de Isac Mihai | mai 3, 2018 | Info Militar, Jurnal de Front, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Căile ferate din Ucraina au nevoie urgent de modernizare
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat că își dorește să extindă căile ferate cu ecartament european până în orașul Lviv, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, Poroșenko va iniția discutarea posibilității extinderii și înlocuirii ecartamentului larg, de tip sovietic, cu ecartament îngust, de tip european, de la frontiera UE până în orașul Lviv (situat la 75 km de Polonia), scrie și Ukrinform.
Liderul de la Kiev, aflat în plină campanie electorală neoficială pentru un nou mandat prezidențial, a declarat că înlocuirea ecartamentului căilor ferate va facilita călătoriile turiștilor din UE în Ucraina. „Vreau să aduc frontiera UE în Lviv cu ajutorul căilor ferate”, a declarat Petro Poroșenko. Proiectul va fi discutat cu conducerea regiunii Lviv în cel mai scurt timp, a spus Poroșenko.
Transnistria, izolată feroviar
Ambițiile în acest domeniu ale liderilor Ucrainei nu se opresc aici. Reamintim că Guvernul de la Kiev a aprobat în februarie 2018 planul financiar al companiei publice “Ukrzaliznitsya”, care cuprinde și studiul de fezabilitate pentru reabilitarea tronsonului feroviar Berezino-Basarabeasca, a declarat pe rețelele sociale vice-ministrul ucrainean al Infrastructurii, Viktor Dovgani, citat de mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform înaltului oficial de la Kiev, proiectul va contribui la creşterea parcursului de mărfuri al companiei, în special pe segmentul Arţiz-Basarabeasca. Un alt avantaj al proiectului punctat de oficial este crearea unei căi alternative de ocolire a Transnistriei.
“Aceasta înseamnă deschiderea unei căi directe din Republica Moldova în porturile din regiunea Odesa, îmbunătăţirea comunicaţiei de transport cu Basarabia ucraineană şi cu portul Reni (în special, reducerea costurile de transport de mărfuri şi sporirea siguranţei lor)”, a declarat viceministrul.
Proiectul în valoare de 600 milioane de hrivne presupune reabilitarea a circa 20 de kilometri pe teritoriul Ucrainei şi 1,5 km pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi reparaţia capitală a infrastructurii segmentului Berezino-Basarabeasca, demontat în 1999.
Reamintim că oficiali SBU (principalul serviciu de securitate al Ucrainei) au solicitat încă din perioada 2014-2015 modernizarea tronsonului pentru a evita riscurile de securitate care le implică controlul traficului feroviar dintre Ucraina și Repubica Moldova de către autoritățile separatiste de la Tiraspol. Oficialii SBU au mai declarat că modernizarea tronsonului va facilita și deplasarea mai facilă a trupelor și tehnicii de luptă între garnizoana Odessa și regiunea de graniță cu Republica Moldova și România.
Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, a avertizat asupra importanței militare a tronsonului dintre Ucraina și Republica Moldova
Opoziție dură
Proiectul are însă şi oponenţi, arată bodrug.eu. În special, directorul adjunct al portului Ismail, Yuri Vlasenko, se teme că, odată cu punerea în funcţie a tronsonului, “fluxurile de mărfuri se vor orienta spre Moldova, ceea ce va duce la distrugerea porturilor ucrainene de lângă Dunăre”.
Restaurarea acestui segment de cale ferată, pe de o parte, ar reduce distanța către porturile Ucrainene de la Dunăre, dar pe de altă parte – poate priva o parte semnificativă a mărfurilor către aceste porturi, transmite portalul cfts.org.ua, citat de bodrug.eu.
Cu toate acestea, Administrația portului Ismail susțin că autoritățile Republicii Moldova, prin intermediul restabilirii segmentului Berezino-Basarabeasca, ar fi în măsură să atragă marfă suplimentare în portul maritim Giurgiulești, și o parte din mărfuri, pe cale feroviară, cătr portul românesc Galați. Ca urmare, porturile ucrainene din regiunea Dunării ar pierde o parte din cifra de afaceri.
