de Anatol Terzi | sept. 19, 2013 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Senatorul american John McCain
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, este descris ca un personaj nociv pentru rusi intr-un editorial semnat de senatorul american John McCain si publicat joi pe site-ul pravda.ru. Site-ul, care subliniaza ca sustine politica lui Vladimir Putin, nu are nicio legatura cu fostul cotidian al Partidului Comunist sovietic apoi rus, Pravda, care nu mai apare pe hartie decat pentru a fi distribuit episodic la manifestatii. Pozitia lui McCain fata de actuala putere din Rusia este cunoscuta,in 2008, McCain acuzandu-l pe acesta si anturajul sa de fraudarea alegerilor, arestarea si asasinarea unor opozanti, favorizarea coruptiei si distrugerea reputatiei Rusiei pe plan international. „Nu sunt impotriva Rusiei”, scrie fostul candidat la Casa Alba, John McCain, in textul sau. John McCain si-a anuntat saptamana trecuta intentia de a scrie un editorial pentru presa rusa, dupa publicarea unui text al lui Putin in cotidianul american The New York Times. in opinia sa, Guvernul rus ignora „drepturile inalienabile” la viata, libertate si cautarea fericirii. „Presedintele Putin si colaboratorii sai nu cred in aceste valori. Ei nu respecta demnitatea voastra sau nu accepta autoritatea voastra asupra lor”, li s-a adresat rusilor senatorul american, care a sustinut proiectul presedintelui american Barack Obama privind atacurile militare impotriva Siriei, care aveau scopul de a pedepsi regimul de la Damasc, acuzat de utilizarea armelor chimice. „Ei condamna disidentii si ii aresteaza pe opozanti. Ei va fraudeaza alegerile. Ei va controleaza presa. Ei hartuiesc, ameninta si interzic organizatiile care va apara drepturile la autoguvernare”, a adaugat el. Putin „nu imbunatateste reputatia Rusiei in ochii lumii. El o distruge”, considera McCain. „El s-a imprietenit cu tiranii si a devenit un dusman al celor oprimati”, subliniaza senatorul american. „Presedintele Putin nu crede in aceste valori, pentru ca el nu crede in voi”, conchide el. Presedintele general al site-ului pravda.ru, Vadim Gorsenin, isi justifica intr-un text separat decizia de a publica articolul senatorului american. „Pravda.ru sustine politica lui Vladimir Putin, dar ar fi trebuit din acest motiv sa ii refuzam senatorului McCain publicarea editorialului? Presa rusa este in prezent la fel de deschisa la discutii ca cea occidentala si aceasta gratie presedintelui rus”, mai scrie senatorul american.
de Marcu Viadi | sept. 15, 2013 | Balcani, Info Militar, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Washingtonul a abandonat planurile de a construi baze militare in Bulgaria si Romania din cauza bugetului, a anunţat Donald Campbell, comandantul forţelor terestre americane din Europa, citat de military.com. Site-ul StandartNews noteaza, la randul sau, ca Statele Unite si-au inchis saptamana trecuta cazarma de la Heidelberg, Germania. De asemenea garnizoana din Mannheim, iar bazele din Schweinfurt si Bamberg vor fi inchise in 2015. In acest fel, Pentagonul va ramane cu sapte baze majore in Europa: 5 in Germania (Wiesbaden, Grafenwoehr, Kaiserslautern si Stuttgart Ansbach), una in Italia (Vicenza) si una in Belgia. Armata americana va inchide alte doua baze in Germania in 2015 si va abandona ceea ce au fost niste planuri ambiţioase pentru a pune garnizoana de trupe in Bulgaria, intrucat trebuie sa satisfaca reducerile bugetare, a precizat comandantul armatei terestre americane din Europa joi, citat de military.com. „Am fost 213.000 in 1989”, a declarat generalul-locotenent Donald Campbell despre numarul de militari americani staţionaţi in Europa. Dar capacitatea trupelor acum este de 32.000 si a fost proiectata sa fie redusa la 30.000 pana in 2017, a adaugat el. „Vremurile s-au schimbat”, a mai spus Campbell despre evoluţia angajamentului militar american in Europa. „Dar asta nu inseamna ca Europa nu este importanta. Este o mare rampa de lansare pentru a ajunge in diferite parţi ale lumii”, a adaugat el. Campbell a precizat ca o forţa armata de 32.000 de militari ar putea indeplini in continuare misiunea de susţinere NATO asigurand securitatea Europei si fiind gata sa raspunda la evenimente neprevazute, in special in sprijinul generalului David Rodriguez ca sef al comandamentului Africa. Una dintre principalele sarcini ale lui Campbell este acum sprijinirea celor 400 de militari americani desfasuraţi cu bateriile de rachete Patriot in Turcia pentru a apara acest aliat al NATO de ameninţarea unui atac aerian din Siria.
