de Marcu Viadi | nov. 7, 2013 | Info Militar, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce elementele scutului american antiracheta vor deveni operationale in Romania si Turcia, Polonia va implementa imediat urmatoarea etapa de proiectare a elementelor pe teritoriul sau, a declarat ministrul Apararii de la Varsovia, Tomasz Siemoniak, relateaza Transmedia, preluata de Karadeniz Press. Oficialul de la Varsovia a subliniat ca nu are nicio indoiala ca partea poloneza a scutului antiracheta va incepe sa functioneze inainte de 2018, mai ales ca specialistii americani au inceput deja sa inspecteze teritoriul polonez. „Cred ca acest termen este cat se poate de real. in prezent, in Polonia au loc vizite ale inginerilor americani, care se pregatesc deja sa lucreze. De asemenea, faptul ca o activitate in acest sens a inceput deja in Romania arata ca proiectul chiar se desfasoara si ca exista vointa politica pentru a continua lucrarile”, a afirmat demnitarul. La sfarsitul lunii trecute, in Romania a avut loc ceremonia oficiala de marcare a inceperii lucrarilor principale de constructie la Facilitatea antiracheta din cadrul bazei de la Deveselu, ca parte a Acordului dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice. La eveniment au participat oficialitati romane, americane si din partea Aliantei Nord-Atlantice. Elementele de interceptare care vor fi amplasate la baza de la Deveselu sunt programte sa fie operationale incepand cu 2015.
de Marcu Viadi | nov. 5, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
UE si Turcia au deschis marti un nou capitol in negocierile de aderare a acestei tari si si-au exprimat dorinta de a accelera procesul dupa mai bine de trei ani de inghetare a acestui proces. „Este o cotitura in relatiile dintre UE si Turcia, dupa o pauza de 40 de luni”, a declarat cu satisfactie ministrul turc pentru afaceri europene, Egemen Bagis, la incheierea celei de-a 10-a reuniuni consacrate procesului de aderare a Turciei, relateaza cotidianul Zaman, preluat de Karadeniz Press. Bagis si comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, au deschis oficial Capitolul 22, referitor la politica regionala. Fule a facut apel la Turcia ”sa se angajeze mai mult”, pentru a permite deschiderea a altor doua capitole, 23 si 24, referitoare la drepturile fundamentale, justitie, libertate si securitate. ”Aceasta va lua, sa speram, mai putin de trei ani si jumatate”, termenul de la ultima deschidere a unui capitol, a declarat comisarul european in fata presei. ”Unda verde” pentru deschiderea Capitolului 22 a fost data in octombrie de ministrii de externe ai UE pentru afaceri europene, dupa patru luni de la data prevazuta, din cauza reprimarii in vara de catre autoritatile turce a valului de contestare civila pornit din Piata Taksim din Istanbul. Turcia este oficial candidata la UE din 1999, dar procesul negocierilor, angajat in 2005, se dovedeste a fi cel mai lent pe care l-a avut UE cu un aspirant la aderare. Din cele 35 de capitole de negocieri, au fost deschise 14 si doar unul a fost incheiat pana in prezent.
de Anatol Terzi | oct. 31, 2013 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cele sase state riverane la Marea Neagra – Bulgaria, Georgia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina – sarbatoresc, joi, Ziua Internationala a Marii Negre, eveniment ce coincide cu semnarea Planului Strategic de Actiune (PSA) pentru Marea Neagra, un document ce contine cel mai complet set de strategii si masuri pentru salvarea si reabilitarea zonei. Marea Neagra este o mare intercontinentala, orientata est-vest, intre Europa si Asia, cu o suprafata de 461.000 kmp si o adancime maxima de 2.211 m, care scalda tarmul Romaniei pe o lungime de 245 km. Pe tarmurile ei se gasesc sase tari: Bulgaria si Romania in vest, Ucraina in nord, Federatia Rusa in nord-est, Georgia in est si Turcia in sud. Principalele porturi la Marea Neagra sunt: Constanta, Odessa, Novorossiisk, Batumi, Varna, Istanbul. Evenimentul este marcat printr-o serie de activitati cultural-educative, expozitii de fotografii, concursuri, targuri, jocuri distractive, prin care se urmareste constientizarea in vederea adoptarii unui comportament pozitiv si responsabil fata de mediul marin si costier, fiind insa, in acelasi timp, si un prilej de bucurie, scrie Agerpres. Situatia ecologica a Marii Negre s-a inrautatit in ultimii 35 de ani din cauza reziduurilor transportate de raurile din 17 tari, pescuitului excesiv si a deversarilor necontrolate de produse petroliere. Cele mai multe stocuri de peste din Marea Neagra, deja afectate de consecintele poluarii, au fost supra-exploatate sau sunt amenintate de supra-exploatare. in consecinta, exista un risc serios de pierdere a unor habitaturi valoroase si a unor peisaje, si, in cele din urma, a biodiversitatii si productivitatii ecosistemului Marii Negre.
