NATO, amenințat de pilonul european propus de Paris

, , , ,
 
Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului

Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului

Statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO, a sugerat miercuri ministrul francez al apărării, Florence Parly, invitată să comenteze declaraţia controversată a preşedintelui Emmanuel Macron despre ‘moartea cerebrală’ a Alianţei, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.

Falanga europeană

Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.

Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.

‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez.

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Moarte cerebrală

Emmanuel Macron, care a făcut din ‘Europa apărării’ una din marile sale teme, a provocat la începutul lunii noiembrie un val de proteste în interiorul Alianţei atunci când, într-un interviu, a apreciat că NATO se află în ‘moarte cerebrală’.

Mulţi dintre aliaţi europeni au respins această descriere a NATO, înaintea summitului ce va avea loc pe 4 decembrie la Londra.

Declaraţiile au fost criticate de cancelarul german Angela Merkel, președintele american Donald Trump şi de preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, la fel ca numeroşi europeni, sunt sceptice faţă de posibilitatea ca Europa să facă faţă militar fără Statele Unite.

Demers european

Miniştrii apărării din Uniunea Europeană au dat undă verde recent unui număr de 13 noi proiecte în cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în materie de securitate şi apărare.

Potrivit agenţiei DPA, 47 de proiecte au fost aprobate până acum, în total, în cadrul PESCO, un proiect de cooperare lansat de state membre ale UE în 2017 pentru a depăşi fragmentarea în materie de apărare şi pentru a reduce dependenţa de SUA.

Conform unui comunicat postat marţi pe site-ul Consiliului, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acţiunilor tactice, în domeniul medical, precum şi în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acţiunilor de colaborare ale UE, precum şi pe dezvoltarea capabilităţilor pe mare, aer şi în spaţiu.

25 pentru PESCO

Douăzeci şi cinci de state membre ale UE, printre care şi România, participă la PESCO, existând o strategie de atragere și a altor țări membre ale blocului comunitar.
Potrivit DPA, unul din proiecte – Sistemul maritim antisubmarin fără pilot, condus de Franţa, Portugalia, Spania şi Suedia – va utiliza tehnologie de vârf şi inteligenţa artificială pentru războiul anti-submarine şi va contribui la protejarea ‘infrastructurilor submarine de mare valoare, precum şi a sistemelor energetice din mare’, dar şi a liniilor submarine de comunicaţii.

UE îşi propune, de asemenea, înfiinţarea unei academii cibernetice şi a unui hub de inovaţie, pentru pregătirea unei forţe de muncă cu expertiză tehnologică, proiect ce va fi condus de Spania şi Portugalia.

La rândul lor, Polonia şi Ungaria vor conduce demersurile de înfiinţare a unui centru medical axat pe asistarea forţelor europene de operaţiuni speciale.

Membrii europeni ai NATO lansează noi proiecte comune

Membrii europeni ai NATO lansează noi proiecte comune

Miliarde pentru apărare

Deşi 22 din statele UE sunt şi membre NATO, blocul european speră să lanseze din 2021 un fond de mai multe miliarde de euro pentru proiectarea şi construirea de noi tancuri, nave şi tehnologii.

‘Nu investim suficient (în apărare), iar aceste investiţii nu sunt suficient de eficiente’, a declarat luni şi ministrul francez al apărării, Florence Parly, la postul de radio France Inter, citând existenţa a 20 de tipuri diferite de aeronave de luptă, comparativ cu şase din SUA.

Franţa va avea un mare rol în 60% din cele 47 de proiecte, adesea împreună cu Germania, Italia şi Spania.

Spre exemplu, Franţa va conduce proiectele de depistare de rachete balistice în spaţiu şi de dezvoltare a unei arme de bruiaj electronic, împreună cu Spania şi Suedia.
Împreună cu Italia, Franţa va dezvolta un prototip pentru o nouă clasă de nave militare, denumită corveta de patrulă europeană. (N.G.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *