mai arată în discursul pregătit de diplomatul SUA.
„(…) Comunitatile dumneavoastra joaca un rol cheie nu doar pe plan intern in Romania, ci in intreaga lume unde formati punti culturale si diplomatice cu acele comunitati inrudite din alte tari, inclusiv Statele Unite. Legaturile dumneavoastra ajuta nu doar la raspandirea culturii si identitatii romanesti in alte tari si printre alte popoare, ci imbogatesc Romania cu diversitatea valoroasa a culturii si ideilor pe care aceste conexiuni le aduc inapoi.
Comunitatile dumneavoastra din Romania sunt intruchiparea viziunii Profetului Muhammed despre o societate variata, armonioasa si rodnica. V-ati faurit o cultura si viata frumoasa, precum si identitati cu adevarat unice in calitate de romani turci si tatari musulmani. In numele Ambasadorului Klemm, al Ambasadei si al poporului american, va multumesc pentru oportunitatea de a sarbatori in aceasta seara cu dumneavoastra aceasta cultura si nasterea Profetului. In spiritul Profetului si al prieteniei, va doresc o seara frumoasa”. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 20, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Compania polonă de stat de exploatare şi distribuţie a petrolului şi gazelor naturale – Polskie Górnictwo Naftowie i Gazownictwo (PGNiG) – a anunţat oficial la 15 noiembrie că nu va mai cumpăra gaze naturale de la compania rusă Gazprom după încheierea actualului contract, la 31 decembrie 2022, relatează mass-media poloneză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunţul a fost făcut public atât către partea rusă cât şi către cei mai importanţi parteneri ai PGNiG.
Prețuri record
Acordul dintre cele două părţi expiră la 31 decembrie 2022 iar motivul pentru care Polonia renunţă oficial la gazele naturale ruseşti este acela că acestea „sunt vândute la preţuri record pentru piaţa mondială”. În sens politic şi geopolitic, renunţarea la gazele ruseşti este o afirmare în plan economic a relaţiilor politice şi diplomatice tulburate sever între Polonia şi Rusia în ultimul deceniu. În special venirea la putere a conservatorilor din Partidul Lege şi Justiţie, în octombrie 2015, a limitat legăturile bilaterale şi a făcut din Polonia vocea critică cea mai puternică din Europa la adresa Federaţiei Ruse, a politicii ei externe şi militare şi a regimului politic al preşedintelui Vladimir Putin.
Polonia foloseşte anual aproximativ 15 miliarde metri cubi de gaze naturale. O treime din acest consum se realizează pe baza producţiei interne, restul provine din import. Compania Gazprom furnizează pieţei polone 10,2 miliarde metri cubi gaze naturale pe an, conform acordului bilateral aflat încă în desfăşurare. În ultimii cinci ani, însă, guvernul de la Varşovia a anunţat în mod repetat că va renunţa la importul de gaze ruseşti în favoarea gazului natural lichefiat, importat din SUA şi intrat în ţară prin terminalele special construite, începând cu 2015, în portul Swinoujscie, de la Marea Baltică.
Nord Stream2, puternic contestat
În 2018, gazul natural lichefiat a reprezentat deja 20% din consumul anual naţional iar portul Swinoujscie este planificat să primească 7,5 miliarde metri cubi de gaze în 2021, faţă de 5 miliarde metri cubi în 2019. Aceasta va reprezenta jumătate din cererea de gaze naturale pe piaţa polonă într-un an. În plus, portul de la Marea Baltică va deveni un punct de distribuţie a gazului natural lichefiat şi pentru pieţele din Lituania şi Ucraina.
Polonia este unul dintre cei mai acerbi critici ai proiectului energetic Nord Stream2, care ar urma să lege Federaţia Rusă de Germania, prin Marea Baltică, fără să mai tranziteze teritoriile unor state ostile Moscovei, cum ar fi Lituania sau Ucraina. Proiectul este contestat în interiorul Uniunii Europene iar România, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019, a reuşit să aducă proiectul sub legislaţia blocului comunitar de la Bruxelles, ceea ce anulează orice posibile înţelegeri directe dintre Moscova şi Berlin pe această temă. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 20, 2019 | Știri, Ucraina
Zelenski, obosit de scandalul Burisma
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat „obosit” de scandalul legat de presiunile pe care le-ar fi exercitat asupra sa administraţia preşedintelui american Donald Trump, vizat în prezent de o procedură de destituire pornită de la aceste acuzații, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Întrebat dacă ar lansa, la solicitarea lui Trump, o anchetă asupra companiei ucrainene Burisma, cu care a colaborat fiul lui Joe Biden, rivalul democrat al liderului de la Casa Albă, Zelenski a replicat: „Toată lumea din Ucraina e aşa obosită de Burisma”. „Avem ţara noastră, independenţa noastră, propriile noastre probleme”, a subliniat șeful statului, în finalul unei conferinţe de presă cu premierul ceh Andrej Babis.
Relaţiile dintre Zelenski şi Casa Albă sunt în centrul unei furtuni politice la Washington, care a dus la declanşarea unei proceduri de destituire împotriva lui Trump.
Democraţii îl acuză pe preşedinte că a abuzat de putere în scopuri politice proprii, condiţionând un ajutor militar de circa 400 de milioane de dolari către Ucraina de deschiderea de către Kiev a unei anchete vizându-l pe fiul lui Joe Biden, Hunter Biden, mai exact activităţile acestuia în perioada când s-a aflat în consiliul de supraveghere al companiei de gaz Burisma, între 2014 şi 2019. (N.G.)
