de Anatol Terzi | aug. 12, 2013 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Dupa recentele declaratii ale unor oficiali maghiari in Romania prin care s-a cerut expres autonomie pentru etnicii maghiari si reorganizare administrativa pe criterii etnice, presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la Universitatea de Vara de Izvorul Muresului, dedicata problemele romanilor din comunitatile istorice romanesti din jurul granitelor, ca Bucurestiul va isi va schimba pozitia fata de statele vecine care nu respecta drepurile romanilor din aceste zone. Pe langa Ungaria, seful statului a criticat si politicile Serbiei si Ucrainei in aceasta privinta. „Drepturile pentru minoritati sunt o emblema a nivelului de democratie. Pentru mine este clar ca si Serbia siUcraina mai au pasi multi de facut pentru a ajunge la a fi definite ca state democratice. inca nu se intelege la nivelul politic, in aceste tari, ca avantajul de a avea minoritatea recunoscuta a altui stat pe teritoriul tau este urias. Ei nu realizeaza inca acest tip de avantaje care consolideaza relatia bilaterala si fac din tara mama un partener al acelui stat in orice fel de conditii, nu numai cand e vorba de minoritati”, a afirmat seful statului, la Universitatea de vara de la Izvoru Muresului. Basescu a precizat ca presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, si-a tinut promisiunea in a fi adoptata o legislatie care sa permita invatamantul in limba materna, insa problema tine in prezent de aplicarea legii. El mai spus ca Romania isi va asum a„leadershipul punerii la punct a Budapestei”.
Mecanismele de divizare etnica, criticate de Basescu
Presedintele a precizat ca eforturile diplomatiei romanesti se vor concentra asupra implementarii legislatiei existente in Ucraina, care ar fi similara cu aceea din Romania. „Pe noi ne deranjeaza faptul ca in Ucraina se incearca aceasta impartire a romanilor in moldoveni si romani”, a mentionat Basescu. El a facut un apel catre toti cei aflati in afara granitelor sa se declare romani cu ocazia recensamintelor care vor fi organizate in perioada urmatoare. „Urmeaza recensaminte in diverse state din jurul frontierelor Romaniei. Declarati-va, fratilor, romani, nu moldoveni, nu vlahi sarbi sau mai stiu eu ce alte identitati s-au construit in timpul regimurilor comuniste si astazi ne vine greu sa spunem ca mai suntem romani. Romania trateaza cu respectul cuvenit si cu toata atentia orice minoritate, fie ca vorbim de vlahi, fie ca vorbim de armani, fie ca vorbim de moldoveni care se recunosc a fi romani. Deci, sprijinul Romaniei va veni pentru aceia care se recunosc a fi romani”, a mai afirmat seful statului. El a mai facut apel catre Kiev sa rezolve problema scolilor in limba romana. „Problema scolilor: sa stiti ca este tot o cedare a comunitatilor de romani. Acest lucru s-a intamplat, si nu e neaparat de acuzat, de a face in Ucraina scoala pentru romani, acopera un risc, sa nu iti gasesti de lucre in Ucraina pentru ca nu vorbesti ucraineana, acelasi lucru si in Ungaria. Asta le spunem si noi liderilor UDMR care insista pe scoli in maghiara”, a mai declarat Basescu.
