de Razvan Iorga | apr. 23, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Dacă în plan politic, economic și militar relațiile dintre Ucraina și Rusia sunt de mult tensionate și aproape de ruptura totală, Kievul mai urmărește un plan în care să se despartă de Moscova – cel spiritual. Mai exact, Ucraina vrea să obțină autocefalia bisericii ortodoxe ucrainene.
În prezent, în Ucraina, pe lângă Biserica Ortodoxă a Ucrainei care este dependentă jurisdicțional de Patriarhia Moscovei însă are statut de autonomie, mai funcționează alte două entiăți. Este vorba de Biserica Ortodoxa a Patriarhatului din Kiev, foarte prezentă în timpul Euromaidanului și Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană, ce stă bine la capitolul reprezentare externă.
În acest context, liderul de la Kiev, Petro Poroșenko a simțit potențialul electoral al unei astfel de inițiative și vrea să împingă demersul cât mai aproape de deznodământ. Poroșenko, aflat în scădere în sondaje, ar vrea să candideze pentru un nou mandat de președinte în 2019.
Săptămâna trecută, Poroşenko declara că va adresa un apel către Patriarhul de Constantinopol Bartolomeu I, căruia îi va cere să acorde bisericii locale ucrainene Tomosul de autocefalie.
În plan intern, Poroşenko le-a cerut liderilor partidelor politice de la Kiev să susţină acest demers, argumentând că Ucraina este mai aproape decât oricând să obțină apariția propriei biserici autocefale locale.
„Acest lucru este evidențiat nu numai de poziția Patriarhului de Constantinopol, ci și de poziția membrilor Sinodului”, a menţionat preşedintele ucrainean. El a spus că nu poate dezvălui detaliile acestei întâlniri, dar a asigurat că există deja toate elementele necesare pentru crearea unei biserici locale ucrainene.
„Ucraina, ca stat independent, nu doar că are dreptul, ci pur și simplu este obligată să îşi înfiinţeze biserică. Eu, în calitate de președinte, am decis să apelez la Patriarhul Bartolomeu, solicitând să acorde Tomosul de autocefalie pentru biserica locală ucraineană şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră, dragi colegi, ca şi Parlamentul să sprijine este apel şi să facem acest lucru cât mai repede posibil”, a precizat Poroșenko în cadrul unei întâlniri cu liderii partidelor parlamentare din Ucraina, citat de Rador.
Liderul de la Kiev a explicat că, după adoptarea unei decizii în acest sens în Parlament, chestiunea creării bisericii ucrainene va fi discutată în cadrul Sinodului.
Ucraina face lobby că decizia Sinodului să fie una pozitivă și să vină înainte de aniversarea a 1030 de ani de la creştinarea Rusiei Kievene (28 iulie 2018 – n.r). Totodată, liderul de la Kiev a subliniat că biserica ortodoxă ucraineană va fi separată de stat. „Biserica ortodoxă locală unificată nu va deveni o biserică de stat. Toți credincioșii au dreptul să-şi aleagă liber atât lăcaşul de rugăciune, cât şi jurisdicția ecleziastică”,a adăugat Petro Poroşenko.
Ecouri la Constantinopol
Apel lui Poroșenko a avut ecou rapid la Constantinopol, acolo un Sfântul Sinord al Patriahiei Ecumenice s-a întâlnit între 19-20 aprilie, chiar la reședința Patriarhatul din cartier Fanar al Instanbului.
Evenimentul a fost anunțat pe pagina de Facebook a Patriarhiei de la Kiev. La Constantinopol, Patriarhia Ecumenică a examinat probleme legate de situația bisericii din Ucraina. Instituția a primit de la biserica ucraineană și autoritățile civile apelul de acordarea a autocefaliei și a decis i-a în considerare această problemă în coordonare cu toate bisericile ortodoxe surori.
„În conformitate cu canoanele divine și sacre, precum și cu ordinea ecleziastică seculară și cu Sfânta Tradiție, Patriarhia Ecumenică se preocupă de păstrarea unității pan-ortodoxe și de îngrijirea Bisericilor Ortodoxe din întreaga lume – în special a Ucrainei Ortodoxă, care a primit credința creștină și botezul sfânt de la Constantinopol.
