Mihai Mogîldea: Situația rămâne în continuare una complicată pentru spectrul politic din Republica Moldova

Mihai Mogîldea: Situația rămâne în continuare una complicată pentru spectrul politic din Republica Moldova

Domnul Mihai Mogîldea este director adjunct în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău (IPRE), capitala Republicii Moldova. Licențiat în Științe Politice al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București, a urmat un Master în Studii Politice și Administrative Europene la Colegiul Europei de la Bruges. Bun cunoscător al realităților politice din spațiul CSI, în calitate de analist politic a fost citat de mass-media din diferite state, inclusiv România și Republica Moldova.

Mihai Mogîldea, director adjunct IPRE
Mihai Mogîldea, director adjunct IPRE

K.P.: În data de 3 octombrie vom avea în Parlamentul European o dezbatere despre raportul de țară. Acolo vor fi analizate reformele și progresele, dar și ce mai este de făcut decât autoritățile de la Chișinău. Ce așteptări ar trebui să aibă populația și guvernul de la Chișinău?

M.M.: Din câte cunosc eu la ora actuală Comisiunea Europeană lucrează la definitivarea raportului de țară pentru Republica Moldova. Există un document draft avansat care urmează a fi finalizat până la începutul lunii octombrie și publicat de către Comisie undeva pe la mijlocul lunii octombrie.

Această dezbatere de pe 3 octombrie va fi una care va conduce spre aprobarea unei rezoluții, din câte înțeleg, pentru ca și Parlamentul European să se expună pe marginea dosarului Republicii Moldova. Cel mai probabil vor ține cont de anumite constatări concluzii ale Comisiei Europene și bănuiesc că acest draf al Comisii Europene, al raportului de țară pentru Republica Moldova va fi consultat pe către Parlamentul European înaintea acestei dezbateri pentru a exista cel puțin o discuție solidă și bine fundamentată pe marginea Republicii Moldova.

Așteptările autorităților și ale populației sunt destul de optimiste. Autoritățile au toată încrederea că Republica Moldova va obține statutul de țară candidată până la finalul acestui an. S-au investit multe eforturi în acest sens începând de la vizite de advocacy, de informare în capitalele europene.

Am văzut și săptămâna trecută că președinta Maia Sandu prin prezența sa la adunarea generală a ONU a avut mai multe întâlniri cu șefii de stat și de guvern din țările Uniunii Europene și se duc anumite tratative și discuții pe marginea acestui obiectiv.

În același timp, guvernul a lucrat și lucrează în continuare la îndeplinirea celor nouă condiționalități. Chiar în această săptămână am văzut că președinta Maia Sandu a semnat decretul de demitere din funcție al fostului procuror general Stoianoglu, care astăzi nu mai este în funcție, anterior fiind suspendat.

Asta înseamnă că autoritățile fac tot posibilul pentru a nu exista anumite blocaje sau probleme la nivel de instituții în sistemul de justiție care ar putea să încetinească anumite procese de reformă.

Chiar acțiunea președintei Maia Sandu de semnarea acestui decret a fost argumentată ca fiind strâns legată de îndeplinirea celor nouă condiții, celor nouă recomandări ale Uniunii Europene. Deci cumva autoritățile stau cu ochii pe aceste nouă condiții.

Probabil Uniunea Europeană, în comunicarea cu autoritățile, au transmis faptul că se așteaptă ca, în primul rând, instituțiile din sistemul de justiție și de luptă împotriva corupției să devină funcționale, să lucreze la capacitatea maximă, lucrul care până acum câteva luni nu era vizibil.

Iar numirea unui nou procuror general care să aibă atribuții depline este un lucru necesar, de altfel pentru ca pe dimensiunea procuraturii să asistăm la niște rezultate vizibile și din păcate cele mai mari restanțe Republica Moldova le are anume la capitolul luptei împotriva corupției și luptei împotriva criminalității organizate.

