de Anatol Terzi | iun. 17, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman a inceput luni o vizita de trei zile la Bruxelles, acolo unde va da asigurari ca Republica Moldova nu a deviat de la cursul european. Igor Corman va avea intrevederi cu mai multi oficiali europeni, printre care presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, si comisarul european pentru extindere si politica de vecinatate, Stefan Füle. Principalele subiecte abordate in cadrul discutiilor se vor referi la agenda de integrare europeana a Republicii Moldova, prioritatile in procesul de modernizare a tarii si functionarea institutiilor democratice ale statului, potrivit unui comunicat difuzat de parlamentul de la Chisinau. In aceeasi perioada, la Bruxelles va avea loc reuniunea Comitetului de cooperare parlamentara UE – Republica Moldova, forul care exercita controlul parlamentar asupra implementarii Acordului de parteneriat si cooperare dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana. Aceasta este prima vizita peste hotare a lui Igor Corman in calitate de presedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Saptamana trecuta si premierul Iurie Leanca a intreprins prima sa vizita peste hotare la Bruxelles. Republica Moldova a finalizat recent negocierile cu UE pe marginea Acordului de asociere, pe care spera sa-l parafeze in toamna, la summitului Parteneriatului Estic care se va desfasura la Vilnius. Iurie Leanca a declarat in urma vizitei sale la Bruxelles ca scopul Republicii Moldova este sa reuseasca sa semneze si sa asigure intrarea in vigoare a Acordului de asociere si a celui de liber schimb cu UE pana la sfarsitul mandatului actualei Comisii Europene, adica pana la sfarsitul anului 2014. De asemenea, Chisinaul spera ca, in cadrul summitului Parteneriatului Estic, Comisia Europeana le va recomanda tarilor membre sa examineze posibilitatea de a ridica obligativitatea vizelor pentru cetatenii moldoveni
de Marcu Viadi | iun. 17, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Distrugerea parcului Gezi pentru construirea unui proiect imobiliar si autoritarismul guvernului Erdogan sunt principalele motive ale protestelor din Turcia, releva un sondaj de opinie publicat luni de cotidianul Zaman, citat de Karadeniz Press. Circa 62,9% dintre persoanele chestionate isi doresc pastrarea parcului ca un spatiu verde, in timp ce 23,3% sunt in favoarea construirii, pe acest fost teren al unei cazarmi otomane, unui centru comercial si a unui centru cultural, potrivit sondajului efectuat de institutul Metropoll. Miscarea de contestare ce zguduie Turcia de mai mult de doua saptamani a fost provocata de lupta unui grup militant ecologist pentru prezervarea celor 600 de arbori din parc, care a fost reprimata violent de politie. Miscarea s-a extins pe intreg teritoriul Turciei si s-a transformat intr-o contestare la adresa autoritarismului guvernului si a dorintei presupuse a acestuia de a islamiza societatea turca. in jur de 49,9% din persoanele chestionate estimeaza ca guvernul devine mai autoritar, fata de 36% care cred ca acesta se democratizeaza si 14,1% care au refuzat sa se exprime pe aceasta tema, conform anchetei realizate telefonic pe un esantion de 2.818 persoane din intreaga Turcie intre 3 si 12 iunie. in proportie de 54,4% turcii considera ca guvernul are tendinta de a interveni mai mult in modul de viata al indivizilor, 40,4% respingand aceasta ipoteza, potrivit sondajului publicat de Today’s Zaman, un cotidian islamisto-conservator reputat ca fiind un apropiat al liderului religios Fethullah Gulen, critic la adresa lui Erdogan.
de Razvan Iorga | iun. 17, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Pe fondul unor tensiuni escalade dintre Chisinau si regimul separatist de la Tiraspol, presedintele Republicii Moldova a convocat luni Consiliului Suprem de Securitate. Incurajati de atitudinea favorabila a Moscovei, separatistii transnistreni au „anexat unilateral” satul Varnita, unde cu numai doua luni in urma s-au petrecut o serie de incidente produse de fortele de militie transnistrene. Tensiunile s-au amplificat dupa ce, la 11 iunie 2013, liderul transnistrean, Evgheni Sevciuk a semnat decretul „Cu privire la frontiera de stat a republicii moldovenesti nistrene”, care stabileste limitele asa-numitei frontieri „de stat” si politicilor de frontiera a regiunii transnistrene. in limitele asa-numitei granite a fost inclus si orasul Bender, cu trei sate, printre care si Varnita. „Analizand comportamentul separatistilor, ma indrept spre gandul ca cineva doreste destabilizarea situatiei. Atunci cand Republica Moldova reuseste sa isi rezolve propriile probleme legate de procesul de Integrare Europeana, apar probleme din partea sustinatorilor Transnistriei”, a declarat presedintele Nicolae Timofti, dupa sedinta de azi a Consiliului Suprem de Securitate. El a declarat ca aceste evenimente trebuie transate si cu ajutor externe, deoarece dialogul intre Chisinau si Tiraspol este insuficient. „Problema este in atentia permanenta a conducerii statului. Eu sunt informat, dar masurile care pot fi luate nu depind doar de vointa presedintelui sau a sefului Legislativului. Noi trebuie sa discutam mai profund despre masurile care pot fi intreprinse”, a declarat Timofti. El a dat de inteles ca ar fi purtat deja o discutie in acest sens cu liderul de la Kiev, Viktor Ianukovici, Ucraina fiind tara care detine momentan presedintia rotativa a OSCE si care face parte din formatul de negociere 5+2 al dosarul transnistrean. „Ianukovici mi-a spus ca a dat indicatii ministrului ucrainean de Externe, care este si presedintele in exercitiu al OSCE, sa studieze problema si sa il informeze pentru ca ulterior sa ia o pozitie in acest caz”, a declarat presedintele.