Astfel, Biserica-mamă a examinat aspectele legate de situația eclesiastică din Ucraina, așa cum a fost făcută în sesiunile sinodale anterioare și primită de la autorități ecleziastice și civile – reprezentând milioane de creștini ortodocși ucrainieni – o petiție care cere eliberarea autocefaliei, a decis să comunice îndeaproape și să coordoneze cu Bisericile sale ortodoxe sora în legătură cu această chestiune „, se arată în comunicatul publicat pe site-ul web al Patriarhiei Ecumenice din 22 aprilie.
Vestea Sinodului Patriarhiei ecumenice a fost primită cu entuziasm de structurile clericale ucrainene.
„Având în vedere că Sinodul de la Constantinopol este în general limitat la informarea despre întâlnirile sale fără a preciza detaliile, comunicatul de mai sus, chiar prin publicarea sa, este un semnal pozitiv semnificativ al schimbărilor semnificative și Pregătirea Patriarhiei Ecumenice de a aduce cazul la concluzia sa pozitivă logică”, a precizat la rândul său centrul de presă al Patriarhiei de la Kiev, citat de Karadeniz Press.
„Războiul” din Kiev: faza pe capele
Semnalul poate fi interpretat ca unul pozitiv, astfel că în cel mai scurt timp cererea de primire a autocefaliei de către Patriarhia Kievului va fi satisfăcută.
Lucrurile în aceea ce privește „schisma” de Moscova au început să se precipite încă din noiembrie 2017. Atunci,activiștii ucraineni au creat o petiție pe site-ul Consiliului Local al orașului Kiev, în care solicitau demolarea unei capele din centrul orașului ce aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene, de sub tutela Moscovei Petiția a strâns atunci rapid cele 10.000 de semnături necesare astfel că a fost luată în considerare de Consiliul municipal al orașului Kiev.
După ce activiștii dintr-un grup naționalist ucrainean au distrus un birou de informații în apropierea capelei, în 25 ianuarie 2018, poliția i-a arestat pe arhitecții activiști Oleksandr Horban and Oleksi Șemotiuk sub acuzația de tentantivă de incendiere.
La 27 ianuarie, Tribunalul din Kiev a dispus două luni de arest atât pentru Horban, cât și pentru Șemotiuk, aceștia fiind acuzați de distrugere intenționată și alte daune materiale.
Astfel că demonstranții s-au adunat din nou în apropierea capelei de pe strada Volodimirska din Kiev pentru a cere o investigație asupra legalității construcției Patriarhiei Moscovei și a eliberării lui Horban și Shemotiuk.
Protestarii au purtat atunci pancarte cu mesajele: „Pleacă preotul Moscovei!” și „O incendiere care nu s-a întâmplat niciodată” și au fost aproape de a se ciocni cu enoriașii arondați acestei capele.
Decizia autorităților
La începutul lunii februarie, Consiliul municipal din Kiev a dat curs petiției cetățenilor hotărând că într-adevăr capela Bisericii Ortodoxe Ucraineane, subordonată Moscovei, ar fi contruită ilegal pe lângă rămășițele fundației Bisericii Desiatynna, ce se află pe teritoriul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev.
Consilierii au cerut mutarea construcției, deoarece ar fi construită ilegal pe pământul de importanță culturală și istorică. Între timp, directorul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev, Tetiana Sosnovska, a declarat presei ucrainene că muzeul va recurge la o acțiune în instanță împotriva organizației religioase care a inițiat construcția ilegală.
Cu un 2019 drept an eletoral crucial în Ucraina, astfel de acțiuni schismatice se vor produce la toate nivelurile între Ucraina și Rusia. Pe termen lung, Rusia a pierdut această partidă cu Occidentul, după anexarea Crimeii și întreținerea războiul din estul Ucrainei. Acum, Kievul doar decontează pe toate planurile ambițiile politico-teritoriale ale liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. (M.N.)
de Razvan Iorga | apr. 19, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cu o Rusie tot mai expansivă și mai belicoasă în acțiunile sale din zona „brâului său de securitate” din Europa de Est, statele din regiune caută soluții pentru a contrabalansa avantajul tactic al Rusiei în Marea Neagră. Acesta s-a mărit și mai mult, după primăvara anului 2014 prin anexarea peninsulei Crimeea. Acest coordon militar rusesc, ce se întinde dinspre Donbas (estul Ucrainei), prin peninsula Crimeea anexată și se continuă până în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, a sporit prezența militară a Rusiei în regiune. Dar mai ales a pus în alertă NATO.
