de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina
Administrația Trump urmează să aprobe un pachet de ajutor pentru Ucraina, inclusiv 210 rachete anti-tanc și 35 de lansatoare Javelin, relatează surse diplomatice, citate de mass-media internațională, preluate de KARADENIZ PRESS. Rusia consideră că planul, care este foarte diferit de ceea ce a promis administrația americană anterioară, referitoare la ajutorul non-letal, „trimite forțele ucrainene direct la război”.
Și ministrul ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, a făcut anterior un anunț privind primirea unor sisteme de rachete anti-tanc Javelin, după vizita la Washington de acum câteva săptămâni. La rândul său, în data de 17 ianuarie, și șeful Statului Major al forțelor armate ucrainene,Viktor Muzhenko, a declarat că rachetele Javelin ar putea fi furnizate în șase luni.
Sprijin crescut
”Scopul nostru este să suplinim golurile din dotările cu armament ale armatei ucrainene, să creștem capacitatea forțelor armate de a-și proteja teritoriul” a declarat emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker. „Da, rachetele Javelin vor fi parte acestui ajutor, dar va fi mult mai mult decât atât”, a spus emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker, pentru siteul ucrainean Eurointegration.com.ua., citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Valoarea totala a lotului de complexe Javelin livrate Ucrainei se ridica la 47 de milioane de dolari a mai arătat sursa citată.
El a subliniat că administrația Trump a eliminat limitarea ajutorului din timpul președintelui Barack Obama, care se referea la ajutor non-letal, simplificând, practic, capacitatea Washingtonului de a sprijini Ucraina într-un conflict armat, reţine sursa citată.
Armament american pentru Ucraina
Ucraina va putea să cumpere armele de care are nevoie de la SUA, iar parte din acest sprijin va fi gratuit, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru Evropeiska Pravda, citat de mass-media internațională. „Va fi o combinație de abordări: menținem asistența oferită gratuit, dar, în același timp, Ucraina are dreptul să cumpere acele arme care îi lipsesc”, a spus el.
Volker insistă că scopul SUA nu este sa agraveze conflictul prin furnizarea de arme letale, ci de a ajuta Ucraina să se apere mai eficient. „Ucraina ca stat independent are dreptul la protecție și putem susține capacitatea sa de apărare”, a spus diplomatul SUA.
Reamintim că autoritățile de la Kiev încearcă să negocieze cu SUA și achiziționarea unor sisteme de armament performante anti-aeriene, precum și posibila achiziționare a unor nave de luptă americane pentru consolidarea flotei militare, grav afectate în urma crizei crimeene din 2014.
Condiții stricte
SUA și Ucraina vor încerca să împiedice să cadă în mâinile dușmanului noul armament livrat armatei ucrainene, in special complexele antitanc Javelin, scria anterior The Wall Street Journal, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Publicația arată că noul armament va fi stocat în depozitele Forțelor Armate ale Ucrainei în locații permanente situate departe de frontul din Donbas. Totodata, militarii americani care antrenează soldații ucraineni la poligonul Yarovoi, vor întreprinde inspectii regulate în depozitele armatei ucrainene pentru a monitoriza numărul acestor compexe.
Ziarul remarca că această condiție a Washingtonului a fost impusa din cauza temerilor ca nu cumva rachetele Javelin sa cadă în mâinile inamicului, dacă armata Ucrainei va începe eventual operațiuni ofensive. „Aceasta nu este o problemă teoretică”, subliniază WSJ.
Victorie psihologică rusă
După 2014, Statele Unite ale Americii au transferat armatei ucrainene radare antibaterie cu rază scurtă, si cateva fragmente a unui astfel radar au fost capturate de armata rusa și forțele paramilitare separatiste în timpul luptelor acerbe care s-au dat in zona Debalțevo, confruntări soldate cu mii de morți și răniți din ambele părți.
O sursa apropiata Ministerului Apararii din Ucraina a declarat că capturarea fragmentelor radarului a fost o “victorie psihologica” a rușilor, in sens ca ”le-am făcut-o” americanilor, ”le-am sters nasul“, consideră autorii.
Transferul de sisteme antitanc de ultimă generație catre Kiev va asigura ca actualul conflict armat de mica intensitate din Donbas sa nu treaca, la ordinul Kremlinului, in faza unor ostilitățile pe scară largă, așa cum a fost în anii 2014-2015.
Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin
Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni
Anterior, Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse.
Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei.
