de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina
Agenția de presă KARADENIZ PRESS face angajări
Agenția de presă Karadeniz Press caută colaboratori și corespondenți în statele din regiunea extinsă a Mării Negre și Comunitatea Statelor Independente (CSI). Doritorii sunt rugați să trimită un CV detaliat la adresa de email office@karadeniz-press.ro. Sunt acceptate și CV-urile din partea persoanelor care sunt la începutul carierei jurnalistice ori doresc să facă primii pași în acest domeniu alături de noi. Condițiile de colaborare vor fi stabilite de comun acord. Pentru aplicanții din țările CSI este necesară cunoașterea limbii ucrainene/ruse și engleze. Pentru mai multe detalii ne puteți contacta la adresa office@karadeniz-press.ro
Інформаційне агентство „Карадениз Прес” шукає співробітників та кореспондентів у державах поширеного Причорноморського регіону та Співдружності Незалежних Держав (СНД). Зацікавлених осіб люб’язно просимо відправити детальне резюме на адресу електронної пошти office@karadeniz-press.ro. Також, приймаються резюме і від персон, які знаходиться на початку своєї журналістської кар’єри, або хочуть зробити перші кроки в цій області поряд з нами. Умови співпраці будуть встановлені за взаємною згодою. Заявникам з країн СНД необхідно знати українську / російську і англійську мови. Для отримання додаткової інформації зв’яжіться з нами за адресою office@karadeniz-press.ro
Информационное Агентство Karadeniz Press ищет корреспондентов в странах Черноморского региона и Содружества Независимых Государств (СНГ). Заинтересованным лицам, просьба отправить свое резюме по адресу: office@karadeniz-press.ro. Резюме также принимаются от тех, кто находится в начале своей журналистской карьеры, или хотят сделать первые шаги в этой области вместе с нашей командой. Условия нашего сотрудничества будут взаимно согласованы. Для кандидатов из стран СНГ, необходимо знание украинского/русского, и английского языков. За более подробной информацией обращайтесь к нам по адресу office@karadeniz-press.ro
Karadeniz Press Agency is looking for correspondents from the states of the wider Black Sea region and Commonwealth of Independent States (CIS). The candidates are asked to send their resume to office@karadeniz-press.ro. CVs are also accepted from those who are at the beginning of their journalistic career or want to take the first steps in this area with us. The terms of our collaboration will be mutually agreed upon. For applicants from CIS countries it is necessary to know Ukrainian/Russian and English languages. For more details please contact us at office@karadeniz-press.ro
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Statutul peninsulei Crimeea, unul din punctele divergente în relațiile dintre Federația Rusă și Ucraina
Serviciul de pază a frontierei de stat din Ucraina a avertizat că va reţine toate navele care navighează spre sau dinspre peninsula anexată Crimeea, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunțul vine pe fondul intensificării eforturilor Ucrainei de a își moderniza flota, inclusiv prin acceptarea ultimei donații din partea Statelor Unite constând din două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands.
Avertismentul autorităților ucrainene a fost lansat la câteva săptămâni după ce serviciul a reţinut o navă cu pavilion rusesc, căpitanul acesteia fiind plasat în custodia organelor de drept din Ucraina. Acest gest de forță al părții ucrainene vine ca răspuns la intensificarea cazurilor în care navele sub pavilion străin vizitează porturile din Crimeea, încălcând astfel legislația Ucrainei, care consideră Crimeea zonă temporar ocupată.
Acuzații dure
Rusia a acuzat grănicerii ucraineni că au deturnat nava de pescuit crimeeană în 25 martie, după ce Kievul i-a acuzat pe cei 10 membri ai echipajului navei că au traversat ilegal frontiera Ucrainei.
La câteva zile după ce a fost acuzat de traversarea ilegală a frontierei de către procurori ucraineni, căpitanul vasului rusesc, Vladimir Gorbenko, a fost dus la un tribunal din oraşul ucrainean Herson, în apropiere de Crimeea. “Ar putea fi formulate acuzaţii foarte grave împotriva pârâtului, deşi nu este clar pe moment care vor fi acestea”, a susţinut avocatul lui Gorbenko, Dmitri Şcerbin, pentru agenţia rusă de ştiri de stat TASS.