Cum atitutinea Turciei în ultimii ani a înclinat mai degrabă spre o poziție de reconciliere și chiar cooperare cu Rusia, prin achiționarea de armament și punerea la masă pentru negocieri în privința Siriei, NATO mizează la Marea Neagră tot mai mult pe România și Bulgaria.
Dintre cele două țări, poziția mai avantajoasă, dar și capacitățile de luptă mai mari ale României, fac din această țară un adevărat „forward operating base” (FOB) al Alianței la Marea Neagră.Unul în care atât SUA în mod particular, dar și Alianța Nord-Atlantică este gata să investească resurse materiale și umane.
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de la Cotroceni, ținută alături de experți în domeniul securității, că prezența militarilor americani în număr din ce în ce mai mare în România este una binevenită și că este nevoie de consolidarea capacităților de apărare.
„Pe fondul acestor evoluții, obiectivul major al României este de a-și consolida securitatea prin eforturi la nivel național și valorificând cât mai bine parteneriatele strategice dezvoltate de-a lungul timpului, în mod special Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii – cel mai important parteneriat strategic al țării noastre – precum și rolul nostru în NATO, dar și în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Iohannis.
SUA, binevenite în România
El a mai spus că soldați SUA sunt bineveniți în România. „România încurajează activitățile desfășurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, și creșterea prezenței militarilor și echipamentului militar american în România”, a mai adăugat șeful statului român.
În ceea ce privește cele mai mari amenințări, Iohanis a indentificat un „comportament ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret”, cu referire evidentă la Federația Rusă.
România alocă 2% din PIB pentru apărare, tendință care va fi menținut în următorii ani pentru a creștere capacitățile de apărare ale țării într-un contextul regional tot mai tulbure. Aceste măsuri sunt apreciate în special de SUA, administrația actuală de la Casa Albă a lui Donald Trump insistând tocmai pe acest aspect al contribuției sporite la securitatea mondială a tuturor statelor membre NATO.
Proiectul „Basarabia”, reanimat de ruși pentru Odesa
Dar lucrurile tind să se precipite și mai mult în Ucraina, acolo unde serviciile speciale ucrainene vorbesc tot mai des despre resuscitarea de către ruși a „proiectului Basarabia”. Declarații în acest sens au fost făcute în urmă cu două săptămâni şeful Serviciului de Securitate de la Kiev (SBU), Vasili Hriţak, menţionând că acest proiect separatist al Rusiei a fost dejucat în 2015.
„În ultimul timp, primim informaţii referitoare la tentative ale serviciilor de securitate rusești de a reveni la proiectul ‘Basarabia’. În 2015, după două acţiuni de prevenţie pe care le-am desfăşurat, proiectul ‘Basarabia’ a eşuat.
Ulterior, au existat neînţelegeri între membrii celor două clanuri care coordonau proiectul respectiv. Acum, aceştia au revenit asupra proiectului”, declara oficialul ucrainean, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Odesa.
El explica că proiectul „Basarabia” ar putea fi susținut de trupele ruse (Grupul Operativ al Trupelor Ruse – GOTR) ce numără circa 1.500 de soldați. Acestea fac parte din Districtul Militar de Vest al Rusiei, potrivit site-ului Ministerului Rus al Apărării. „Acest lucru se referă și la Transnistria, întrucât în Transnistria există un contingent de trupe ruse, care are aproximativ o mie de soldați ruși”, a completat oficialul ucrainean.
De asemenea, acesta a mai vorbit și de toate pregătirile de infrastructură ce se fac în regiune, făcând referire la reabilitarea pistei aerodromului de la Tiraspol pentru aterizarea avioanelor militare și a celor de mare tonaj.