Iar aceste două domenii cumva ar putea să lase loc de anumite discuții și potențiale critici din partea unor state membre ale Uniunii Europene sau din partea instituțiilor Uniunii Europene în contextul analizei dosarului Republicii Moldova în perioada imediat următoare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu (foto: Facebook)
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu (foto: Facebook)

K.P.: Care sunt așteptările UE? În afară de cele menționate de dumneavoastră anterior, în ce domenii ar trebui să-și intensifice autoritățile de la Chișinău eforturile de reformă în afară de acest domeniu foarte important al justiției și a luptei anticorupție?

M.M.: Conform aceleI evaluări verbale pe care a prezentat-o Comisarul pentru Vecinătate Varhelyi în luna iunie  a acestui an, anume aceste probleme legate de lupta împotriva corupției, reforma justiției și lupta împotriva crimei organizate, erau pe ordinea de zi.

Adică Comisarul Varhelyi spunea că majoritatea din cele nouă condiționalități erau îndeplinite, unele la un stadiu foarte bun, altele la un stadiu bun, dar în continuare erau probleme legate de aceste domenii pe care le-am menționat anterior.

După mine, dincolo de reforma justiției și a luptei anticorupție, nu văd probleme imediate care ar putea fi aduse în discuție în contextul deciziei privind deschiderea negocierilor de aderare.

Chiar dacă există unele restanțe la capitolul reformei administrației publice sau al gestionării finanțelor publice, la capitolul cooperării dintre autorități și societatea civilă și în general transparența actului guvernamental, cu siguranță ele nu sunt în măsură să pericliteze imaginea Republicii Moldova sau imaginea actualei guvernări, ca fiind una reformatoare și angajată în acest proces de integrare europeană.

Mai degrabă, problemele legate de justiție și de lupta împotriva corupției vor fi cele care ar putea să oprească avântul Republicii Moldova și dorința noastră de a deschide negocierile de aderare până la sfârșitul acestui an.

Aici, și în special când analizăm rezultatele investigațiilor procurorilor și rezultatele activității curților de justiție din ultimii doi ani și vedem că chiar dacă guvernarea s-a schimbat, chiar dacă se încearcă reformarea acestor instituții, în continuare există un număr extrem de mic de dosare cu finalitate clară. Și în cazurile mari de corupție doar pe dosar Șor avem o sentință finală.

Ne dăm seama că totuși situația în care rămâne una extrem și extrem de complicată.

Aici ar putea fi cele mai multe întrebări din partea partenerilor europeni care vor spune ok, da, recunoaștem că ați înregistrat niște progresii importante pe dimensiunea justiției, luptei anticorupție, recunoaștem că există astăzi voință politică pentru ca aceste instituții din domeniul justiției și a luptei împotriva corupției să fie reformate, dar în același timp este prea devreme ca să contabilizăm rezultatele așteptate de către Uniunea Europeană pe aceste dimensiuni.

Asta ar putea fi un scenariu pe care ar trebui să-l luăm în calcul, pentru că, până la urmă, statele membre ale Uniunii Europeane se ghidează după diferite principii, după diferite calcule, în analiza dosarului țării noastre.

Trebuie să fim atenți și la acest aspect, pentru că Comisia Europeană cu siguranță va puncta foarte bine în ce măsură situația în domeniul justiției, în domeniul anticorupției s-a schimbat, în special în ultimul an și jumătate și dacă așteptările acestor instituții corespund cu rezultatele livrate de către autoritățile noastre în această perioadă.

K.P.: Continuând ideea dumneavoastră, am văzut recent mai multe demersuri ale organelor de drept pentru combaterea corupției politice din mediile Partidului Anticonstituțional Șor. Au aceste eforturi efect asupra situației politice din Republica Moldova, având în vedere apropierea legilor locale?

M.M: Din să zic nu, mai degrabă nu, pentru că fostul Partidul Șor și în general tot mecanismul din spatele acestei grupări criminale este în continuare unul activ și cel mai probabil se va regrupa foarte rapid, chiar dacă au fost confiscate anumite sume de bani sau chiar dacă au fost arestate anumite persoane ori puse sub învinuire anumite persoane.