Preocupare pentru protejarea mediului inconjurator
La 21 aprilie 1992, a fost semnata la Bucuresti Conventia de Protejare a Marii Negre impotriva Poluarii, dezvoltata cu asistenta UNEP, fiind semnata, ulterior, de toate tarile din regiune. Conventia de la Bucuresti a intrat in vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentand cadrul legal care concentreaza prioritatile si principalele directii ale activitatilor internationale in problemele de mediu ale bazinului Marii Negre, incluzand conservarea biodiversitatii. Totodata, o politica comuna a tarilor din jurul Marii Negre, referitoare la protejarea si folosirea resurselor, a fost formulata in Declaratia de la Odessa. Ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, Romania, Turcia si Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993, in Ucraina. Declaratia contine un orar rezonabil al actiunilor care vizeaza unirea eforturilor tuturor sectoarelor societatii pentru conservarea si protectia mediului Marii Negre. In fapt, declaratia dezvolta si detaliaza ideile Conventiei de la Bucuresti, tinand cont si de deciziile Summit-ului pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro.
de Marcu Viadi | oct. 30, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Daca in urma cu cateva ani Turcia avea planuri energetice mari cu Rusia, acum atentia Ankarei se indreapta spre Japonia, tara cu care va demara mai multe proiecte de acest fel. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan si omologul sau japonez Shinzo Abe au semnat marti un acord oficial privind construirea unei centrale nucleare la Sinop, pe coasta Marii Negre, aceasta urmand sa fie cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, informeaza agentia Anadolu, citata de Karadeniz Press. In luna mai a acestui an, Turcia a anuntat ca un consortiu compus din firmele Mitsubishi Heavy Industries (Japonia) si Areva (Franta) va construi cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, centrala care va fi amplasata pe coasta Marii Negre la Sinop. Contractul, in valoare de 22 miliarde de dolari, prevede construirea unei centrale cu patru reactoare si o capacitate de 4.800 megawati. Prima unitate ar urma sa demareze productia in 2023 iar in 2028 ar trebui sa devina operationale toate cele patru reactoare. „Stim ca este imposibil sa spunem ca nu vor avea loc accidente. Chiar daca exista o probabilitate de una la un milion, astfel de accidente pot avea loc si este imposibil sa ignoram acest lucru”, a declarat Recep Tayyip Erdogan referindu-se la accidentul de la Fukushima. „Japonia este responsabila pentru imbunatatirea sigurantei centralelor nucleare din intreaga lume prin impartasirea experientei si lectiilor invatate de pe urma accidentului de la Fukushima”, a declarat, la randul sau, premierul nipon Shinzo Abe.
Piata importanta
Prima centrala nucleara din Turcia, o unitate de 4.800 megawati amplasata in provincia Mersin de pe coasta Marii Mediterane, este construita de compania rusa Rosatom, iar primul reactor este programat sa devina operational in 2019. Piata energetica din Turcia pare va fi una dintre cele mai promitatoare piete din Europa. Consumul de electricitate a crescut cu 5% pana la 242 miliarde kilowati ora in 2012 iar prognozele privind cresterea cererii de electricitate sunt devansate doar de cele ale Chinei. Pentru a face fata cererii Turcia are nevoie sa instaleze anual capacitati de 3.500 MW. Premierul turc Tayyip Erdogan este un sustinator al energiei nucleare, care ar urma sa ajute Turcia sa-si reduca dependenta de importurile de hidrocarburi prin furnizarea a 10% din necesarul de energie electrica in 2023.
de Marcu Viadi | oct. 28, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcii sarbatoresc, marti, 90 de ani de la infiintarea statului modern si laic, o sarbatoare ce coincide cu fondarea Republicii in 1923. Liderul spiritual al turcilor Mustafa Kemal (1881-1938), supranumit in 1934 ‘Ataturk’ (parintele turcilor), a fost primul presedinte al Turciei dupa desfiintarea Imperiului Otoman in urma primului razboi mondial. in prezent, presa de occidentala scrie ca premierul Recep Erdogan se afla intr-o permanenta cursa imagologica cu fondatorul statului laic turc. Dorinta premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, de a moderniza Turcia prin mega-proiecte de infrastructura este pentru multi un semn ca vrea sa se compare cu fondatorul Republicii, Mustafa Kemal Ataturk, lucru pe care niciun politician turc nu a indraznit sa-l faca pana acum, scrie agentia spaniola EFE. Un sondaj comandat anul trecut de AKP arata ca 21,6 % din tineri il admira pe Erdogan si doar 4,1 % se pronunta in favoarea lui Ataturk. O cifra ‘putin credibila’ si ‘absurda’ crede Rasit Kaya, profesor de stiinte politice la Universitatea Tehnica pentru Orientul Mijlociu din Ankara, citat de sursa mentionata. „Nu exista similitudini, ci contradictii in rolurile jucate de cei doi’, a declarat profesorul pentru agentia EFE. Protestele din parcul Gezi, care au inceput in luna mai pentru apararea spatiului verde al orasului Istanbul si care au tinut in sah intreaga tara timp de doua luni si jumatate, au scos in evidenta incompatibilitatea acestor doua viziuni asupra lumii. Simbolul principal al manifestantilor era steagul turc, insotit adesea de portretul lui Ataturk, prin care isi exprimau sustinerea fata de proiectul politic clasic al Turciei: o republica strict laica, cu valori bazate pe conceptul natiunii turce si al egalitatii intre femei si barbati. Erdogan si-a exprimat in repetate randuri dorinta de a utiliza Islamul ca liant politic nu doar pentru Turcia, ci si pentru a crea aliante in intregul Orient Mijlociu. Aceasta vointa de a se erija intr-un aparator international al Islamului reprezinta o intoarcere in trecut la figura sultanilor otomani si intra in coliziune frontala cu viziunea lui Atatturk care a inlaturat ultimul sultan si a eliminat religia din Constitutia Turciei. O parte importanta a tinerilor care protestau in parcul Gezi se temeau tocmai de faptul ca aceasta dorinta de islamizare a tarii, afisata deschis de Erdogan in ultimii ani, ar putea pune capat celor 90 de ani de eforturi de separare a politicii de religie. Din acest punct de vedere, Erdogan nu va fi al doilea Ataturk, ci antiteza lui istorica in stare sa puna capat unei epoci care a inceput in 1923, conchide profesorul Rasit Kaya.