„În 2016, prin portul Ismail au trecut aproximativ 1,4 milioane de tone de marfă pe direcția Galați (România), și anume către Uzina ArcelorMittal Galați. În cazul în care aceast segment va fi reabilitat, atunci întregul flux de mărfuri va transportat pe cale ferată, pe teritoriul Republicii Moldova, către combinatul românesc“, – a menționat într-un interviu Yuri Vlasenko, directorul adjunct al portului CTS Ismail.
Interese moldovenești
“În 2016, aproximativ 1,4 mil. tone de mărfuri au fost transportate prin portul Ismail în direcţia României, şi anume spre combinatul “ArcelorMittal Galaţi”. Dacă această ramură feroviară va fi construită, atunci acest flux de mărfuri va merge pe calea ferată, prin care va fi livrat direct la combinatul din România. În plus, Moldova va putea atrage mărfuri suplimentare în portul Giurgiuleşti”, a spus el, conform bodrug.eu.
Republica Moldova insistă asupra reabilitării tronsonului feroviar Basarabeasca-Berezino încă din 2006. Acesta este important din punct de vedere al posibilităţii de conectare a celor două ţări prin ocolirea Transnistriei.
Se presupunea că lucrările vor începe în vara anului 2016. Conducerea “Căii Ferate din Moldova” a spus atunci că segmentul de cale ferată pe teritoriul ţării poate fi reabilitat în decurs de 2-4 luni. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 3, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Forțele militare ruse, desfășurate în Republica Abhazia (stat nerecunoscut din Georgia), au declanșat ample exerciții militare, în cadrul cărora soldații ruși execută trageri cu sistemele de artilerie și de rachete din dotare, iar infanteria marină rusă și abhază execută antrenamente de luptă cu sistemele de armament din dotare, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La aceste exerciții participă soldați din contingentul militar rus din Abhazia, infanterie marină și diferite categorii de nave din Flota militară rusă a Mării Negre, aviație militară, precum și reprezentanți din toate categoriile de forțe ale armatei abhaze, în mod special forțe speciale și unități de parașutiști. Experții militari atrag atenția că aceste exerciții fac parte din strategia rusă de antrenare a viitoarelor contingente militare care vor fi desfășurate pe frontul sirian.
La aceste exerciții au participat, în calitate de observatori, ofițeri din Republica Belarus, Oseția de Sus, Armenia și unele state central-asiatice, aliate cu Federația Rusă. Surse abhaze, citate de mass-media, au precizat că exerciții similare vor fi organizate și în perioada iulie-august 2108 pe teritoriul regiunii separatiste, a cărei independență nu este nerecunoscută de Republica Georgia, statele UE și NATO ori de majoritatea statelor lumii.
Exerciții pe bandă rulantă
În ultimele săptămâni, Federația Rusă au efectuat mai multe exerciţii militare și în Crimeea, în cadrul cărora militarii ruşi simulează acţiuni de „identificare a navelor unui inamic convenţional”. Conform comunicatului Flotei Ruse din Marea Neagră, citat de Radio Svoboda, în aceste exerciții au fost implicate sisteme de rachete de coastă, în Crimeea fiind deja instalate de forțele ruse baterii de rachete „Bastion” şi „Ball”.
A doua etapă a exerciţiului a presupus desfăşurarea sistemelor de rachete pe teren şi schimbarea poziţiilor de foc, în strânsă colaborare cu aviația și forțele terestre de sprijin. Etapa finală a aplicaţiilor tactice a vizat identificarea ţintelor navale de suprafaţă şi transmiterea informaţiilor la punctul de comandă.
Reamintim că Rusia efectuează lunar aplicaţii cu bateriile de rachete „Bastion” şi „Ball” desfășurate în Crimeea, exercițiile vizând distrugerea ţintelor marine ale unui inamic convenţional. Aceste activități sunt considerate drept avertismente transmise de partea rusă statelor NATO, precum SUA, Franța, Marea Britanie, care trimit periodic nave militare în Marea Neagră.
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Crimeea, fortăreață militară
De la anexarea peninsulei Crimeea și a orașului Sevastopol în 2014, Federația Rusă a desfășurat zeci de mii de soldați în regiune, dotați cu sisteme moderne de armament, inclusiv divizii de rachete sol-aer S-400. Concomitent, Flota militară rusă a Mării Negre, implicată în conflictul sirian, este o prioritate pentru autoritățile ruse, primind submarine și nave de suprafață moderne.