De asemenea, directorul Departamentului de Aprovizionare a Serviciului Frontierei de Stat, Alexander Gura, a precizat miercuri că, citat de EurAsia Daily, că Ucraina urmărește atent în aceste zile „persoanele pro-ruse care vor încerca să pătrundă în Ucraina pentru a destabiliza situația, precum și pentru prevenirea importului ilegal de arme. Forțele de rezervă forțate vor fi la punctele de control. Au fost luate măsuri pentru protejarea frontierei cu Rusia, Moldova și ocuparea temporară a Crimeei „.
Potrivit Ministerului de Interne al Ucrainei, „provocările sunt posibile în timpul evenimentelor”, cel mai probabil în Odesa, unde se va comemora cea de-a patra aniversare a asasinării în masă a civililor din Casa Sindicatelor, acolo unde un incediu provocat de o mână criminală a ucis zeci de oameni nevinovați ce au rămas blocați înauntru clădirii pe data de 2 mai 2014.
Ministerul de Externe al Ucrainei a confirmat că „amenințarea majoră pentru Ucraina provine dinspre Grupul operativ al trupelor rusești” desfășurat în regiunea transnistreană, care nu este controlată de Moldova. În acest sens, Ucraina a sprijinit poziția guvernului moldovean de a compara forțele de menținere a păcii cu trupele de ocupație rusești.
Coridor de evacuare
Mai mult decât atât, R. Moldova și Ucraina insistă fervent la nivel internațional, încă de anul trecut pentru retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului. Propusă încă din 2015, ideea asigurării de către Ucraina a unui culoar de evacuare a trupelor ruse din Transnistria, a fost din nou enunțată de la Kiev.
Ucraina este de acord cu retragerea trupelor ruseşti din Transnistria prin teritoriul ucrainean, a declarat reprezentantul special al Kievului în procesul de reglementare a diferendului transnistrean Viktor Krâjanovski în cadrul unei dezbateri pe tema „Capcanele reglementării transnistrene: cum să le evităm?”, desfăşurată marţi la Kiev.
Conferința se desfășoară după Forumul de Securitate de la Kiev, ce a avut loc săptămâna trecută în care atât oficialii din Ucraina, cât și premierul R. Moldova Pavel Filip au cerut retragerea imediată a trupelor rusești din regiunea separatistă transnistreană.
„Chiar şi astăzi suntem gata ca teritoriul nostru să fie folosit în acest scop, deoarece poziţia noastră principială este că trupele ruse trebuie să fie retrase din Transnistria, ele ar fi trebuit retrase demult de acolo”, a spus Krâjanovski
El a reiterat poziţia Kievului în această problemă ce rămâne neschimbată şi, prin urmare, Ucraina este pregătită să ofere toată asistenţa posibilă în acest scop.
După declarațiile lui Filip de la Kiev, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat că Moscova nu va admite dizolvarea așa-zisei misiuni de menținere a păcii din Transnistria.. „Noi nu vom admite degradarea statutului Transnistriei, unde locuiesc conaționalii noștri, și nu vom accepta desființarea misiunii noastre de pacificare”, a scris Rogozin pe Facebook.
Rusia a oferit deja peste 200.000 de cetățenii în Transnistria, acolo unde, pe hârtie populația ar fi de 500.000, dar în realitate aceasta este undeva în jurul a 300.000 de locuitori.
Mai agresiv decât Rogozin, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afacerile cu CSI, integrare eurasiatică şi relaţiile cu compatrioţii din cadrul Dumei de Stat, Constantin Zatulin, a avertizat că prin „coridorul verde” Rusia poate și trimite, nu doar retrage trupe militare.
„Vreau să amintesc guvernului moldovenesc că coridorul ar putea funcționa în ambele sensuri”, i-a răspuns Zatulin lui Filip în presa rusă, menționând că Ucraina și R. Moldova trebuie să întrebe mai întâi și Rusia când vine cu astfel de inițiative.