Eu cred că situația rămâne în continuare una complicată pentru spectrul politic din Republica Moldova și zic asta din considerentul că, din păcate, organele de justiție nu reușesc să stopeze aceste fluxuri masive de bani care intră regulat în Republica Moldova, dinspre Federația Rusă și care alimentează activitatea clonelor fostului Partidul Șor. Și aici este vorba de cel puțin vreo trei partide, figuri politice care își continuă activitatea.

Mai mult decât atât, nu cred că ratingul lui Ilan Șor sau ratingul acestor formațiuni va scădea ca urmare a acestor arestări, ca urmare a acestor investigații,  pentru că alegătorii acestui partid nu sunt oameni care monitorizează și evaluează în detaliu acțiunile justiției și acuzațiile care se aduc acestui partid și lider.

Alegătorii acestui partid sunt în mare parte cumpărați, sunt victimele corupției electorale, sunt niște oameni vulnerabili din punct de vedere economic, social, care cad pradă ușor unor promisiuni sau unor daruri electorale.

Din păcate, nu mă aștept ca din punct de vedere politic ratingul lui Ilan Șor și a grupării din jurul lui Ilan Șor să scadă, aproximativ 10% până spre 15% din electoratul activ din Republica Moldova va rămâne în continuare fidel acestor formațiuni finanțate de Ilan Șor și cel mai probabil vom vedea și mai bine acest lucru la următoarele alegeri parlamentare și prezidențiale.

Cum la alegeri locale s-ar putea ca interdicția pentru consilieri locali și primarii din fostul partid Șor de a candida la alegerile locale să producă anumite mișcări la nivelul mai multor sate, mai multor orașe, în sensul în care partidele de sub control lui Ilan Șor trebuie să găsească alți potențiali candidați să-i identifică, să-i propună drept concurenți electorali la aceste alegeri.

Dar cred eu că este o problemă ce poate fi gestionată de către Ilan Șor, atâta timp cât are la dispoziție sume de ordinul milioanelor de euro care intră în Republica Moldova lunar. Cu siguranță va găsi resursele pentru a motiva alți concurenți electorali să participe la aceste alegeri în numele partidului Șor.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

K.P.: La ce să ne așteptăm de la aceste alegeri locale? Și în urma acestor alegeri locale ne putem aștepta la alegeri parlamentare ori prezidențiale anticipate?

M.M.: În primul rând, cred că ar fi bine să analizăm care va fi rata de prezență la vot la aceste alegeri, în special în marele orașe. De obicei, rata de participare la vot la alegerile locale este una mai mică decât la cele parlamentare sau prezidențiale cu aproximativ 10%.

Deci este undeva între 45% și 50% rata de prezență și ar fi interesant să analizăm dacă vor exista schimbări legate de prezența la vot pentru că vor demonstra în ce măsură fenomenul migrației a devenit mai accentuat în ultimii patru ani.

În al doilea rând, în marele orașe (Chișinău și Bălți), prezența la vot este strâns corelată cu agenda și imaginea de care se bucură concurenții electorali. Deci în special în Chișinău, prezența la ultimile alegeri a fost una de 35% în primul tur și 37% în al doilea tur. O prezență extrem de mică dacă stăm să o comparăm cu media la nivel de țară.

Asta vorbește mult despre faptul că alegătorul din Chișinău nu mai este pregătit să susțină candidați care vin cu o agendă pur geopolitică, adică care mizează mai degrabă pe mesaje geopolitice decât pe soluții pentru problemele orașului Chișinău.

Lucrul acesta s-a întâmplat în 2019, atunci când candidatul pro-european Andrei Năstase a pierdut în fața lui Ion Ceban, considerat la acea oră un candidat pro-rus, venit din partea socialiștilor, care era strâns legat de Federația Rusă.

Același lucru, cel mai probabil, se va repeta și în acest an, în sensul în care Ion Cioban are șanse foarte mari să câștigă alegerile în Chișinău, și în lipsa unor concurenți electorali care să se bucure de o notorietate mare în rândul oamenilor aici în Chișinău, pe segmentul pro-european, atunci cu siguranță și prezența la vot va avea de suferit și nu mă aștept să treacă de 40% în Chișinău.