Inchideri pe banda rulanta
Saptamana trecuta, USAEUR a inchis cazarma din Heidelberg, Germania, care a fost cartier general al Armatei a 7-a americane din 1952. Garnizoana din Mannheim, Germania, cu un efectiv odata de 8.500 de soldaţi, a fost deja inchisa si Campbell a spus ca bazele din Schweinfurt si Bamberg, de asemenea in Germania, s-ar inchide in 2015. in timpul unei conferinţe cu reporterii la noul sau cartier general din Wiesbaden, Campbell a declarat de asemenea ca planurile de a stabili baze militare in Europa de Est in Bulgaria si eventual in Romania au fost abandonate. „Nu vom construi acele baze in acele locaţii”, a declarat Campbell, citat de military.com, adaugand ca armata americana „va organiza in continuare exerciţii cu bulgarii, dar nu vom schimba prin rotaţie brigazi pe acolo”. In perioada de maxima prezenţa militara americana in Europa in 1953, Statele Unite aveau 450.000 de militari de la toate serviciile, operand la 1.200 de situri.
de Razvan Iorga | sept. 12, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful delegatiei UE in Republica Moldova, Pirkka Tapiola
Reprezentanta diplomatica a Statelor Unite la Chisinau a criticat joi decizia Rusiei de a interzice importurile de vinuri din Republica Moldova, apreciind ca este vorba de o „presiune politica”. „Niciun stat nu are dreptul sa determine orientarea politica si economica a altui stat si nici sa decida la care aliante si acorduri comerciale acesta se poate alatura”, informeaza ambasada americana intr-un comunicat publicat pe site-ul oficial. Ambasada americana la Chisinau mentioneaza ca Rusia a impus embargou asupra vinurilor moldovenesti in contextul in care Republica Moldova se „indreapta catre un acord de asociere cu Uniunea Europeana”. „Toate statele au dreptul sa aleaga propria cale de integrare economica si de dezvoltare, in functie de interesul national”, adauga reprezentanta diplomatica americana la Chisinau. Ambasada a subliniat ca „Statele Unite sustin acordurile comerciale internationale care promoveaza oportunitati comerciale libere si independente pentru statele partenere”. In paralel, Comisia Europeana si Parlamentul European avertizeaza Rusia ca este „inacceptabil” sa recurga la amenintari impotriva statelor foste sovietice care incearca sa aprofundeze relatiile cu Uniunea Europeana, dupa suspendarea importurilor de vinuri din Republica Moldova. Avertismentul comisarului european pentru Extindere, Stefan Fule, intervine dupa ce Republica Moldova a catalogat „nedreapta” decizia Rusiei de interzicere a importurilor de vinuri, iar Ucraina si Armenia au denuntat presiuni similare. Ca alternativa la integrarea europeana, Rusia le ofera fostelor state sovietice perspectiva aderarii la uniunea vamala din care deja fac parte Belarus si Kazahstan. Pe termen lung, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a exprimat speranta crearii unei Uniuni Eurasiatice, o comunitate economica si comerciala similara cu Uniunea Europeana, dar fara angajamente in favoarea respectarii valorilor democratice si regulilor concurentiale. Dar „dezvoltarea proiectului Uniunii Economice Eurasiatice trebuie sa respecte deciziile suverane ale partenerilor nostri”, a avertizat Fule, potrivit BBC. „Orice amenintari din partea Rusiei legate de posibilitatea semnarii acordurilor cu Uniunea Europeana sunt inacceptabile”, a declarat comisarul UE.
Normele rusesti, mai „tari” decat cele europeana
Ulterior, Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care „invita” Rusia sa inceteze presiunile „inacceptabile” asupra fostelor state sovietice. De asemenea, seful delegatiei UE in Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a pus joi la indoiala motivele embargoului impus de Federatia Rusa la importul vinurilor moldovenesti. „Standardele fitosanitare ale Uniunii Europene sunt foarte stricte si nu am gasit nicio problema cu vinurile din Moldova, ceea ce ridica niste semne de intrebare foarte serioase in ceea ce priveste motivele embargoului impus de Federatia Rusa”, a mentionat Pirkka Tapiola.
