Decizia Uniunii Europene de a nu acorda Georgiei statutul de candidată la aderare ”este incorectă”, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, potrivit căruia este în joc credibilitatea blocului comunitar dacă ţara din Caucaz nu primeşte acest statut până la finalul anului 2023.
Georgia ar fi trebuit să primească statutul de candidat la aderarea la UE anul trecut, aşa cum s-a întâmplat cu Ucraina şi Republica Moldova, a declarat Szijjarto în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său georgian Ilia Darciaşvili, la Budapesta, adăugând că a fost vorba despre o decizie politică.
Interese energetice
Şeful diplomaţiei ungare a evidenţiat rolul important al Georgiei în privinţa securităţii energetice şi protecţiei mediului şi a subliniat că acordul semnat de Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria la finalul anului trecut va duce la realizarea celui mai lung cablu electric submarin din lume.
Studiul de fezabilitate al acestui proiect va fi pregătit până în primăvara anului viitor. O reuniune a comitetului interministerial pentru acest proiect se va desfăşura în noiembrie la Budapesta.
Cei doi miniştri de externe au discutat şi despre războiul din Ucraina. Referitor la acest subiect, Szijjarto a spus că el şi omologul său georgian au căzut de acord că ”războiul trebuie să se încheie prin negocieri şi că trebuie depuse eforturi pentru izolarea conflictului şi nu pentru extinderea lui la nivel global”.
”În politica internaţională cei care pledează deschis pentru pace sunt supuşi unei presiuni foarte serioase”, a afirmat Peter Szijjarto, referindu-se la recenta expulzare a ambasadorului Georgiei de la Kiev.
O investigație a Microsoft și Citizen Lab dezvăluie că aplicația de hacking QuaDream a fost folosită pentru a monitoriza jurnaliști, politicieni și activiști din cel puțin patru țări ale Uniunii Europene, relatează El Periodico.
Cel puțin 10 țări din întreaga lume au folosit un nou program de calculator pentru a spiona jurnaliști, politicieni din opoziție și activiști umanitari. O investigație comună a Microsoft și Citizen Lab a scos la iveală funcționarea acestei aplicații creată de QuaDream, o companie israeliană.
Ancheta Microsoft notează că această companie de mercenari cibernetici își vinde platforma de spionaj, cunoscută sub numele de REIGN, guvernelor pentru a fi folosită în scopul de a asigura aplicarea legii. Au fost localizate și servere care operează din Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Ghana, Ungaria, Israel, Mexic, Cehia, România, Singapore și Uzbekistan. Informațiile jurnalistice indică faptul că QuaDream și-a oferit serviciile și autorităților din Maroc şi Indonezia.
Această listă de țări îi îngrijorează pe anchetatori, deoarece aceștia au documentat că unele dintre ele au folosit alte instrumente de spionaj pentru a încălca drepturile omului. Acesta este cazul în Mexic, Emiratele Arabe Unite și Ungaria, toate fiind implicate în persecuția jurnaliștilor critici, politicienilor dizidenți și activiștilor. Deși nu știu dacă guvernul israelian folosește acest instrument, ei amintesc că au folosit deja altele împotriva palestinienilor.
Premierul ungar Viktor Orban a salutat planul guvernului Republicii Moldova de a obţine statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, într-o convorbire telefonică avută cu omologul său moldovean, Natalia Gavriliţa, informează MTI, citată de karadeniz-press.
Ungaria va sprijini integrarea Moldovei în UE pe tot parcursul procesului de aderare, a spus şeful guvernului ungar, potrivit şefului biroului său de presă, Bertalan Havasi.
Cei doi premieri au vorbit şi despre situaţia din Ucraina, inclusiv despre criza refugiaţilor, menţionând că ambele lor ţări se învecinează cu Ucraina şi ajută sute de mii de persoane care fug din calea războiului, a declarat Havasi pentru MTI.
Orban şi Gavriliţă au lăudat, de asemenea, legăturile istorice dintre cele două ţări şi şi-au exprimat sprijinul pentru stimularea în continuare a cooperării bilaterale în domeniul economic şi al formării profesionale, a adăugat Havasi.
Ungaria a acuzat luni Ucraina de amestec în afacerile sale interne după ce Kievul a criticat semnarea de către autorităţile de la Budapesta a unui nou acord pe o durată de 15 ani de aprovizionare cu gaze naturale ruseşti cu gigantul energetic Gazprom.
Acordul încheiat de Ungaria constituie ‘o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic’ şi este în detrimentul relaţiilor ucraineano-ungare, se menţionează într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul de Externe al Ucrainei, ţară ce riscă să piardă milioane de dolari din taxele de tranzit.
Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina
Repică maghiară
În replică, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat Ucraina de interferenţă în afacerile interne ale Ungariei în cadrul unei conferinţe de presă.
‘Consumul (european) de gaze nu va scădea şi nici rolul Gazprom nu se va diminua’, a declarat Szijjarto, după ce Gazprom şi directorul executiv al grupului energetic ungar MVM au semnat un nou acord pe termen lung de furnizare a gazelor ruseşti.
‘Pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică’, a afirmat şeful diplomaţiei ungare. ‘Nu poţi încălzi casele cu declaraţii politice!’, potrivit acestuia.
Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei
Ucraina, evitată
Gazprom va pompa anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaze spre Ungaria pe două rute: 3,5 miliarde de metri cubi prin Serbia şi 1 miliard de metri cubi prin Austria, potrivit acordului finalizat de Ungaria la sfârşitul lunii august, semnat luni şi care intră în vigoare de la 1 octombrie.