Mai mult decât atât, Ion Ceban va obține un al doilea mandat în funcția de primar, va accentua și mai mult competiția dintre administrația locală din Chișinău și administrația centrală.

Probabil în ajunul alegerilor parlamentare și prezidențiale, aceste rivalități de ordine politic vor reveni din ce în ce mai prezente în spațiu public, acuzații dintr-o parte și din alta, iar asta ar putea să conducă la un interes mai mare pentru alegerile parlamentare, prezidențiale din partea publicului la, poate în o prezență mai mare la vot, un lucru care ar fi benefic Republicii Moldova, pentru că știm foarte bine, oamenilor le plac aceste confruntări, de multe ori televizate, declarații în contradictoriu și ele creează o anumită reacție din partea publicului în sensul mobilizării, în sensul participării mai extinse la vot.

Nu mă aștept ca după rezultatul acestor alegeri locale să asistăm la alegeri parlamentare anticipate, pentru că în Republica Moldova nu există o tradiție în acest sens.

Chiar dacă partidele sau partidul de la guvernare obține un scor mai mic la alegeri locale, de obicei se uită rapid de aceste rezultate proaste și se trag anumite concluzii în interiorul  acestor partide, fără a afecta cumva actul de guvernare și angajamentele asumate în fața alegătorilor. Nu mă aștept să există mari surprize în acest sens.

Singura concluzie pe care o vom trage după aceste alegeri locale este că în continuare există mari probleme legate de finanțarea campaniilor electorale, legate de modul în care partidele administrează unele resurse venite dinspre diferiți susținători acestor partide, și în special dinspre grupurile criminale, iar acest lucru dăunează în general democrației, în special la nivel local, pentru că vom avea cu siguranță multe situații în care anume această corupere electorală va afecta rezultatele alegerilor la nivel local.

Comisarul UE, Josep Borrell
Comisarul UE, Josep Borrell

K.P.: Domnul Borrell a invocat recent exemplul Ciprului, țară cu o problemă teritorială nerezolvată, că și Republica Moldova de altfel, și care în pofitul acestui fapt a fost admis în Uniunea Europeană. Este integrarea Revoluției Moldova în Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană un scenariu realist? Și cum vedeți evoluția negocierilor privind diferendul transnistrean?

M.M.: Afirmațiile somnului Borrell au fost citate și preluate de mai multe instituții mass-media în Republica Moldova, dar și în România. Totuși trebuie să punctăm că domnul Borrell nu se bucură de o notorietate foarte mare în interiorul Uniunii Europeane și nici măcar în rândul liderilor europene. Mă refer la șefii de stat de guvern și la liderii instituțiilor europene.

Este un politician spaniol care, odată venit în această funcție, practic a scăzut din notorietatea de care s-ar fi putut bucura poziția Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică externă și de Securitate, în special prin gafele și erorile pe care le-a făcut în timpul mandatului său, dar și printr-o prezență mai degrabă anemică, aș spune eu, în diplomație externă a Uniunii Europeane.

Deci eu nu aș oferi foarte multă atenție acestor declarații ale lui Borrell, care mai degrabă vin din nume propriu, zic eu, decât din numele Uniunii Europeane ca entitate.

Unu la mână și doi la mână, cu siguranță, dispoziția și atitudinea țărilor membre ale Uniunii Europene pe această problemă este una relativ diferită față de cea lui Borrell.

Cu siguranță există mai multe state astăzi în Uniunii Europene care vor pune piciorul în prag în cazul în care Republica Moldova ar ajunge, să zicem peste 10 ani, să discute serios despre o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană.

Și aceste state vor spune răspicat că fără soluționarea problemelor transnistrene nu vom vota pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunii Europeane. Deci sunt convins că acest lucru se va întâmpla, sunt țări care acordă o atenție sporită problemelor de securitate.