Federația Rusă a acordat o importanță deosebită dezvoltării unui sistem avansat de apărare antiaeriană, Kremlinul desfășurând în urmă cu mai multe luni o primă divizie de rachete S-400 în Crimeea, în apropierea oraşului-port Fedosia. Ulterior noi unități au fost desfășurate și lângă oraşul Sevastopol, pentru a controla spaţiul în zona frontierei cu Ucraina și a zonei economice exclusive, aflată în dispută cu Kievul după evenimentele din 2014.
Noul sistem de apărare aeriană, proiectat pentru a apăra graniţele Rusiei, poate fi transformat într-un modul ofensiv în mai puţin de cinci minute, a declarat anterior Viktor Sevostianov, înalt responsabil în forţele aeriene ruse.
Sistemele S-400, introduse prima dată în dotarea forţelor militare ruse în 2007, pot doborâ rachete balistice pe o rază de 60 de kilometri. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Kremlinul vrea să combată fenomenul fake news la nivel internațional
Eforturile izolate ale diferitelor state de a contracara ştirile false nu vor produce efectele vizate, iar ONU trebuie să înfiinţeze mecanisme eficiente menite să reducă numărul ştirilor false, a declarat, miercuri, un reprezentant al Ministerului rus de Externe, citat de Tass, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Menționăm că Moscova este acuzată frecvent că folosește strategii complexe de infuențare a opiniei publice din alte state, bazate pe fenomenul ”fake news”, inclusiv în conflictul cu Ucraina și respectiv pentru a influența alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Mai multe state occidentale, precum și NATO și UE, au publicat rapoarte detaliate ale acestor activități, înființând și unele structuri pentru a combaterea fenomenului.
Maxim Buyakevich, director pe probleme de Informaţii Internaţionale din cadrul Ministerului rus de Externe, a afirmat că misiunea diplomatică a Rusiei de la ONU a recomandat încă de anul trecut înfiinţarea unor mecanisme sub egida Secretariatului General al ONU menite să combată fenomenul ”fake news”.
”Încercările izolate ale unor state de a se lupta cu ştirile false nu se vor dovedi eficiente. Rusia cere tuturor statelor să coopereze în acestă sferă pentru a înfiinţa un sistem comun pentru contracararea ştirilor false, menit să reprezinte interesele tuturor statelor. Vrem ca ONU să ia în considerare propunerea făcută de misiunea Rusiei anul trecut”, a declarat Buyakevich. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Noul punct de trecere Orlovka-Isaccea va facilita comerțul și turismul în regiunea Dunării
Guvernul României a publicat recent în Monitorul Oficial Hotărârea numărul 184 pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), precum şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, relatează mass-media locală, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialitățile române și ucrainene speră ca noul punct de trecere să impulsioneze dezvoltarea economică a zonelor adiacente frontierei, unele dintre cele mai sărace din cele două state. Printre domeniile vizate pentru a beneficia de finanțări suplimentare se numără și cel al turismului, având în vedere apropierea de zona Deltei Dunării, împărțită de Ucraina și România, precum și proximitatea Republicii Moldova. Autoritățile UE au salutat la rândul lor progresele pe acest dosar făcute de Kiev și București.
Hotărârea publicată zilele trecute în Monitorul Oficial a fost luată ca urmare a acordului încheiat între cele două părţi, semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015. Prin HG 184/4 aprilie 2018, Guvernul României aprobă „deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina) şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, în condiţiile legii”.