Toate aceste semne de nervozitate în regiune sunt prilejuite de acțiunile deschise sau discrete rusești în zona Mării Negre, fie că vorbit de statele riverane, sau cele din imediata apropiere. NATO și-a intensificat în ultimii ani prezența la Marea Neagră și a consilidat Flancul estic al Alianței.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | apr. 14, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Ucraina reneagă CSI
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a propus Guvernului de la Kiev să pregătească documentația necesară privind încetarea oficială a participării Ucrainei la organele statutare ale Comunității Statelor Independente (CSI), transmite UNIAN, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Poroșenko și-a exprimat poziția în timpul discursului său la deschiderea celui de-al 11-lea Forum de Securitate al Kievului. „Având în vedere faptul că Ucraina nu a fost niciodată membru al CSI și refuzul acestei structuri să condamne agresiunea rusă, aș ruga să lucrăm cu guvernul să pregătească propuneri pentru o încetarea oficiala a participării noastră în organele statutare ale CSI, precum și închiderea definitivă a reprezentanței ucrainene în organizația de la Minsk”, a spus Poroșenko.
Demers politic
În același timp, președintele Ucrainei a menționat că întregul cadru juridic încheiat de Ucraina în cadrul CSI ar trebui inventariat în scopul verificării dacă se respectă interesele naționale ale statului. „Folosesc această ocazie pentru a-i îndemna pe partenerii noștri străini să revizuiască obligațiile contractuale cu privire la Rusia, în primul rând pentru zonele sensibile ale cooperare”, a adăugat Poroșenko.
CSI a fost fondata în decembrie 1991 de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului condus de Eduard Șevardnadze (fost ministru de externe al URSS). În urma evenimentelor din august 2008, când trupele rusești au intervenit din nou în Georgia, pentru susținerea regimurilor separatiste sud-osetine și abhaze, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008.
Ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia, Ucraina s-a retras din CSI în 2014.
În 1997, Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova au fondat GUAM, ca o organizație care încearcă să împiedice influența rusească în fostele republici sovietice.
GUAM, relansat pe axa Chișinău-Kiev
GUAM pe val
Republica Moldova, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM) în anul 2018, va organiza în luna iunie o reuniune a prim-miniştrilor statelor GUAM, precum şi un forum de afaceri, care va întruni reprezentanţi ai businessului mic şi mijlociu.
Surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au relatat anterior pentru Infotag, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că despre aceasta s-a discutat la întrevederea la Chişinău a ministrului Tudor Ulianovschi cu secretarul general al GUAM, Altai Efendiev.
«Moldova, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al GUAM, abordează acest for drept o platformă pentru intensificarea şi amplificarea colaborării în cadrul organizaţiei», a spus ministrul, vorbind despre priorităţile RM în acest context.
Tudor Ulianovschi şi Altai Efendiev au avut un schimb de opinii privind formatul de colaborare GUAM +, care include diverse proiecte de colaborare între GUAM şi partenerii tradiţionali, în special, SUA şi Japonia, dar şi perspectivele dezvoltării unor relaţii cu membrii Grupului Vişegrad.
Agendă ambițioasă
În opinia ministrului de Externe de la Chișinău, scopul principal al acestui segment de activitate al GUAM este elaborarea şi implementarea proiectelor concrete în diverse domenii. Potrivit comunicatului, secretarul general al GUAM a spus că agenda propusă de preşedinţia în exerciţiu a RM este una «ambiţioasă, cu spirit practic în activitatea organizaţiei, care urmează să se soldeze atât cu rezultate palpabile pentru cetăţenii statelor-membre, cât şi să aprofundeze colaborarea statelor-membre al GUAM în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale».
Republica Moldova deţine preşedinţia rotativă în GUAM începând cu 1 ianuarie 2018, iar vizita Secretarului General al organizaţiei are drept scop examinarea în comun cu autorităţile ţării noastre a diverselor aspecte ce ţin de exercitarea preşedinţiei şi de activitatea organizaţiei.
Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică este o iniţiativă regională formată din patru state: Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova. Aceasta a fost constituită la 23 mai 2006 la summit-ul GUAM de la Kiev, când şefii statelor au semnat Statutul Organizaţiei. Printre obiectivele sale principale se numără stabilirea valorilor democratice; asigurarea statului de drept şi respectarea drepturilor omului; asigurarea dezvoltării durabile; consolidarea securităţii şi a stabilităţii internaţionale şi regionale; aprofundarea integrării europene pentru a crea un spaţiu comun de securitate, precum şi extinderea cooperării economice şi umanitare. (M.B.)
de Razvan Iorga | apr. 13, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
După ce întâlnirea de joi de la Kiev cu omologul său din R. Moldova, Pavel Filip, premierul ucrainean Volodimir Groisman a scris pe pagina sa de Facebook ca își dorește ca schimburile comerciale dintre cele două țări sa ajungă la un miliard de dolari anual.