La rândul lor, liderii separatiști pro-ruși din Donbass au criticat la unison posibilitatea echipării trupelor ucrainene cu Javelin. Aceștia au amenințat că vor captura sisteme Javelin pentru a fi folosite împotriva forțelor ucrainene. Akhra Avidzba, liderul brigăzii separatiste Piatnachka, citat de mass-media separatistă, a declarat că va captura sistemele Javelin și alte sisteme de armament occidentale din dotarea Ucrainei pentru a le păstra drept suveniruri ale victoriei.
Întâlnire strategică
Anterior ministrul Apărării din Ucraina, Stepan Poltorac, declara, într-un interviu acordat pentru ”Vocea Americii, că decizia de a transfera Ucrainei rachete anti-tanc americane ”Javelin” va fi adoptată ”în timp foarte util”. ”Am discutat mecanismul de transfer al armelor anti-tanc. Am abordat și alte aspecte legate de pregătirea personalului și ordinea transferului. Cred că decizia de a transfera ”Javelin” către Ucraina va fi făcută în timp foarte util și foarte corect„, a spus Poltorak, cunoscut pentru retorica sa dură la adresa separatiștilor din Donbass.
Potrivit ministrului de la Kiev, nu este important când Ucraina va primi aceste complexe anti-tanc, ci faptul că acestea vor fi furnizate. „Acesta este un semnal foarte serios și puternic pentru Ucraina că nu a rămas singură în fața Rusiei. Este un semnal pentru Rusia că suntem susținuți de întreaga lume. În plus, este un semnal puternic pentru alți colegi cu care conlucrăm de a dinamiza cooperarea cu Ucraina”, a explicat ministrul Apărării de la Kiev. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Balcani, Marea Neagra, Minoritați, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan forțează un nou război diplomatic cu Olanda
Turcia se pregătește să își recheme majoritatea diplomaților din Olanda după ce Parlamentul din această țară a adoptat joi o moţiune prin care recunoaşte drept genocid masacrarea a 1,5 milioane de armeni de către Turcia, în 1915, relatează surse diplomatice turce, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Regimul de la Ankara pregătește închiderea obiectivelor diplomatice olandeze din Turcia și expulzarea de pe teritoriul turc al tuturor militarilor olandezi (majoritatea în baza de la Incirlik), în pofida statutului comun de membru al NATO.
Poziție dură
Doar trei parlamentari din 150 au votat împotrivă, deşi guvernul olandez anunţase că poziţia faţă de genocid nu va deveni o politică oficială a ţării. O altă moţiune cere reprezentarea la nivel înalt a Olandei la comemorarea genocidului, în Armenia, pe 24 aprilie.
Decizia parlamentului riscă să tensioneze şi mai mult relaţiile Olandei cu Turcia, după ce anul trecut Olanda a interzis unui ministru turc să organizeze un miting electoral pentru diaspora, înaintea referendumului pentru modificarea Constituţiei Turce.
„Guvernul nu va urma aprecierea parlamentului”, a declarat şefa diplomaţiei olandeze, Sigrid Kaag, televiziunii naţionale. Ea a cerut „maximum de atenţie la aplicarea termenului de genocid unor evenimente trecute” şi a insistat că „acest guvern doreşte să fie foarte atent la relaţiile cu Turcia, care au fost mai bune”. Ministrul a precizat că guvernul din care face parte va lua în considerare modul optim de reprezentare la comemorarea din Armenia, la care în trecut Olanda şi-a trimis ambasadorul.
Convocare de război
Ministerul de externe de la Ankara l-a convocat sâmbăta trecută pe însărcinatul cu afaceri al Olandei, pentru a-i comunica nemulţumirea faţă de votul anunţat în parlamentul olandez. În 5 februarie 2018, guvernul olandez a anunţat că nu intenţionează să numească un ambasador în Turcia, în viitorul apropiat.
Reamintim că mulţi istorici din afara Turciei apreciază că crimele împotriva armenilor au avut amploarea unui genocid. Înaintea Olandei alte ţări europene au adoptat rezoluţii similare, menţionează Reuters. Turcia recunoaşte că în Imperiul Otoman au fost ucişi mulţi creştini armeni în timpul primului război mondial, dar contestă numărul de vieţi pierdute şi neagă că a fost vorba de o campanie sistematică de distrugere a poporului armean. „Politizarea evenimentelor din 1915 prin scoaterea din contextul istoric este inacceptabilă”, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului de externe turc, înaintea votului din parlamentul de la Haga.
Scandal cu repetiție
În mai 2017, au avut loc proteste violente în fața Consulatului turc din Rotterdam, după ce autoritățile au expulzat un ministru turc. Totodată, manifestații similare au avut loc și în fața reprezentanțelor diplomatice olandeze din Istanbul și Ankara, iar mai mulți cetățeni olandezi, aflați în vacanță în Turcia, au avut de suferit în urma atacurilor ultranaționaliștilor turci.