Fara divizare si certuri in Timoc
Seful statului a declarat ca si in Serbia nivelul de democratie este inca scazut si ca asociatiile de romani de acolo sunt in continuare divizate, fapt ce impiedica o coagulare a lor pentru a-si cere drepturile. „Problemele romanilor din Timoc si din Serbia, in general, inclusiv din Banatul sarbesc. A fost domnul presedinte al romanilor din Banatul sarbesc, a avut o interventie in care spunea ca Romania nu a sprijinit suficient romanii din Serbia. Nu ati stiut cumva ca v-ati judecat trei ani pentru functia de presedinte al asociatiei, timp in care Romania nu a avut un partener acolo? A fost semanlul pe care am vrut sa il dau, sa nu credeti ca nu stim exact ce se intampla in tarile din jur cu comunitatile romane. In ceea ce priveste vlahii, multi nu recunosc ca sunt romani. Cei mai multi se declara vlahi sarbi. Politicile de asimilare in Valea Timocului de 200 de ani au dat rezultate. Problema pe care vrem sa ne-o punem este: Cum contrabalansam aceste politici de asimilare a romanilor? Primul lucru pe care putem sa il facem este solidaritatea romanilor din afara granitelor intre ei. Cate asociatii se cearta intre ele in Valea Timocului? Primul lucru pe care as vrea sa vi-l cer dvs este solidaritatea romanilor din afara Romaniei intre ei. Daca vreti ca Romania sa fie eficienta in a va sprijini, va trebuie corectitudine si solidaritate. Romania poate sa finanteze programe pentru recuperarea romanismului, dar ne este imposibil sa o facem atat timp cat comunitatile de romani sunt fragmentate. Primul apel pe care il fac, in mod deosebit celor care reprezinta asociatiile de vlahi romani din Valea Timocului, este solidaritatrea tuturor vlahilor romani”, a mai spus Basescu.
Republica Moldova nu este pregatita pentru unire
In ceea ce priveste Republica Moldova, seful statului a declarat ca si de la Chisinau trebuie sa se vorbeasca de unire, nu numai de la Bucuresti si ca in momentul de fata nu exista premizele pentru un astfel de eveniment. „Atat timp cat in constitutia Republicii Moldova se vorbeste de moldoveni, e un impediment. Eu sper ca autoritatile moldovene sa ia in calcul acest lucru. Eu cred ca de la cetatenii Republicii Moldova sa vina initiativa corectarii acestei probleme. Vorbim de unirea Republicii Moldova cu Romania: Oameni buni, exista in populatia Republicii Moldova un filon sanatos care sprijina acest lucru. Dar marea majoritate a populatiei nu doreste acum unirea cu Romania. Le spun cetatenilor Republicii Modlova: Cereti unirea si-o veti avea, dar cereti-o! Daca in Romania nu exista nici un partid romanesc care sa nu vrea unirea, dar in Republica Moldova cel mai mare partid, Partidul Comunist este pentru integrarea Moldovei in Eurasia. Romania vrea unirea cu Moldova? Da, Romania o vrea, dar Republica Moldova nu vrea unirea. Noi sustin ca solutia pentru moment este Republica Moldova in UE, acolo unde ne vom intilni si unde nu veti mai fi obligati sa platiti viza pentru UE 500 de euro”, a declarat Basescu in fata participantilor la Universitatea de Vara de Izvorul Muresului, organizata de Fundatia pentru Romanii de Pretutindeni.
de Natalia Ciobanu | aug. 7, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Interpol, acuzat ca hartuieste opozitia ucraineana
Autoritatile de la Kiev fac presiuni asupra Ungariei pentru a grabi procesul de extradare a fostului deputat ucrainean Oleksandr Şepeliov, retinut anterior de către poliţia din Budapesta, relateaza surse oficiale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Reamintim ca fostul parlamentar si și ex-membru de partid al formațiunilor politice „Batkivşcina” şi Partidul Regiunilor, a fost reţinut de către ofiterii Ministerului ungar de Interne şi reprezentanţi ai Interpolului german. Fostul deputat locuia în Budapesta şi deținea un paşaport maghiar, eliberat pe un nume fals, au mai declarat sursele citate.
Şepeliov a fost dat în urmărire internaţională de către autorităţile ucrainene, Ministerul Afacerilor Interne de la Kiev a declarat că pe numele politicianului a fost deschis un dosar penal pentru furt şi tentativă de omor. Decizia autoritatilor ucrainene este contestata de unii membri ai opozitiei parlamentare din fosta republica sovietica.
de Anatol Terzi | iul. 8, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina incearca sa isi reduca dependenta energetica fata de Rusia
Furnizarea de gaze naturale în rețeaua de transport ucraineană de gaze, în regim revers, dinspre Polonia și Ungaria a ajuns, în luna iunie 2013, la 262,7 milioane de metri cubi, relateaza serviciul de presă al „Ukrtransgaz”, care mai precizeaza ca acest volum este de două ori mai mult (cu 124,8 milioane de mc) decât în luna mai 2013. Creșterea fluxului de furnizări reverse se datorează măririi volumului de gaze importate din Ungariei, pana la 137,8 milioane mc, in luna mai 2013 nefiind inregistrate furnizări catre Ucraina din Ungaria. Totodata, volumul de gaz importat din Polonia s-a redus in mod nesemnificativ, in luna mai 2013 fiind importate 129 de milioane mc de gaze, iar in luna iunie 2013 o cantitate de 124,9 milioane mc.