O suma nu foarte greu de atins în contextul în care în prezent relația bilaterală în termeni de schimburi comerciale valorează 884 de milioane de dolari. Mai mult, și cu Ucraina semnatară anul trecut a Acordului de Ascociere cu UE, economiile celor două țări se vor orienta și deschide și mai mult piețelor europene.
Cert este că în ultimii ani, situația politică regională, dar și scopurile comune au deschis un pic ochii Kievului în direcția R. Moldova, o țară până nu demult prea mică și prea puțin importantă pentru Ucraina.
Probleme de securitate regionale, precum și venirea în fotoliu de președinte al lui Petro Poroșenko, crescut pe malurile Nistrului la Tighina și vorbitor de română, au schimbat un pic dinamica acestor relații.
Pe lângă contactele bilaterale mai dese din ultimii ani, cupola comună a Parteneriatului Estic i-a făcut atât pe guvernații de la Kiev, cât și pe cei de la Chișinău, să vadă mai mult lucrurile care i-ar putea apropia. Mai presus de clișeele sovietice în care s-a gândit anterior.
Ambele țări au nevoie una de cealaltă, în contextul unui ghimpe mic, dar problematic, ce stă și el amenințător în coasta Ucrainei. Cu probleme în estul țării, Ucraina are tot interesul să țină sub monitorizare atentă ceea ce se petrece în regiunea separatistă Transnistria.
Aici există un potențial real de destabilizare a zonei Odesei de către Rusia care menține în regiune undeva la 1.500 – 2.000 de militari proprii, fără a mai pune la socoteală forțele transnistrene ce se pot mobiliza rapid spre 13.000 de militari, în condițiile în are majoritatea pseudo-instituțiilor de la Tiraspol sunt militarizate excesiv.
Controlul comun la frontiere, precum și liberalizarea transportului terestru și aerian, pot oferi noi posibilități de dezvoltare a relației bilaterale, cu precădere în zona economică. Mai puțin timp de așteptare, mai puține hârtii pentru transportatorii de mărufuri și pasageri, după semnarea celor două acorduri cu prilejul Forumului de Securitate de la Kiev, de joi, 12 aprilie.
Acest lucru va contribui realmente la facilitarea comerțului, dar va întări în paralel și granițele, inclusiv cu regiunea trasnnistreană în ceea ce privește traficul și contrabanda.
Anterior situației create în martie 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia și izbucnirea războiul cu separatiștii pro-ruși în estul țării, Kievul nu a fost mai deloc interesat de rezolvarea acest dosar. Probabil, preț de mai bine de două decenii, nimeni nu s-a gândit să se poate ajunge la un astfel de scenariu antagonic între Moscova și Kiev.
Când Ucraina a început să strângă șurubul și să nu mai permită regiunii separatiste să o ducă bine din contrabandă și tot felul de afaceri negre, Tiraspolul a apelat la ajutorul Moscovei. Dar nici ea nu a putut interveni foarte eficace, la fel ca-n „vremurile bune”. Astfel, cooperarea regională între Kiev și Chișinău și-a spus cuvântul și a contracarat influența Rusiei în regiune, dar potențialul destabilizator încă există.
Ar fi o naivitate să creadă cinevă că Rusia își va retrage de bunăvoie armtatele din Transnistria, dar totuși acțiunile comune moldo-ucrainene pot stăvili acentele militariste arătate peste Nistru în circa 200 de exerciții militare în 2017.
Dar nu totul este lapte și miere în relația dintre Ucraina și R. Moldova în ultimii ani.
Kievul va trebui să dea dovadă de mai mult pragmatism când vine vorba de problemele ecologice. Dacă în urmă cu mai bine de zece ani Ucraina a avut o aprigă dispută cu România pe tema canalului Bâstroe, pe care Kievul voia să-l construiască cu orice preț, peste normele econologice și tratatele de mediu internaționale semnate anterior, Kievul riscă să insiste pe aceeași greșeală și cu Chișinău.