Poliția olandeză a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa cei peste 1.000 de oameni care s-au strâns în fața Consulatului din Rotterdam. Manifestanții au aruncat cu sticle și au distrus mașini ale poliției. Incidentele au avut loc după ce ministrul turc al Familiei, Betul Sayan Kaya, a fost împiedicat să intre în Consulat și apoi escortat la granița cu Germania. Oficialul a ajuns în țară pentru a participa la un miting electoral.
“Allah este mare” și “Europa barbară”
Manifestați dure împotriva Olandei au avut loc și în 2017 în faţa Consulatului Olandei la Istanbul, precum și în fața Ambasadei Olandei la Ankara. Protestatarii, majoritatea afișând embleme ale unor organizații afiliate partidului președintelui turc Erdogan, AKP, au fluturat drapele turce şi au scandat sloganuri precum “Olanda, nu fii surprinsă şi nu ne testa răbdarea”, “Allah este mare”, “Europa barbară” şi “Olanda dictatoare va plăti”.
Tensiunile dintre cele două țări au luat atunci amploare, după ce Olanda i-a interzis sâmbătă dimineaţa avionului ministrului turc de Externe Mevlut Cavusoglu să aterizeze la Rottterdam. “Sunt vestigii ale nazismului, sunt fascişti”, a declarat preşedintele turc în replică. “Puteţi să îi interziceţi ministrului nostru de Externe să zboare, dar, începând de acum, să vedem cum vor ateriza zborurile voastre în Turcia”, a adăugat el atunci.
Menționăm că în perioada respectivă politica turcă a dus la înghețarea ori ruperea relațiilor cu mai multe state membre UE și NATO, inclusiv Germania, stat unde locuiesc câteva milioane de cetățeni turci ori originari din această țară.
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său sârb, Ivica Dacic, au discutat pe larg parteneriatul strategic Moscova-Belgrad
Occidentul încearcă să ”atragă” ţările balcanice în NATO, punându-le în faţa unei alegeri – ori Vest, ori Rusia – fără să tragă învăţăminte din experienţa ucraineană, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-o conferinţă la Universiatea din Belgrad, în cea de-a doua zi a vizitei sale în Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În continuare, Lavrov a reiterat poziţia Moscovei faţă de evenimentele din 2013-2014 din Ucraina. Conducerea rusă nu recunoaşte că plecarea fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici a fost rezultatul mişcării de contestare de o anvergură fără precedent în Ucraina, susţinând în schimb că a fost vorba de un complot al Occidentului.
Potrivit lui Lavrov, fără să tragă învăţăminte din această experienţă tristă, Occidentul încearcă să pună ţările balcanice în faţa aceleiaşi alegeri false. ”Ţărilor din regiune li se cere să facă o astfel de alegere, se încearcă atragerea lor în NATO”, a insistat Lavrov, adăugând că acest lucru nu are nimic de-a face cu obiectivul declarat – de a întări securitatea naţională a statelor balcanice, în condiţiile în care nimeni nu le ameninţă. El a mai spus că aderarea acestora la Alianţa Nord-Atlantică le va forţa să se situeze de o parte a confruntării militaro-politică, a cărei filosofie SUA şi NATO o impun în prezent Europei.
Situație nesănătoasă
În Europa se creează o situaţie nesănătoasă din cauza încercărilor unor membri ai NATO şi UE de a escalada confruntarea, declarase anterior Serghei Lavrov în cadrul întâlnirii cu omologul său sârb Ivica Dacic. ”Am discutat despre situaţia din Europa. Din păcate, se creează o situaţie nesănătoasă din cauză că unii membri NATO şi UE încearcă să escaladeze confruntarea, să facă astfel încât Alianţa Nord-Atlantică să avanseze tot mai spre Est (…), aşa cum a fost cu Muntenegru, aşa cum se încearcă acum în Macedonia şi chiar şi în Bosnia-Herţegovina”, a afirmat ministrul rus.
Referitor la Centrul umanitar sârbo-rus din Niş, şeful diplomaţiei ruse a spus că acest centru operează strict în baza mandatului său umanitar, adăugând că este neclar ce fac colegii americani de la baza Bondsteel din Kosovo. ”Nu există vreo intenţie ascunsă în spatele acestui centru. Când au apărut suspiciuni cu privire la activităţile personalului sârb şi rusesc, reprezentanţii părţii care au exprimat astfel de suspiciuni – SUA – au fost invitaţi să viziteze liber acest centru. Reprezentantul american a putut astfel să vadă că Centrul este angajat exclusiv în munca umanitară”, a spus Lavrov.