de Razvan Iorga | sept. 10, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In ajunul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, in urma caruia Republica Moldova va fi pusa oficial pe axul politic european prin parafarea mai multor acorduri cu UE, Rusia continua ofensiva politico-economica asupra Chisinaului. Lansat in 2009, Parteneriatul Estic are ca scop apropierea fostelor state sovietice de UE, ceea ce Moscova considera ca fiind o atingere adusa sferei sale de influenta. Dupa ce recent, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat ca locuitorii Republicii Moldova ar putea ingheta in aceasta iarna daca vor merge pe drumul european, Moscova ataca din nou pe frontul economic in scopul de a deturna R. Moldova dinspre UE catre Uniunea Vamala pe care o pregateste pentru 2015. „Spre sfarsitul zilei de marti a fost luata decizia finala, deja sistemica. Nu exclud ca marti vom anunta despre suspendarea livrarilor”, a declarat medicul sanitar-sef al Rusiei, Ghenadi Oniscenko, vorbind despre importul de vin din Moldova, relateaza Interfax. El a adaugat ca interdictia va fi in vigoare pana cand partea rusa nu va fi convinsa ca „Guvernul Moldovei are de gand sa solutioneze aceasta problema si nu va lasa lucrurile in voia sortii”. Directorul „Rospotrebnadzor”, Ghenadi Oniscenko, a mai spus ca Ministerul Agriculturii din Republica Moldova are o atitudine „iresponsabila” fata de calitatea vinului livrat pe piata rusa. „Guvernul Republicii Moldova trebuie sa ne prezinte un planul sistemic de masuri, ca noi sa auzim explicatii deslusite, ce are de gand sa faca pentru a pune lucrurile in ordine, in sistemul national de control al calitatii si respectarea tehnologiei de producere a produselor vitivinicole”, a declarat oficialul moscovit. Exporturile in Rusia au fost in cuantum de aproape 4 mii de loturi de vin, in volum de 24.840.044 de litri. Rusia nu este la prima astfel de experienta. Moscova a impus un embargo similar in 2006, atat Republicii Moldova, cat si Georgiei, ultima avand puternice aspiratii indreptate inspre NATO.
UE si SUA avertizeaza Moscova pentru presiuni inacceptabile
Uniunea Europeana si Statele Unite si-au exprimat sambata trecuta sustinerea totala fata de tarile din fosta Uniune Sovietica care au ales calea apropierii de Europa si au avertizat Rusia ca presiunea pe care o exercita in contrapondere este inacceptabila. Secretarul de Stat american John Kerry, care a participat la intalnirea celor 28 de ministri de Externe ai Uniunii Europene, sambata, la Vilnius, a caracterizat programul european de parteneriat oriental drept un „plan economic foarte important” destinat ameliorarii normelor comerciale si favorizarii locurilor de munca. Potrivit ministrului lituanian al Afacerilor Externe, Linas Linkevicius, toti omologii sai europeni si-au exprimat solidaritatea cu cele sase state din program, dar el a avertizat ca Rusia isi va spori presiunea asupra partenerului principal, care este Ucraina. Belarus, Armenia, Azerbaidjan, Georgia si R.Moldova sunt, de asemenea, vizate. „Limba vorbita trebuie sa fie cea a argumentelor, nu a presiunii. Fie ca este vorba despre amenintari economice sau presiune politica, nu este acceptabil”, a declarat Linas Linkevicius presei de la Vilnius. Lituania, care asigura in prezent presedintia semestriala a UE, va gazdui in noiembrie summitul Parteneriatului Estic. UE spera sa semneze un acord fara precedent de asociere si liber schimb cu Ucraina la acest summit si sa parafeze acorduri similare cu Georgia si Republica Moldova. Daca Kievul si Chisinaul se vor bucura la summitului de la Vilnius, saptamana trecuta, Armenia a anuntat ca se va alatura uniunii vamale, blocandu-si astfel sansele de a semna un tratat de liber schimb cu UE.
de Razvan Iorga | aug. 29, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Actualul presedinte al Georgiei, Mihail Saakasvili, se teme ca Vladimir Putin ar putea ordona uciderea sa sau inchiderea, dupa ce nu va mai fi liderul acestei tari. Intr-un interviu pentru agentia Bloomberg, Saakasvili a cerut din nou sprijin din partea Washington-ului. Potrivit lui Saakasvili, premierul georgian, miliardarul Bidzina Ivanisvili vrea sa-l aresteze acuzandu-l nefondat de corupție, la cererea lui Putin. Ivanisvili a renunțat la pasaportul rusesc, pentru a intra pe scena politica din Georgia, dupa care a inființat o coaliție a carei scop este inlaturarea partidului lui Saakasvili in alegerile din anul trecut. „ințelegerea cu Rusia a fost una foarte clara: rusii vor sa ma omoare, sau sa ma aresteze, fapt confirmat de declarațiile lui Putin”, a declarat Saakasvili, care va pierde imunitatea in luna noiembrie. Vom vedea, cine pe cine o sa-l aresteze. Nu sunt zebra lui Ivanisvili sau un alt animal domestic ca sa ma inchida in cusca. Una este dorința lui, altceva este ce se va intampla in realitate. Poporul georgian le va pune pe toate la locul sau. in ceea ce priveste persoana mea, istoria ma va condamna daca va fi cazul, si nu un director al gradinii zoologice”, a declarat liderului de la Tbilisi.