Conform datelor „Ukrtransgaz”, in perioada noiembrie 2012-iulie 2013, volumul total de gaze importate de Ucraina în regim revers din Polonia și Ungaria s-a cifrat la aproximativ 682,7 milioane mc.
Filiera germana
Ucraina a început achiziționarea de gaze în regim revers, în luna noiembrie 2012, din Germania, pe teritoriul polonez, in urma incheierii unui acord cu firma germana RWE Supply&Trading GmbH, operatorul de transport al gazelor prin Polonia fiind Gaz-System.
Totodata, din luna aprilie 2013, autoritatile de la Kiev au început achiziționarea de gaze prin Ungaria, operator al rețelei de transport al gazelor fiind compania FGSZ. În prezent au loc negocieri cu reprezentanții operatorilor rețelelor de transportare ale gazelor din Slovacia și România. Conform datelor prezentate, gazul importat in acest mod ajunge în Ucraina mai ieftin cu peste 100$ pentru o mie de mc, fata de gazul rusesc.
Autoritatile de la Kiev au mai precizat ca, în anul 2013, Ucraina va importa gaze în volum de 27,3 miliarde mc. Din acest volum, 26 miliarde vor fi furnizate de catre firme din Federatia Rusa (Naftogaz –Ucraina va importa 18 mlrd mc, Ostchem – 8mlrd mc), iar restul de 1,3 mlrd mc de catre compania germană RWE.
de Isac Mihai | apr. 30, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gazprom, arma energetica a Moscovei
Livrările de gaze în Ucraina de pe teritoriul Europei, care au început la sfârşitul anului 2012 – „sunt un rezultat al unor operaţiuni netransparente, care au loc doar pe hârtie”, a declarat directorul general al companiei ruseşti „Gazprom”, Alexei Miller. Conform opiniei sale, reversul gazelor din Europa în Ucraina, este fizic imposibil, de oarece pentru aceasta ar fi nevoie de un gazoduct separat. Miller a remarcat că, încălcările de către partea ucraineană a contractelor cu „Gazprom”-ul, pot fi „uşor demonstrate” de către un audit independent. Conducătorul monopolului rusesc de gaze a adăugat că, în opinia sa, companiile „serioase” din Europa nu vor accepta să participe la livrările dubioase de gaze în Ucraina.
Razboiul declaratiilor
La începutul lunii aprilie 2013, reprezentanţii „Gazprom”-ului susţineau că, livrările reverse de gaze în Ucraina sunt doar scheme de escrocherii. Partea ucraineană insista că nu este nimic ilegal în achiziţionarea gazelor din Europa. Până în 2012, „Gazprom”-ul era singurul furnizor de gaze în Ucraina. În afară de aceasta, prin Ucraina era transportată cea mai mare parte a gazului exportat în Europa, iar preţurile la gazul rusesc, pentru unele state europene, era mai mic decât preţul pentru Ucraina. Din acest motiv, „Naftogaz Ucraina” a încheiat un şir de contracte de achiziţionare a gazelor din Europa, dar în realitate, gazele doar pentru scurt timp părăsesc teritoriul ucrainean, după care nu mai aparţin Rusiei, pentru ca imediat după, să fie pompate înapoi ca şi gaze europene.