„În aceeaşi regiune, pe teritoriul sârbesc, în Kosovo, baza americană Bondsteel a fost înfiinţată pe baza unei decizii a ONU. Există multe mărturii care sugerează că nu este clar ce fac colegii noştri americani acolo. Ca răspuns la aceste îndoieli, nu a invitat nimeni să viziteze această bază”, a adăugat el, conform Tanjug.
Serbia, cu fundul în două luntri geopolitice
Serbia merge pe calea europeană, dar va continua să construiască cele mai bune relaţii posibile cu Federaţia Rusă şi doreşte ca relaţiile să fie şi mai bune, a declarat miercuri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, potrivit agenţiei sârbe de presă. ”Presupun că vor exista diferite dorinţe şi presiuni pentru ca aceste relaţii să meargă într-o altă direcţie, dar Serbia îşi va menţine cursul, va respecta legăturile tradiţionale şi va dezvolta cele mai bune relaţii cu Federaţia Rusă”, a insistat Vucic într-o conferinţă de presă cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
Serbia este o ţară independentă care ia decizii singură şi va acţiona în acelaşi mod şi pe viitor, a spus Vucic, care a menţionat că ţara sa nu va impune sancţiuni Rusiei şi şi-a exprimat speranţa că UE va înţelege acest lucru. ”Serbia nu îşi va schimba politica faţă de Rusia”, a reiterat preşedintele sârb, adăugând că Serbia nu a făcut niciodată vreun rău Federaţiei Ruse, aşa cum nici Rusia nu a acţionat împotriva intereselor Serbiei, potrivit Tanjug.
Kosovo, problema eternă
Serbia nu va recunoaşte independenţa Kosovo în schimbul aderării la Uniunea Europeană şi numai un compromis poate opri ca statutul provinciei Kosovo să se transforme într-un ‘conflict îngheţat’, a avertizat anterior preşedintele sârb Aleksandar Vucic. Fost naţionalist sârb, acesta şi-a schimbat poziţia în ultimul deceniu, devenind proeuropean, a declarat că orice decizie privind Kosovo trebuie luată prin vot de cetăţenii sârbi. ‘Populaţia va decide, dacă credeţi că poate obţine o majoritate, eu nu sunt prea sigur’, a declarat Vucic într-un interviu pentru Reuters. ‘Trebuie să ne uităm la realitatea de astăzi şi să înţelegem relaţiile la nivel mondial şi relaţiile din Kosovo şi să înţelegem că (Kosovo) nu este a noastră, aşa cum am crezut, însă nici a lor aşa cum încearcă ei să arate’, a mai spus Aleksandar Vucic. ‘Dacă nu există niciun compromis vom avea un conflict îngheţat zeci de ani. Nu ar trebui să lăsăm copiii noştri să se ocupe de asta’, a mai spus preşedintele sârb.
Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, la aproape un deceniu după conflictul dintre forţele sârbe şi rebeliunea secesionistă kosovară albaneză. Acest ultim conflict care a sfâşiat fosta Iugoslavie, războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, dintre care peste 11.000 de kosovari albanezi. Războiul s-a încheiat când forţele NATO au lansat o campanie de bombardamente, forţând Belgradul să-şi retragă trupele.
Circa 115 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, printre care SUA şi 23 dintre cele 28 de ţări membre ale UE. Circa 80 de capitale ale lumii refuză în continuare să recunoască această independenţă, printre care Moscova şi Beijing. Cele cinci ţări membre ale UE care nu recunosc Kosovo sunt România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
Condiții europene
Uniunea Europeană nu a spus în mod explicit care este forma pe care ar trebui să o ia un acord între Serbia şi Kosovo, însă ministrul de externe german Sigmar Gabriel a declarat la Pristina că ‘acceptarea independenţei Kosovo’ de către sârbi este o condiţie a aderării la UE. ‘Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo’, a spus Sigmar Gabriel la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. ‘Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa’, a insistat ministrul de externe german, adăugând că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
La rândul său, şeful diplomaţiei sârbe Ivica Dacic a declarat vineri la Sofia că mesajele arogante venite din partea unor miniştri de externe potrivit cărora Serbia trebuie să recunoască independenţa Kosovo dacă doreşte să adere la UE sunt ‘contraproductive şi inacceptabile’. ‘I-am invitat să adere la poziţia comună a UE asupra Kosovo. Ei nu ar trebui să ne spună ceea ce ei nu vor să audă în ţările lor. Este umilitor şi absolut inacceptabil pentru Serbia’, a spus Dacic care a participat la o reuniune informală a miniştrilor de externe din ţările UE şi din ţările Balcanilor de Vest.
‘Serbia va continua dialogul, însă dialogul şi o soluţie permanentă presupun un acord care să ţină cont de interesele ambelor părţi’, a mai spus şeful diplomaţiei sârbe.