Și aici putem face o paralelă cu situația sau cu atitudinea a Austriei față de pretinsele probleme cu care se confruntă România la capitolul protecția frontierelor, lucru care ne duce cu gândul inclusiv la problema transnistreană. Cum ar reacționa Austria în cazul în care, într-un eventual an 2033, s-ar pune în discuție aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Și mă tem că numărul de state care ar pune în piciorul în prag ar fi unul chiar mai mare.

După mine, ținând cont că procesul de aderare la Uniunea Europeană este influențat masiv de factorul politic, este influențat de atitudinea țărilor membre într-o foarte mare măsură, și dincolo de latura tehnocrata a problemei, dincolo de procesul tehnic complex de aderare, această atitudine politică, această poziționare politică, geopolitică are o importanță majoră.

Eu cred că, în termeni realiști, nu putem vorbi despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără soluționarea problemei transnistrene. Evident că la ora actuală trebuie să lucrăm activ pentru a accelera procesul de aderare și nu există astăzi impedimente dinspre regiunea transnistreană pentru a opri procesul de aderare.

Dar dacă vorbim cu subiect și predicat despre aderarea la Uniunii Europeane, atunci cu siguranță nerezolvarea conflictului transnistrean va fi un impediment. Asta ar trebui să știe politicienii de la Chișinău, asta ar trebui să înțeleagă politicienii de la Chișinău.

Negocierile cu statele membre vor fi unele anevoioase, sunt convins de acest lucru. Când ne vom așeza la masa de negocieri, într-o perspectivă de 2-3 ani, vom înțelege mai bine acest lucru. Și statele din Balcani deja ne-au avertizat într-o anumită măsură că lucrurile nu sunt atât de simple.

Orice animozitate care poate apărea, la un moment dat, în dialogul cu un stat membru al Uniunii Europene poate stopa avântul Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană.

Cred că lecția de astăzi a poziționării Austriei față de aderarea României și Bulgariei la Schengen trebuie să fie bine însușită de către politicienii, autoritățile, dar și alte grupuri de interese din Republica Moldova.

K.P.: Vă mulțumesc pentru amabilitate.

Share our work
Republica Moldova: războiul pentru reformă și toamna electorală

Republica Moldova: războiul pentru reformă și toamna electorală

Toamna anului 2023 este un sezon geopolitic și electoral important în Republica Moldova, pe fondul ofensivei militare ruse îndreptate împotriva Ucrainei și a problemelor economice. În data de 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – orașe (municipii), sate (comune), și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender/Tighina. În cadrul acestui exercițiu electoral vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție.

Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, al VIII-lea exercițiu electoral de acest tip de la proclamarea independenței Republicii Moldova, se vor desfășura într-o singură zi pe întreg teritoriul țării, inclusiv în UTA Găgăuzia, excepție făcând localitățile aflate sub controlul administrației nerecunoscute din Transnistria.

Scrutinul se desfășoară în baza votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat conform prevederilor constituționale. La alegeri pot participa cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea judecătorească. Pentru a fi aleși, candidații trebuie să respecte o limită de vârstă: pentru funcția de consilier local – 18 ani împliniți, inclusiv în ziua scrutinului, iar pentru funcția de primar – 23 de ani.

Alegerile locale din acest an vin pe fondul unor crize succesive, iar situația economică și lipsa unor rezultate rapide al reformelor a dus la scăderea încrederii oamenilor. Erodarea guvernării este un proces normal în orice democrație, mai ales în cele în proces de consolidare. Din păcate, pe segmentul politic de dreapta din Republica Moldova nu există formațiuni proeuropene solide care să asigure continuitatea vectorului european, în colaborare cu actualul partid de guvernare.

Rezultatul acestor alegeri locale este extrem de important, fiind urmărit cu atenție de statele europene, care doresc să se asigure de ireversibilitatea parcursului european.

Lipsa unor rezultate rapide în procesul de reformă al justiției a dus la dezamăgirea unei părți a electoratului, existând pericolul unei prezențe reduse la vot, mai ales în lipsa unei coaliții largi a partidelor pro-europene.