Pe lângă faptul că acordul este politic, comunicatul Ministerului ucrainean de Externe susţine că acesta va avea un impact semnificativ asupra securităţii energetice a Ucrainei şi a Europei. Kievul va cere Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă legislaţia europeană în domeniul energiei.
Nici Gazprom şi nici executivul european nu au răspuns întrebărilor agenției de presă KARADENIZ PRESS până la publicarea articolului.
Ripostă ucraineană
Ministerul ucrainean de Externe a iniţiat luni amânarea reuniunii Comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare de cooperare economică, preconizată pentru 29-30 septembrie la Budapesta, în urma semnării de către Ungaria a noului contract de gaze cu Rusia, anunţă publicaţia Ukrainska Pravda.
Explozia preţului de referinţă la gaze odată cu revenirea cererii în urma ridicării lockdown-urilor din perioada pandemiei reprezintă o problemă cu încărcătură politică.
Unii oameni politici europeni au cerut o anchetă cu privire la Gazprom, acuzând compania rusă de întârzierea livrării unor cantităţi suplimentare de gaze.
Budapesta, avantajată
Când Ungaria a convenit condiţiile noului acord de livrare la sfârşitul lunii august, Szijjarto s-a limitat să spună că preţul a fost stabilit, dar nu a dat detalii. Luni, el a spus că, pe piaţa cu amănuntul, consumatorii vor continua să plătească unul dintre cele mai mici preţuri la gaze din Europa.
Potrivit acordului încheiat, Rusia va furniza circa jumătate din consumul anual de gaze al Ungariei, între 9 şi 10 miliarde de metri cubi.
Ungaria şi-a redus totuşi dependenţa de gazele ruseşti în ultimii ani, prin deschiderea de interconexiuni transfrontaliere cu cei mai mulţi dintre vecinii săi. (K.P.)
Uniunea Maghiara din Transilvania (EMSZ) va prezenta in cadrul Parlamentului de la Bucuresti un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc.
Deputatul UDMR Kulcsar-Terza Jozsef va avea un proiect legislativ, in calitate de co-initiator, care va fi sustinut de catre deputatul UDMR Zakarias Zoltan.
Sprijin de la Budapesta
Parlamentarii Uniunii Maghiare din Transilvania au vorbit despre acest subiect la reuniunea Grupului de lucru regional pentru autoguvernare al Forumului reprezentantilor maghiari din bazinul carpatic in Parlamentul maghiar de la Budapesta.
Conform sursei citate, deputatul Zoltan Zakarias a precizat la o reuniune a grupului de lucru regional a Forumului Reprezentantilor Maghiari din Bazinul Carpatic, ca scopul legii ar trebui sa fie institutionalizarea autonomiei culturale si ca partidele politice ar trebui sa o rezolve in timpul verii cu organizatiile guvernamentale care s-au ocupat deja pe larg de aceasta problema.
Jozsef Kulcsar-Terza, impreuna cu Jozsef Kulcsar-Terza, au depus un proiect de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc si in luna aprilie 2020, initiativa fiind adoptata tacit de Camera Deputatilor si apoi respinsa de Senat. Proiecte de lege cu acelasi obiect au mai fost depuse de-a lungul anilor in diferite legislaturi ale Parlamentului si respinse.
Asigurări pentru români
Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, pe 13 ianuarie, ca nicio forma de autonomie nu lezeaza unitatea statului roman si integritatea teritoriala.
„Noi am spus de fiecare data si sunt de acord cu dumneavoastra ca trebuie o abordare extrem de echilibrata si cu argumente si de fiecare data trebuie sa spui ca nici autonomia locala, nici autonomia regionala, nicio forma de autonomie nu lezeaza unitatea statului roman si integritatea teritoriala. Astea sunt lucrurile care trebuie precizate de fiecare data si eu incerc cand discutam serios si cu argumente despre orice forma de subsidiaritate sau de autonomie sa incep cu aceasta fraza: nu lezeaza integritatea teritoriala si unitatea nationala”, a spus Kelemen Hunor, intr-o emisiune difuzata de Antena 3.
Identitate regională
El a adaugat ca autonomia nu inseamna secesionism, ci subsidiaritate si aducerea deciziilor la nivelul comunitatii.
„Da, exista aceasta sensibilitate, zic eu absolut fara nicio baza, dar o inteleg, da, fiindca oamenii au impresia ca autonomie inseamna secesionism. Nu inseamna secesionism. Universitatile sunt autonome, sunt regii autonome, nu exista secesionism. Autonomie inseamna ca tu decizi despre viata ta. In ceea ce priveste aceasta idee a subsidiaritatii, e valabila pentru fiecare comunitate locala, nu e valabila doar pentru Secuime, nu e valabila doar pentru o anumita parte a tarii. Da, acolo unde traiesc maghiari sau alte comunitati etnice, intervine o alta chestiune: competenta lingvistica, asta este ceva in plus fata de Oltenia, fata de Moldova, fata de Muntenia: o competenta lingvistica in relatia cu autoritatile, dincolo de scoala, dincolo de institutiile culturale. Dar, in rest, lucrurile ar trebui sa mearga paralel: decizii lasate in mana comunitatilor locale, in cele mai multe domenii, cu mici exceptii, asta am spus de fiecare data. Fiindca relatiile externe, Justitia, Apararea, Ordinea Publica de fiecare data trebuie sa ramana la nivelul autoritatii centrale. Despre acest lucru vorbim”, a explicat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR mai afirmat ca si Secuimea face parte din Romania, ca si Tara Motilor, Dobrogea sau alte regiuni,iar in tara noastra exista mai multe identitati regionale. (K.P.)