Mirajul Albaniei Mari, agită periodic butoiul de pulbere balcanic
Avertisment diplomatic
Comisia Europeană i-a cerut recent prim-ministrului albanez Edi Rama să evite orice ingerinţă în relaţiile dintre Serbia şi Kosovo şi l-a sfătuit să se concentreze asupra reformelor care trebuie realizate pentru integrarea Albaniei în UE, relatează mass-media regională. „Declaraţiile care pot fi interpretate ca o ingerinţă în afacerile ţărilor vecine sunt inutile”, a declarat Catherine Ray, purtătoare de cuvânt a reprezentantei diplomaţiei europene Federica Mogherini.
Reamintim că Edi Rama a fost la Pristina cu ocazia celei de-a zecea aniversări a proclamării independenţei Kosovo şi a vorbit despre posibilitatea ca într-o zi să vadă ţara sa şi Kosovo cu „un singur preşedinte, ca simbol al unităţii naţionale”.
Poziţia prim-ministrului albanez este considerată provocatoare de sârbi, care acuză frecvent Tirana că susţine proiectul de a vedea o „Albanie Mare”.
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii albaneze Kosovo. Început în 2011, dialogul de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina stagnează, pe fondul lipsei de unitate la nivelul UE în problema recunoașterii independenței Kosovo. Cinci din cei 28 de membri ai UE (Spania, Grecia, România, Slovacia şi Cipru) nu au recunoscut independenţa Republicii Kosovo.
UE a demarat discuţii de aderare cu Serbia la începutul anului 2014 şi cu Muntenegru în 2012. Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), Bosnia-Herţegovina şi Kosovo doresc de asemenea să adere la UE. Dar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat recent ţările din Balcani că nu vor putea adera la UE înainte de a-şi soluţiona diferendele frontaliere, făcând ipotetică perspectiva unui prim val de integrare la orizontul anului 2025. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE
Presedintele roman Klaus Johannis, un susținător fidel al șefei DNA, Laura Codruța Koveși
Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat imediat după ce ministrul Justiţiei a anunţat că va propune revocarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, relatează corespondentul KARADENIZ PRESS de la București. Administraţia Prezidenţială de la București susţine că raportul citit de Tudorel Toader este „lipsit de claritate“ şi diferă de analiza preşedintelui Iohannis. Cotroceniul susţine că şeful statului se declară în continuare mulţumit de activitatea şefei DNA.
Sprijin prezidențial total
„Din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA şi având în vedere că evaluarea activităţii DNA şi a conducerii acestei instituţii de către Preşedintele României diferă de cea a Ministrului Justiţiei, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administraţiei Prezidenţiale de către departamentele de specialitate. În repetate rânduri, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a declarat mulţumit de activitatea DNA şi a conducerii sale, punct de vedere pe care şi-l menţine în continuare. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, va uza de toate prerogativele constituţionale pentru asigurarea funcţionării unei justiţii independente şi pentru consolidarea statului de drept“, se arată într-un comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială
Decapitare politică
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat joi că declanşează procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA, relatează corespndentul KARADENIZ PRESS. El a declarat, după prezentarea raportului privind activitatea managerială de la DNA, că DNA trebuie să continue să funcţioneze legal şi că instituţia nu se identifică cu cel care o conduce. Toader a precizat că raportul este elaborat pe fondul dezbaterilor care au divizat opinia publică în ultimul an. El a afirmat că a reţinut o situaţie fără precedent a raporturilor dintre autorităţile publice, fiind înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consitutional, a acuzat implicarea lui Kovesi în dosare şi stilul autoritar al acesteia.
”Pentru aceste acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept, în temeiul legii, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”, a afirmat Toader, precizând că propunerea va fi transmisă către CSM şi către Administraţia prezidenţială.
Înainte de a face acest anunţ, ministrul Justiţiei a afirmat că atât prevenirea, cât şi combaterea corupţiei trebuie să continue, însă în conformitate cu statul de drept, unde acţiunea fiecărei autorităţi publice se supune legii. ”Nimeni nu este mai presus de lege, spune Constituţia. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ceea ce este bun, trebuie să eliminăm ce este rău”, a spus Toader.
Exerciții de imaginație
Apoi, ministrul le-a cerut jurnaliştilor prezenţi, cât şi românilor care au urmărit la tv declaraţia sa, să facă un exerciţiu şi să îşi imagineze o persoană care este închisă pe nedrept cel puţin o noapte: ”nu are cui să se plângă, vorbeşte singur, după care este achitat, ne pare rău, despăgubiri”.