Planuri ambițioase
Punctul de trecere a frontierei şi biroul vamal vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră, în conformitate cu reglementările în vigoare. Acestea vor avea un regim de funcţionare permanent. Pe sensul de intrare în România vor fi amplasate 2 cabine de control vamal, iar pe sensul de ieşire vor fi amplasate tot 2 cabine de control. Fluxul de trafic dinspre România spre Ucraina se va derula printr-un drum cu două benzi, de la intrarea prin punctul de racordare cu drumul public existent, până la zona de control pentru autovehicule. Fluxul de trafic cu autocamioane se va relua prin accesul din parcare. În cazul în care este necesară staţionarea autovehiculelor au fost amenajate două zone de parcare, înaintea zonelor de control autovehicule şi autocamioane. După zona de control se va circula pe o platformă betonată, spre unul dintre cele două puncte de îmbarcare. Fluxul de trafic dinspre Ucraina spre România se va derula de pe platforma de îmbarcare/debarcare, accesul autoturismelor şi autobuzelor la cabinele de control se face pe 2 benzi, iar pentru autocamioane accesul se face din parcare. În cazul în care este necesară staţionarea vehiculelor, a fost amenajată o zonă de parcare pentru 10 autocamioane, înaintea zonelor de control. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Crimeea, un paradis turistic, se confruntă cu o blocadă dură din partea comunității internaționale
Autoritățile din peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă în 2014 în urma unui referendum nerecunoscut de marea majoritate a comunității internaționale, au anunțat cu fast redeschiderea liniei de ferry-boat dintre Crimeea și Abhazia, regiune seaparatistă pro-rusă din Georgia. Declarația așa-zisului premier al Republicii Crimeea, Sergei Aksyonov, a fost dezmințită rapid de autoritățile ucrainene care au atras atenția că orice navă care vizitează porturile crimeene aflate sub ocupația Federației Ruse, inclusiv Sevastopol, încalcă legislația internațională, putând fiind arestate de partea ucraineană.
Eforturile părții ruse de a găsi noi coridoare de transport maritim vin pe fondul întârzierii construcției podului peste strâmtoarea Kerci, dintre peninsula Crimeea și Rusia pro-priu zisă.
Arestări pe bandă rulantă
Până în acest moment organele de forță ale Kiev-ului au arestat câteva zeci de nave care au încălcat blocada impusă peninsulei Crimeea. Violarea embargoului impus transportului maritim spre Crimeea, aflată sub ocupaţia Federaţiei Ruse, a atras numeroase sancţiuni. Până acum, mai multe nave străine au fost reţinute în porturile din Ucraina, sub acuzaţia că au vizitat porturile din Crimeea, după instituirea restricţiilor.
Printre navele arestate se numără: nava de pescuit Nord, sub pavilion rus; cargoul „Deniz”, sub pavilion Moldova, aparţinând unei companii din Turcia; cargoul „Melwill”, sub pavilion Moldova, având manager o companie din Ucraina; cargoul „Palamas”, cu pavilion Malta, aflat în managementul unei companii din Grecia; tancul de produse chimice „Dahi Byulbyul”, sub pavilion Rusia, având armator o fimă din Turcia; remorcherul „Aliot”, sub pavilion Moldova, aparţinând unei companii din Insulele Marshall; cargoul „Kanton”, sub pavilion Tuvalu, aflat în managementul unei firme din Turcia; tancul de produse petroliere rusesc „Roschem – 2″; nava „Katran”, sub pavilion Ucraina, etc..
Propunere periculoasă
Reamintim că anterior așa-zisul premier al Crimeii, susținut de Rusia dar nerecunoscut de Ucraina, a propus Bulgariei înființarea unei linii de feribot între Crimeea și Bulgaria, pe fondul relațiilor intensive în domeniul turismului dintre Federația Rusă și Bulgaria.
Sergei Aksyonov, „premierul” din Crimeea, a lansat această propunere în cadrul Forumului Economic internațional de la Ialta, care s-a desfășurat în urmă cu câteva săptămâni în peninsula ocupată de Federația Rusă.
Aksyonov a anunțat că a înaintat Bulgariei această propunere și că, dacă Guvernul Bulgariei o va accepta, el va prezenta această propunere și Guvernului Federației Ruse. În Bulgaria, navele feribot ar urma să ajungă la Varna și Burgas, cel mai mare port bulgar de la Marea Neagră, care are o rivalitate economică tradițională față de portul Constanța din România.
Experții consideră că dacă o asemenea linie de feribot ar deveni activă, importanța economică a portului Burgas ar crește puternic, în defavoarea portului Constanța.
Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence
Apele teritoriale ale Ucrainei, protejate cu nave americane
Tot ca o dovadă a relațiilor tot mai strânse din domeniul militar dintre Ucraina și SUA, autoritățile americane au anunțat că vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.
Asistență americană
Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.
Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Capacități de luptă neschimbate
Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.
Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.
Nave multifuncționale
Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.
Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.
Diplomație militară la Marea Neagră
Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.
Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.
Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac/N.G.)