Ideea contrucției a șase hidrocentrale în amonte pe Nistru ar putea avea urmări dezastruoase pentru ecosistemul acestui râu, dacă planul nu este făcut cu cap și într-o logică de respect reciproc. Cu atât mai mult cât acesta este principala sursă de apă potabilă a Republica Moldova, dar și una importantă pentru regiunea Odesa a propriei țări.
Astfel, „pianul energetic” trebui cărat cu atenție pe scările relației dintre Kiev și Chișinău, fapt pe care propaganda rusă, dar și partidele proruse de la Chișinău, îl speculează periodic pentru a stârni disensiuni între cele două capitale.
Chiar și așa, relația dintre Kiev și Chișinău s-a ameliorat mult față de ultimii ani, iar trendul este în continuare unul bun. Cadența alertă poate fi menținută atât timp când acești doi actori regionali înțeleg că eforturile comune de reformare și apropiere de UE pot fi simplificate în doi.
Cu două locomotive importante la Bruxelles – Polonia și România – dar și cu multă voință internă de reforme reale, cele două țări pot avansa mult mai rapid în drumul lor european. Până atunci, atât Kievul, cât și Chișinăul, vor trebui să elimine treptat și accelerat din influența încă ridicată a Rusiei în cele două capitale.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Oleksandr Turchynov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare de la Kiev, și un apropiat al președintelui Poroșenko, mulțumit de rezultatele testelor
Armata Ucrainei a început testarea în condiții de luptă a complexelor de rachete Vilha, urmând să intre în producția de serie, relatează mass-media de la Kiev, citând Serviciul de presă al Consiliului Național de Securitate și Apărare din fosta republică sovietică. Testele au loc în poligoanele din sudul regiunii Odessa, presa de la Kiev precizând că Ucraina va încerca să exporte sistemele de armament Vilha pentru a acoperi parțial costurile efotului militar din Donbas. Vilha va intra în dotarea armatei ucrainene începând cu anul 2019, de aceste sisteme urmând să beneficieze și unitățile de pe frontul din Donbas.
Teste dure
Testele de stat vor avea loc în mai multe etape, în timpul cărora clientul (n.r.: iar Complexul Industriei Apărării (OPK) ucrainean) va verifica conformitatea tuturor caracteristicilor tactice și tehnice ale rachetelor cu parametrii specificați.
După cum a explicat secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Alexandr Turcinov, rachetele vor fi lansate în echipamente de luptă deplină. „Având în vedere controlabilitatea rachetelor, pentru fiecare dintre ele vor fi stabilite ținte separate la distanțe diferite”, a subliniat el.
După finalizarea testelor, complexele de rachete „Vilha” vor fi puse în funcțiune, iar Complexul Industriei Apărării al Ucrainei își va începe producția lor în serie.
Tancul Oplot, mândria industriei militare ucrainene
Ucraina, exportator de armament
În 2015, președintele Ucrainei Petro Poroșenko a declarat că unul din obiectivele sale principale este creșterea semnificatică a exporturilor militare ale țării, grav afectate de războiul din Donbas și criza crimeeană. Printre sistemele de armament solicitate la export este tancul Oplot, furnizat Thailandei, precum și diferite tipuri de transportoare blindate furnizate unor state arabe, asiatice și africane. Kiev-ul a mai exportat și diferite cantități de armament ușor către state precum Sudanul de Sud, Irak, Mongolia, etc.
Un segment de piață unde Ucraina concurează cu Federația Rusă este reprezentat de domeniul modernizării unor sisteme de armanent de proveniență sovietică, firmele ucrainene având o vastă experiență în acest sens. Astfel, firme din Ucraina au fost implicate în modernizarea de avioane de luptă ori transport de fabricație sovietică, dar mai ales a unor modele de tancuri și transportatoare blindate.
Războiul din Donbas a oferit posibilitatea Ucrainei să testeze o serie de sisteme de armanent ori transport blindat, urmând ca Bangladesh să achiziționeze în următorii ani câteva zeci de transportoare blindate Kozak-2M, presa din țara asiatică speculând că acestea urmează să fie folosite de trupele de menținere a păcii din Bangladesh, stat care furnizează un contingent important de căști albaste pentru operațiunile ONU. (N.G.)