”Nu doresc nimănui să fie victima unei erori judiciare. Ferească Dumnezeu!”, a adăugat Tudorel Toader. După ce a făcut anunţul, Tudorel Toader a plecat, refuzând să răspundă întrebărilor jurnaliştilor.
„Am reţinut comportamentul excesiv de autoritar. În realizarea angajamentului, am solicitat in iulie 2017 realizarea unui control la DNA de catre Inspecţia Judiciară. În cuprinsul raportului de control se consemnează .o serie de dificultăţi întâmpinate de inspectori, inclusiv abateri disciplinare pentru împiedicarea verificărilor de către procurorul şef al DNA” a mai spus Toader.
El a mai acuzat-o pe Kovesi de immplicare în anchetele altor procurori şi de comportament excesiv de autoritar. „Trecerea timpului nu a dus la o îndreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei, asa cum relevă ieşirile în spaţiul public”, a consemnat ministrul. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie sa venim cu dosare importante, să ajungem la persoane de rang înalt, aceasta incercare este absolut contrară oricărui stat de drept, a mai spus ministrul.
Liviu Dragnea, liderul PSD, coordonează ofensiva anti-justiție a actualei guvernări
Pretexte multiple
Refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta la Comisia privind alegerile prezidenţiale din 2009, menţionat de Tudorel Toader. Curtea a statuat că prin acest refuz este încălcată autoritatea Parlamentului şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale, a consemnat ministrul. „Au existat trei sesizări privind conflicte juridice de natură constituţională, iar în două Curtea a constatat existenţa unei încălcări a Constituţiei de către DNA, prin conducerea acesteia”, a declarat ministrul.
„În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, în cadrul cărora DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată în faţa instanţei de contencions constituţional. În două dintre acestea a sancţionat comportamentul neconstituţional din partea procurorului şef al DNA. Am arătat prin raportul de analiză a activităţii procurorului şef al DNA că în sine constatarea unui singur astfel de conflict nu are aptitudinea de a revoca. Asta spuneam în martie 2017. Conduitele izolate pot fi corectate”, a adăugat Toader.
Bilanț PSD
„Ceea ce am prezentat este un bilanţ semnificativ şi dacă privim din perspectiva activităţii CCR. Dacă analizăm cea mai recentă statistică, din 31 ianuarie, care arată că numărul conflictelor de natură constituţională a fost de 13, de la funcţionarea sa. În 14 ani de când s-a introdus această competenţă a CCR au fost constatate 13 astfel de conflicte, din care două în 2017 de către DNA în raport cu Parlamentul, Guvernul”, a afirmat Toader.
„Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a ministrului Justiţiei determinată de rolul său constituţional (…) Elaborarea acestui raport a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în spaţiul public în ultimul an de zile, care au divizat profund opinia publică, care au ridicat la cote nemaiîntâlnite în istoria recentă a România atacurile la persoană şi punerea în discuţie a unor valori fundamentale (…), atacuri care au polarizat atenţia forurilor europene şi internaţionale asupra România, au declanşat mecanisme de evaluare ce nu au mai fost niciodată faţă de România (…), punând chiar în pericol statul de drept”, a declarat Toader, care a precizat că documentul, care are 36 de pagini, are pe 20 de puncte, fiind fundamentat pe analiza actelor şi faptelor concurete, inclusiv pe declaraţii publice ale şefei DNA.
„Intru în fondul de analiză a raportului. Dacă aş sări direct la concluzii, v-aş spune că acele concluzii sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate în prezentul raport, reţinute pentru perioada feb 2017 – feb 2018”, a subliniat ministrul.
Manifestații și contramanifestații
Cu aproximativ o oră înaininte de declaraţia de presă a ministrului, în faţa sediului Minsiterul Justiţiei s-au adunat câteva zeci de persoane care scandează lozinci împotriva şefei DNA şi a preşedintelui Klaus Iohannis, au pancarte cu mesaje anti-DNA şi pancarte cu cucuvele şi care cer ca Laura Codruţa Kovesi să plece de la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acelaşi grup a protestat şi cu o zi în urmă în faţa Palatului Cotroceni. Manifestanţii au portocale, dar şi panouri cu mesaje precum „Prea multă KLEMMenţă, Prea multă TiKoveşie, Demnitate, Toadere!”.
De asemenea, în faţa Parlamentului, vizavi de minister, s-au strâns şi câţiva protestatari #rezist, care strigă „Justiţie, nu corupţie”.