Serviciul ucrainean de protecţie a frontierei a precizat într-o declaraţie publicată ulterior pe Internet că asigură toate proviziile necesare echipajului navei, inclusiv alimente, medicamente şi acces la avocaţi.
Sancțiuni ucrainene
“Agenţiile de aplicare a legii vor reacţiona imediat la încălcări ale normelor de intrare şi ieşire din şi în teritoriul ocupat”, a declarat Oleg Slobodian, purtător de cuvânt al Serviciului ucrainean de protecţie a frontierei, într-un interviu acordat recent Obozrevatel, citat de mass-media internațională.
Anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 a fost contracarată cu mai multe seturi de sancţiuni occidentale, iar Kievul continuă să numească Crimeea un teritoriu ocupat temporar.
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Nave specializate pentru Ucraina
Statele Unite ale Americii vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor, se arată într-un recent comunicat al Forţelor Navale Ucrainene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva săptămâni după ce autoritățile SUA au anunțat că vor livra Kiev-ului sisteme de armament Javelin, în pofida protestelor Federației Ruse. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | apr. 10, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Statele Unite ale Americii vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor, se arată într-un comunicat al Forţelor Navale Ucrainene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva săptămâni după ce autoritățile SUA au anunțat că vor livra Kiev-ului sisteme de armament Javelin, în pofida protestelor Federației Ruse. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Colaborarea militară dintre Ucraina și statele membre NATO primește un nou imbold legislativ în Rada de la Kiev
Rada Supremă a Ucrainei urmează să ratifice în curând acordul cu România în domeniul transporturilor militare semnat de guvernele celor două ţări la 21 aprilie 2016, relatează mass-media de la București, citând ordinea de zi postată pe site-ul Parlamentului de la Kiev, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Anunțul vine la câteva zile după ce Comisia Europeană a lansat un plan de acţiune menit să faciliteze transportul de trupe şi echipamente militare în interiorul Uniunii Europene, de exemplu prin modernizarea şoselelor şi a podurilor astfel încât acestea să suporte vehicule militare grele.
Acord strategic
Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare a fost semnat la 21 aprilie 2016, de către miniştrii apărării din cele două state, în timpul vizitei la Bucureşti a preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko.
Documentul stabileşte termenii şi condiţiile, procedurile şi autorităţile responsabile pentru efectuarea transportului pe teritoriul ambelor părţi pe reţeaua rutieră, feroviară, precum şi în apele teritoriale, în sprijinul operaţiunilor de menţinere a păcii, al exerciţiilor comune, precum şi al altor activităţi de cooperare în care România şi Ucraina sunt implicate în temeiul acordurilor la care sunt parte. România a ratificat Acordul în decembrie 2017, o urmare firească a colaborării tot mai intense între forțele militare ale celor două state după invazia rusă din 2014.
UE, mai eficientă în prevenirea crizelor
Decizia Comisiei Europene nu reprezintă o surpriză pentru specialiști, în ultimii ani statele UR revizuind situaţia infrastructurii militare de pe continent, în contextul tensionării relaţiilor cu Rusia și a creșterii semnificativă a numărului de soldați ai Alianțe desfășurați în statele membre din Estul Ucrainei. Mobilitatea militară a devenit o prioritate pentru NATO şi pentru 25 de state membre ale UE care au convenit asupra unei noi forme de cooperare în domeniul apărării.
UE, mai eficientă
Prin îmbunătăţirea mobilităţii militare, UE poate fi ‘mai eficientă în prevenirea crizelor şi în desfăşurarea misiunilor noastre şi mai rapidă în a reacţiona la apariţia unor provocări’, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini.
Propunerile Comisiei Europene includ o analizare a situaţiei reţelelor rutiere şi feroviare din Europa pentru a identifica rute de transport militar adecvate şi o evaluare a actualelor controale frontaliere în vederea accelerării formalităţilor pentru personalul şi echipamentele militare, inclusiv pentru bunuri periculoase.
NATO consolidează Schengenul militar din UE
Fonduri europene pentru infrastructură
Multe dintre podurile rutiere din UE nu au fost proiectate pentru a putea suporta greutatea sau înălţimea vehiculelor militare supradimensionate, în timp ce infrastructura feroviară nu dispune de suficientă capacitate de încărcare pentru uz militar, a explicat executivul UE.