Recenta decizie a Curții Constituționale a Republicii Moldova privind suspendarea, până la soluționarea cauzei în fond, a prevederii care restricționează participarea la alegerile locale generale a reprezentanților fostului partid Șor, declarat neconstituțional, a dus la creșterea speculațiilor privind capacitatea autorităților de a răspunde tacticilor folosite de aceste medii pentru coruperea alegătorilor.

Chiar dacă această decizie nu este definitivă, iar entitatea electorală va analiza fiecare dosar în parte, electoratul este destul de bulversat de acest război juridic neașteptat.

Reamintim că Partidul Șor a fost înregistrat în noiembrie 2016, în baza unei alte formațiuni pro-ruse – Mişcarea Ravnopravie, condusă de pro-rusul Valeri Klimenco. Formațiunea, condusă de Ilan Șor, condamnat de instanța de apel la 15 ani de închisoare pentru escrocherii în proporții deosebit de mari, a reușit să intre în Parlamentul Republicii Moldova în 2019 și în 2021.

„„

Într-un demers de sprijin diplomatic, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, s-a întâlnit astăzi, la Chișinău, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Aceștia au reafirmat importanța relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Discuțiile au vizat progresele înregistrate de Republica Moldova în drumul său către UE.

Înaltul Reprezentant a remarcat dedicarea guvernului față de reforme, subliniind în același timp încrederea sa în capacitatea instituțiilor moldovenești de a continua să abordeze efectele secundare ale agresiunii rusești împotriva Ucrainei.

Înaltul Reprezentant a subliniat importanța cooperării în curs de desfășurare în domeniile securității și apărării, evidențiind recenta înființare a Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (MPUE). Misiunea lucrează deja în strânsă cooperare cu partenerii săi moldoveni pentru a consolida sectorul de securitate al țării, au declarat oficialii europeni.

Aceste semnale din partea forurilor europene privind solidaritatea cu Republica Moldova și sprijinul pentru reforme pot ajuta din punct de vedere electoral candidații formațiunii de guvernământ.

Lipsa importantei diaspore din statele Uniunii Europene la acest exercițiu electoral își va spune cuvântul, atât din punct de vedere al prezenței la vot, cât și al rezultatelor.

Share our work
România vrea să cumpere portul Giurgiulești din R. Moldova

România vrea să cumpere portul Giurgiulești din R. Moldova

Premierul român Marcel Ciolacu a dezvăluit, în exclusivitate la „Interviurile Digi24.ro”, intenția României de a cumpăra portul Giurgiulești din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează România va deveni un hub important în reconstrucția Ucrainei. Premierul spune că ministrul Transporturilor a avut discuții în acest sens cu BERD, care este proprietara portului, transmite Digi24, citat de mass-media regională.

Portul Giurgiulești, strategic

„Trebuie să realizăm că Portul Constanța este strategic în momentul de față. Nu știu ce se va întâmpla cu Odesa. Mai există un port mai mic în Republica Moldova, Giurgiulești, și deja prin ministrul Transporturilor România și-a arătat interesul către BERD, pentru că acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD, de a-l cumpăra statul român și de a-l dezvolta”, a precizat premierul.

„Domnul ministru al Transporturilor a avut aceste discuții cu BERD. Așteptăm”, a adăugat Ciolacu.

foto: https://gifp.md/ro/home/
foto: https://gifp.md/ro/home/

Complexul portuar Giurgiulești este unicul port din R. Moldova care oferă acces direct la căile navigabile internaționale și la Marea Neagră, care servește drept punct favorabil de intrare și ieșire a mărfurilor din Moldova, relatează surse oficiale de la Chișinău. Situat la mai puțin de un kilometru de hotarul cu România/UE și hotarul cu Ucraina, portul Giurgiulești este amplasat la intersecția mai multor rute internaționale de comerț între țările UE și state est europene, state din regiunea Mării Baltice și Mării Negre. 