DNA, susținut de procurorul genaral al României
După ce miercuri Liviu Dragnea spunea că se aşteaptă ca Tudorel Toader să nu se facă de râs, iar Niculae Bădălău şi Codrin Ştefănescu solicitau să fie luate măsuri, joi, premierul Viorica Dăncilă i-a cerut să îşi facă datoria şi să se încadreze în limitele legale, iar Călin Popescu Tăriceanu a declarat că nu vrea amestecarea politicului în Justiţie, motiv pentru care l-a lăsat pe ministrul Justiţiei să anunţe ce crede el de cuviinţă când prezintă raportul de activitate al DNA.
La rândul său, procurorul general Augustin Lazăr a afirmat că activitatea DNA este una eficientă şi că nu există niciun fel de motiv întemeiat de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care lucrează în mod clar în cadrul legii, iar „inculpaţii cu resurse îşi încearcă ultima şansă”. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE
Alianta politica dintre Irina Vlah si Igor Dodon a adus dividente electorale importante pentru ambele părți
În data de 24 februarie 2018, în Găgăuzia, bașcanul Irina Vlah va convoca Consiliul extins al autorităților regionale și locale din UTA Găgăuzia cu participarea membrilor Comitetului Executiv (Guvernul de la Comrat), deputaților Adunării Populare (Legislativul local), primarilor, consilierilor locali, veteranilor formării Găgăuziei și reprezentanților societății civile locale. Anunțul a fost publicat de bașcan prin intermediul rețelelor sociale, fiind tirajat masive de mass-media de limbă rusă din Republica Moldova și Transnistria.
La adunarea care va avea loc în incinta Casei de Cultură din localitatea Tomai, începând cu ora 10, și-au anunțat deja prezența o serie de de promotori cunoscuți ai moldovenismului, surse locale dând drept sigură și participarea președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon.
Acțiunea vine pe fondul intensificării acțiunilor unioniste din Republica Moldova, precum și a controverselor privind noile legi de combatere a propagandei adoptate de Parlamentul de la Chișinău și respinse de autoritățile de la Comrat.
Băsescu, dușmanul de serviciu
„De ce în interiorul țării forțele unioniste antistatale se fortifică, în timp ce organele de drept nu întreprind niciun fel de măsuri?”, „Pînă cînd autoritățile centrale vor lupta împotriva așa-zisei „amenințării rusești” și vor închide ochii la activitățile subversive din interiorul țării ale lui Traian Băsescu și ale forțelor, care stau în spatele lui?”, „Este oare necesar ca locuitorii din Găgăuzia să fie membri ai partidelor parlamentare, aflate la guvernare, care au luat poziția vădit antigăgăuză?” se numără printre temele congresului anunțate de Irina Vlah, unul dintre cei mai importanși exponenși ai forțelor politice pro-ruse din Republica Moldova. „Societatea găgăuză este unitară, ca și acum 25 de ani, ne vedem viitorul exclusiv în cadrul Republicii Moldova unitare și independente. Anume această poziție fermă trebuie să o aducem la cunoștința tuturor forțelor politice din țară și a partenerilor de politică externă”, a mai declarat Vlah, citata de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Miză internă găgăuză
Surse politice locale, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, consideră că manifestarea confocată de Irina Vlah are mai mult o miză politică internă găgăuză, fiind un răspuns la acțiunile electorale ale principalului său contracandidat la următoarele alegeri pentru postul de guvernator al UTAG, deputatul democrat Nicolai Dudoglu. Mișcarea obștească condusă de acesta, Noua Găgăuzie, s-a remarcat prin agresivitatea acțiunilor organizate în ultima vreme în localitățile din UTAG, deputatul democrat declarând că este necesară demiterea Irinei Vlah din postul de guvernator.
Controlând practic Parlamentul local de la Comrat, Adunarea Populară (Halk Toplusu), deputatul democrat din Parlamentul de la Chișinău, Nicolai Dudoglu are, la nivel teoretic, voturile necesare declanșării procedurii de demitere a guvernatorului actual. Un cunoscut aliat al liderului național al PDM, Vladimir Plahotniuc, Nicolai Dudoglu s-a remarcat și el prin pozițiile publice dure la adresa Uniunii Europene și României.
La rândul său, Irina Vlah îl atacă dur pe Dudoglu, inclusiv prin includerea temei „Este oare necesar ca locuitorii din Găgăuzia să fie membri ai partidelor parlamentare, aflate la guvernare, care au luat poziția vădit antigăgăuză?” la congresul din data de 24 februarie 2018, referire directă la poziția lui Dudoglu de lider al democraților din autonomia găgăuză. Manifestarea se va desfășura în localitatea Tomai, una din redutele politice partizanilor ei din Găgăuzia, precum deputatul din Adunarea Populară locală, Serghei Cimpoieș, cunsocut și el prin agresivitatea declarațiilor și acțiunilor antiromânești.