Conform propunerilor Comisiei Europene, care urmează să fie supuse aprobării Consiliului, în urma analizei în 2019 urmează să fie anunţată lista obiectivelor de infrastructură a căror modernizare este cea mai urgentă şi fondurile aferente necesare.
Axa NATO-UE
Noile propuneri ale CE au fost prezentate la aproape o lună după ce NATO a aprobat crearea unui nou centru de comandă care să sprijine mişcările rapide de trupe ale ţărilor aliate în interiorul Europei.
Ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a descris structura NATO drept un sistem militar ‘Schengen’ pentru Europa, cu referire la spaţiul european de liberă circulaţie. „Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.
Amenințarea-rusă-obligă-statele-NATO-și-UE-să-identifice-noi-moduri-de-colaborare
Îngrijorare rusă
Noua prioritate a NATO este crearea unei „zone militare Schengen” în Europa, mutare menită să accelereze desfăşurarea trupelor în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat anterior adjunctul ministrului rus al Apărării, generalul Alexander Fomin, citat de agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Noua prioritate a conducerii militare şi politice a NATO este îmbunătăţirea infrastructurii logistice şi de transport din interiorul Europei şi crearea aşa-numitei zone militare Schengen. Obiectivul NATO este de a accelera la maximum desfăşurarea trupelor către graniţele Rusiei. A fost pusă la punct logistica necesară pentru relocarea operaţională a unor trupe suplimentare, depăşind contingentul SUA staţionat în Europa de zece ori”, a spus Fomin într-un interviu pentru publicaţia Krasnaya Zvezda, citată de mass-media internațională. Potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, NATO depozitează în diferite părţi ale Europei armament, muniţie şi provizii alimentare, pentru o desfăşurare rapidă a unor forţe suplimentare.
Generalul Alexander Fomin susţine că opt centre de coordonare pentru desfăşurarea contingentelor militare NATO au fost înfiinţate în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia.
Capacitate extinsă
NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.
Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak, ceea ce face crucială o mai bună colaborare pentru transportul rapid al trupelor și tehnicii între statele membre.
În ultimele luni, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suplimentat efectivele militare în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul declarat de a preveni un conflict. Aproximativ 4.500 de trupe NATO sunt staţionate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.
Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova denunță periodic instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.
PESCO, susținut de majoritatea statelor NATO din Europa
În urmă cu câteva luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.
Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său, Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO, a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Comisarul-european-Johannes-Hahn este dezamăgit-de-Ucraina
Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate, Johannes Hahn, a atacat extrem de dur eșecul conducerii ucrainene de a-și îndeplini angajamentele de a proteja societatea civilă din această țară, mai ales activiștii implicați în combaterea corupției din fosta țară sovietică. Aceste acuzații vin pe fondul unei lipse evidente de interes pentru combaterea corupției arătată de către autoritățile de la Kiev.
Declarația a apărut datorită expirării, la 1 aprilie 2018, a termenului limită de depunere a declarațiilor electronice de către activiștii societatii civile care lucrează în domeniul combaterii corupției.
Demers european
Bruxelles-ul a cerut în mod repetat Ucrainei sa anuleze această obligație, fără a avea rezultatele dorite. Președintele Petro Poroșenko a propus un proiect de lege, care a fost criticat dur de către Comisia de la Veneția, iar Rada Supremă nu a găsit voturile necesare pentru a anula aceste norme legislative controversate.
„Guvernul ucrainean nu și-a îndeplinit obligațiile”, a declarat comisarul Hahn. „Refuzul de a elimina această normă, care îi cuprinde în obligațiile privind funcționarii publici și pe activiștii societatii civile, contravine aspirațiilor europene ale Ucrainei”, a adăugat Hahn.
De asemenea, norma este contrară recomandărilor insistente ale partenerilor internaționali ai Ucrainei, inclusiv Comisia de la Veneția, OSCE și Uniunea Europeană (inclusiv în contextul monitorizării punerii în aplicare de catre Ucraina a angajamentelor privind liberalizarea vizelor)“, – a spus comisarul european.