Volum scazut
În anul 2012, Ucraina a primit din Europa 57 mln mc de gaze, dar în anul curent volumul a crescut semnificativ– astfel, doar în ianuarie 2013 ele au constituit 47 mln mc de gaze. Iar din luna martie, Ucraina a început să achiziţioneze gaze europene de pe a doua rută, prin Ungaria (iniţial gazele erau achiziţionate doar prin Polonia). Totodată livrările „Gazprom”-ului în Ucraina au scăzut drastic, astfel în 2012, Ucraiana a achiziţionat 33 mlrd mc de gaze ruseşti, ceea ce este cu 25% mai puţin decât cu un an înainte.
de Razvan Iorga | sept. 20, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Proiectul energetic al UE – Nabucco – are parte de noi episoade mai putin fericite. Detinerea de actiuni grupului ungar MOL la proiectul Nabucco a scazut de la 16,7% la 14,7%, dupa ce MOL nu a contribuit la o majorare de capital in august, iar participatiile celorlalti cinci actionari, intre care si Transgaz Medias, au crescut. MOL nu a platit partea sa, de 3 milioane de euro, in cadrul majorarii de capital, astfel ca participatia companiei a coborat, in timp ce cilalti actionari au inregistrat cresteri de la 16,7% la 17,1% fiecare, a declarat directorul general al subsidiarei FGSZ a MOL, Janos Zsuga, potrivit cotidianului Magyar Nemzet, citat de Portfolio. Participatia MOL ar putea sa scada din nou la urmatoarea majorare de capital, situatie in care celelalte companii din proiect, Bulgarian Energy Holding, Transgaz, Botas (Turcia), OMV (Austria) si RWE (Germania) ar ajunge la cate 17,6%. Grupul ungar a anuntat in aprilie ca nu vrea sa finanteze in continuare proiectul in actuala forma, intrucat refuza sa accepte costurile mai mari de investitii. Zsolt Hernadi, presedinte si director general al MOL, a afirmat, in aprilie, ca grupul a semnalat consortiului Nabucco inca din 2010 ca are ingrijorari serioase asupra unor anumite elemente ale proiectului. MOL nu a primit raspunsuri, astfel ca a decis sa se retraga din finantarea proiectului.
Nabucco refuza imprumuturi
seful FGSZ a afirmat ca MOL nu poate finanta proiectul decat daca se asteapta la profit. MOL a propus sa imprumute consortiului fondurile necesare, finantare care ar fi fost clasificata drept capital la indeplinirea anumitor conditii. Consortiul a refuzat. Soarta Nabucco ar putea fi decisa in vara anului urmator, cand un consortiu care dezvolta campul gazeifer Shah Deniz 2, condus de BP, ia o hotarare finala asupra proiectului. Pentru ca Nabucco sa castige, trebuie facute pregatiri pana la acel moment, a spus Zsuga. Exista potential pentru Nabucco, a spus el, insa gazoductul trebuie sa devina mai competitiv, de exemplu printr-o varianta mai scurta. Un oficial Transgaz a declarat, la sfarsitul lunii iulie, ca Nabucco Gas Pipeline International vrea sa atraga pana la 18 milioane euro de la actionari, fonduri necesare pentru continuarea proiectului, iar contributia Transgaz Medias urma sa fie de 3 milioane euro. Reprezentantul Transgaz a evocat posibilitatea ca MOL sa nu participe la majorarea de capital, situatie in care participatia grupului ungar urma sa fie diluata. Nabucco Vest, un gazoduct de 1.300 de kilometri sustinut de Uniunea Europeana, concureaza cu Trans-Adriatic Pipeline (TAP), pentru dreptul de a exporta gaze naturale din proiectul Shah Deniz, care ar putea contine rezerve de 1.200 de miliarde de metri cubi. UE vrea sa-si diversifice importurile de gaze naturale. In prezent, circa un sfert din consumul UE este asigurat de Rusia. Partenerii Shah Deniz au selectat in iunie gazoductul Nabucco Vest ca posibila ruta de export catre Europa si intentioneaza sa ia o hotarare finala intre Nabucco si TAP inaintea unei decizii, planificate pentru mijlocul anului 2013, privind noi investitii in cresterea productiei. Nabucco Vest ar trebui sa transporte gaze naturale de la granita Turciei cu Bulgaria catre un hub din Baumgarten, Austria, tranzitand Bulgaria, Romania si Ungaria. Gazoductul este o varianta mai scurta a unei conduct care ar fi traversat si Turcia. Turcia si Azerbaidjan au semnat un acord de 7 miliarde de dolari pentru constructia unui gazoduct pe teritoriul turc (Trans-Anatolia Pipeline – Tanap).