Diplomat român, pârât la SIS
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Maxim Lebedinschi, consilierul lui Igor Dodon, îl acuză la rândul său pe consulul României la Bălți că acesta ar sprijini primarii semnatari ai Declarațiilor de Unire. „În ultimele zile, în adresa instituției Prezidențiale, parvin multiple informații prin care se comunică că Consulul General al României de la Bălți, domnul Mihai Baciu ar fi întreprins mai multe acțiuni de corupere ă aleșilor locali din nordul Republicii Moldova în scopul determinării acestora de a semna declarațiile Unioniste.”, scrie Maxim Lebedinschi.
Tonul acuzator al consilierului prezidențial la adresa lui Mihai Baciu continuă și cu ideea că oficialul român „ar fi întreprins acțiuni de promovare a unui partid politic din țară.”
Astfel, Maxim Lebedinschi precizează că, la indicațiile lui Igor Dodon, „instituția Prezidențială va solicita Guvernului și Serviciului de Informații și Securitate să investigheze activitatea și legalitatea actiunilor Consulului României domnului Mihai Baciu”.
Separatiști găgăuzi, „adevăraţi patrioţi” ai Moldovei
Reamintim că preşedintele Igor Dodon a decorat cu „Ordinul Republicii” doi lideri ai mişcării separatiste din Găgăuzia, aflați în acest moment printre cei mai aprigi susținători ai bașcanului Irina Vlah. Mihail Kendighelean şi Stepan Topal sunt doi dintre organizatorii primului „Congres al deputaţilor poporului din partea de sud a Moldovei”, mișcare care a dus la apariția Găgăuziei. Cei doi sunt politicieni găgăuzi care, în anii 90, au fost promotorii mişcării separatiste în sudul ţării şi părinţi ai republicii Găgăuzia.
Igor Dodon a anunţat acordarea acestor decorații la Comrat, în cadrul ceremoniei organizate la 23 de ani de la adoptarea legii care oferă Găgăuziei statut special de autonomie.
de Isac Mihai | feb. 14, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, UE
NATO vrea un Schengen militar în Europa
NATO vrea să creeze un sistem pentru a facilita deplasările de trupe în Europa, asemănător cu Schengen-ul, sistemul european de liberă circulaţie a persoanelor, a declarat azi ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, citat de mass-media germană, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarația oficialului german vine la câteva zile după ce un înalt responsabil al SUA, citat de mass-media, declara că „nu dorim să vedem eforturile UE atrăgând forţe (…) dinspre NATO spre UE”.
Germania, centrul nervos al sistemului
„Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen, înaintea unei reuniuni a miniştrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
De altfel, este de aşteptat ca miniştrii apărării să aprobe la reuniunea NATO crearea a două noi centre de comandă.
Centru pentru protejarea liniilor maritime
Unul ar avea ca scop protejarea canalelor maritime între nordul Americii şi Europa. Centrul de comandă pentru Atlantic se va concentra „pe protejarea liniilor maritime de comunicare între nordul Americii şi Europa, precum şi alte infrastructuri critice”, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Potrivit dpa, noul centru ar urma să îşi aibă sediul în SUA. Printre altele, prin Atlantic trec cabluri esenţiale de internet şi de comunicaţii de date.
Al doilea centru de comandă ar urma să fie în Germania şi ar avea ca scop „îmbunătăţirea mişcării rapide de trupe şi echipamente în cadrul Europei”, a mai spus Stoltenberg.
Capacitate extinsă
NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.
Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak.
Îngrijorare americană
Statele Unite ale Americii sunt îngrijorate de consolidarea legăturilor în domeniul apărării dintre țările Uniunii Europene, considerând că acest lucru riscă să submineze NATO care se confruntă cu o Rusie tot mai activă, relatează mass-media internațională. „Nu dorim să vedem eforturile UE atrăgând forţe (…) dinspre NATO spre UE”, a afirmat Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO.
Soldați UE pentru Afganistan
Wheelbarger a mai precizat că SUA vor să se asigure că o cooperare mai strânsă între statele UE nu va reduce rolul membrilor NATO în Afganistan şi Irak. Oficialul American a dat aceste declaraţii în condiţiile în care Jim Mattis, secretarul Apărării din SUA, se va întâlni la Bruxelles cu omologii săi din ţările NATO. În contextul acestor întâlniri, este de aşteptat ca Mattis să încurajeze statele membre ale alianţei să-şi sporească cheltuielile militare. De asemenea, Washingtonul pledează şi pentru o intensificare a cooperării între statele NATO în condiţiile în care SUA consideră ameninţarea reprezentată de Moscova drept o prioritate a noii sale strategii de apărare.
PESCO, contestat neoficial de SUA
În urmă cu trei luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său, Wheelbarger a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (Mihai Isac)