SIS in alerta, Patrusev la Bucuresti
Aceeasi preocupare este impartasita si de catre seful serviciilor speciale de la Chisinau, Mihai Balan. „Desigur ca ma ingrijoreaza. Noi informam conducerea Republicii Moldova despre actiunile care ameninta securitatea nationala a statului. Aceasta este o provocare. Asemenea provocari au fost si anterior, dar trebuie sa fim vigilenti si sa pastram echilibrul necesar in societate”, a subliniat Balan. In paralel, la Bucuresti, a sosit luni si secretarul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, Nicolai Patrusev, fost sef al FSB. Pe langa presedintele Traian Basescu, oficialul rus la avea intrevederi si cu seful diplomatiei, Titus Corlatean. Temele de discutie nu au fost facute publice. In urma cu cateva zile, ziarul economic rus Kommersant scria ca situatia recenta de pe ambele maluri ale Nistrului aduce foarte mult cu situatia premergatoare razboiului ruso-georgian. „Totul sa semene cu evenimentele din Georgia din 2008. Nu uitati ca, acordurile de la Vilnius vor fi semnate nu numai cu Republica Moldova, dar, si cu Ucraina, care monitorizeaza negocierile privind conflictul transnistrean, in calitate de presedinte in exercitiu al OSCE. Destabilizarea situatiei in regiune, va lovi atat Chisinaul, cat si Kievul”, a declarat un diplomat implicat in negocierile privind solutionarea conflictului transnistrean, citat de publicatia rusa. Saptamana trecuta, analistul american Vladimir Socor al Fundatiei Jamestown declara ca SUA nu se pot implica foarte tare in aceasta ecuatie. „Statele Unite pot face foarte putin pentru solutionarea acestui conflict”, a declarat Socor. Potrivit acestuia, in mare parte „monopolul” solutionarii conflictului il detine Rusia. El a mai spus ca diferendul transnistrean, nu este doar un conflict intern al Republicii Moldova, dar un „conflict moldo-rus”.
de Anatol Terzi | iun. 16, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Regimul separatist de la Tiraspol a adoptat o noua lege referitoare la regimul frontierei pe Nistru pentru a raspunde astfel planurilor Republicii Moldova de instalare a noi puncte de control impotriva imigratiei si contrabandei pe Nistru, reglementare ce face parte din procesul de negociere a liberalizarii vizelor cu UE, a declarat liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, citat de Itarr-Tass. Declaratiile au fost facute in cadrul inspectarii unor aplicatii militare. Liderul separatist a declarat, citat de agentia Novai Reghion, ca „luand in consideratie experienta anilor 1991-1992, tara trebuie sa aiba grija de eficienta fortelor armate”. Totodata, Sevciuk a mentionat ca fortele politice de la Chisinau isi concentreaza atentia in a „aprinde spiritele”, iar „Transnistria isi demonstreaza intentiile pacifiste nu prin cuvinte, ci prin fapte concrete”. Seful diplomatiei ucrainene, Leonid Kojara, care asigura totodata presedintia rotativa a OSCE, si-a eprimat ingrijorarea in legatura cu decizia guvernului separatist de la Tiraspol de a decide unilateral sa marcheze granita acestei unitati administrative. El a facut apel ca Tiraspolul si Chisinaul sa nu escaladeze aceste noi intelegeri.
de Dana Pojar | iun. 16, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Nu mai putin de 70 de ofiteri, dintre care sase generali si 22 de colonei, au dezertat in Turcia din randurile armatei presedintelui sirian Bashar al-Assad in ultimele 36 de ore, potrivit unui surse turce oficiale, citata de AFP. Valul de dezertari, de o amploare inedita, are loc dupa decizia de joi a Statelor Unite de a acorda un „ajutor militar”, a carui forma nu a fost inca precizata, rebelilor sirieni. Tarile occidentale, sustinatoare ale opozitiei presedintelui sirian Bashar al-Assad, au refuzat pana in prezent sa faca pasul de a furniza arme combatantilor rebeli de teama ca acestea vor carea in mainile elementelor sale islamiste cele mai radicale. Dar recenta avansare a fortelor de la Damasc, sprijinite de miscarea siita libaneza Hezbollah, le-a constrans sa reanalizeze de urgenta aceasta posibilitate. Reprezentantii tarilor care sustin opozitia siriana s-au intalnit vineri si sambata la Istanbul cu seful sau militar cel mai important, generalul Selim Idriss, pentru a discuta despre posibile livrari de arme rebelilor. Zeci de ofiteri superiori sirieni au fugit in Turcia de la inceputul rebeliunii in Siria in primavara lui 2011. Multi s-au alaturat rebelilor in cadrul Armatei siriene libere (ASL). Turcia gazduieste aproximativ 400.000 de refugiati sirieni care au fugit de luptele din tara lor, ce au provocat moartea a peste 93.000 de persoane, potrivit ONU.