Acuzații dure
Johannes Hahn a mai declarat că societatea civilă ar trebui să poată să controleze activitățile autorităților „fără obstacole inutile și interferențe“ și a remarcat faptul că sistemul ”e-declarația” a fost creat în scopul de a „preveni corupția în randul funcționarilor publici“. „Reprezentanții societății civile nu sunt funcționari de stat”, a adăugat el.
„Această obligație suplimentară și inacceptabile (privind declarația pentru activiști) eset în favoarea celor care doresc să distrugă eforturile Ucrainei de a combate eficient corupția”, a spus el.
Comisarul european a reamintit că acțiunile Ucrainei sunt contrare acordului de asociere. „Relațiile UE cu Ucraina se bazează pe valorile comune. Ambele părți au fost de acord că respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt elemente esențiale ale acordului de asociere“ – a spus Hahn.
„În ultimii ani, Ucraina a făcut progrese semnificative. Este important să nu se submineze progresele realizate. Rada Suprema a Ucrainei ar trebui să revină la problema și cât mai curând posibil sa anuleze obligația de e-declarație pentru activiștii societății civile, limitând aceste obligații numai la funcționarii publici ..“, – a încheiat Johannes Hahn.
Mogherini vrea tribunal anticorupție
Șefa diplomației UE, Federica Mogherini, a îndemnat anterior Ucraina să facă eforturi sporite pentru combaterea corupției și să înființeze un tribunal anticorupție în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția. Mogherini a făcut acest îndemn în timpul unei vizite la Kiev din 12 martie, după convorbiri cu premierul Volodimir Hroisman și președintele Petro Poroșenko, care și-a anunțat recent candidatura pentru un nou mandat.
Comisarul Federica Mogherini, un alt înalt oficial european pus în dificultate de Ucraina
Legislație întârziată
Parlamentul Ucrainei a adoptat la 1 martie, în primă lectură, legislația pentru crearea tribunalului anticorupție, la cererea societății civile și a instituțiilor internaționale care ajută țara pe plan financiar. Aceasta vine pe fondul acuzațiilor tot mai frecvente de corupție la adresa actualelor autorități de la Kiev și a numeroase proteste publice antiguvernamentale care solicită demiterea președintelui Petro Poroșenko. După discuțiile de luni cu Mogherini, președintele Poroșenko a promis că noua instanță va respecta recomandările Comisiei de la Veneția.
În 2017 Ucraina s-a aflat pe locul 130 din 187 de țări ale lumii în clasamentul Transparency International privind percepția corupției.
Ajutor condiționat
Comisia Europeană (CE) a propus, la sfârșitul săptămânii trecute, acordarea unui ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro Ucrainei, a cărui deblocare va fi condiţionată însă de progrese în procesul de reformă, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Uniunea Europeană a fost unul din cei mai importanţi susţinători financiari ai Ucrainei după ‘revoluţia portocalie’ din 2013-2014, cele 28 de state membre punând la dispoziţia Kievului 2,8 miliarde de euro în împrumuturi directe, precum şi alte tipuri de asistenţă.
Parcursul inegal al Kievului în combatarea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie îi îngrijorează însă pe susţinătorii săi occidentali, care le-au cerut liderilor ucraineni să nu dea înapoi de la reformele promise.
Angajament UE
Potrivit vicepreşedintelui CE Valdis Dombrovskis, decizia de oferi în continuare asistenţă financiară Ucrainei demonstrează angajamentul UE faţă de această ţară. ‘Această solidaritate trebuie să meargă mână în mână cu un angajament continuat din partea autorităţilor ucrainene pentru o agendă ambiţioasă de reforme pentru o Ucraină stabilă şi prosperă’, a subliniat Dombrovskis, într-un comunicat, citat de mass-media internațională.
Ucraina nu a reuşit să respecte toate condiţiile pentru deblocarea tranşei finale de împrumut de 600 milioane de euro acordate în cadrul anteriorului program de ajutor, care a expirat în ianuarie 2018. Propunerea Comisiei pentru un al patrulea program de ajutor macroeconomic către Ucraina mai trebuie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliului UE, analiștii considerând că acest proces nu va întâmpina probleme deosebite. (N.G.)