Conform Ziarului de Gardă, Complexul portuar Giurgiulești cuprinde Portul Internațional Liber Giurgiulești, operat de ÎCS „Danube Logistics” SRL, a cărui proprietar este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.

Proiect de dezvoltare

Construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară sunt printre acțiunile care ar urma să fie întreprinse în Portului de Stat Giurgiulești, până în anul 2028. Proiectul de dezvoltare a Portului a fost prezentat joi, 28 septembrie, de Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu.

Conform unui comunicat emis de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova (MIDR), proiectul își propune să identifice mai multe soluții pentru modernizarea sectorului naval, printre care: Creșterea capacității de transbordare portuară, aproximativ cu 800 de mii de tone; Atragerea investițiilor pentru dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești; Identificarea unei alternative pentru exportatorii din R. Moldova, „care nu se mai pot baza pe porturile ucrainene din cauza agresiuni rusești”.

Potrivit ministrului, dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești este un proiect „ambițios”, care ar urma să aducă beneficii nu doar pentru agricultorii și cetățenii din R. Moldova, dar și pentru toată regiunea.

Acesta a spus că R. Moldova nu are suficientă capacitate de transbordare portuară. Conform datelor prezentate de Spînu, în 2022, R. Moldova a exportat 2,2 milioane de tone de cereale, dintre care doar 710 mii tone, adică 32%, pe cale maritimă.

Share our work
Rusia bruiază în mod „activ și constant” apele teritoriale românești

Rusia bruiază în mod „activ și constant” apele teritoriale românești

Armata rusă își folosește capacitățile militare pentru a bruia în mod „activ și constant” comunicațiile GPS ale navelor din apele teritoriale române, ceea ce provoacă riscul producerii unor coliziuni, iar România și NATO trebuie să se pregătească pentru o confruntare pe termen lung cu regimul Federației Ruse, a declarat șeful Statului Major al armatei române, generalul Daniel Petrescu, citat de mass-media de la București.

Confruntare pe termen lung

„Războiul a revenit în Europa. E un război ales de Rusia, care pentru Ucraina e un război de supraviețuire națională și o luptă pentru valorile occidentale. Nu vedem finalul acestui război acum și, în timp ce admirăm reziliența societății ucrainene în fața atacurilor ruse, trebuie să ne pregătim și noi pentru o confruntare pe termen lung cu regimul Federației Ruse”, a declarat generalul Petrescu într-o intervenție live de la Washington, la Forumul Euroatlantic de Reziliență, organizat la București de Centrul Euroatlantic pentru Reziliență, citat de Digi24.

„Această confruntare o resimțim foarte bine în special în Flancul Estic al NATO și mai ales în regiunea de unde provin, Marea Neagră. Războiul Federației Ruse în Ucraina a destabilizat în mod fundamental regiunea Mării Negre, și a provocat sentimente de insecuritate în rândul țărilor riverane, cu repercursiuni asupra mediului de securitate”, a spus Daniel Petrescu.

Foto: mapn.ro
Foto: mapn.ro

Șeful armatei române a precizat astfel că „Marea Neagră a devenit o zonă de operații militare a Rusiei”. „De aici, sunt lansate rachete spre Ucraina, asupra infrastructurii sale civile ori militare. Regiunea a devenit scena unor tot mai frecvente acțiuni militare, cu incidente maritime și acțiuni care limitează libera circulație a navelor. Chiar aseară (noaptea de miercuri spre joi, n.r.), alarmele antiaeriene au sunat în orașele ucrainene, aproape de granița cu România, anunțând atacuri iminente. Dar astfel de lucruri nu se întâmpla doar în Ucraina: mesaje de alertă, care avertizează asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian, sunt frecvent transmise cetățenilol români care locuiesc în Deltă, aproape de porturile ucrainene aflate constant sub atacul rușilor”, a spus Petrescu. Aceste atacuri au devenit „noua normalitate” iar „războiul din Ucraina va continua sa genereze instabilitate regională și riscuri asupra securității României și regiunii”, a mai spus generalul Petrescu. „Există un risc constant, asociat probabilității tot mai mari de producere a unor incidente la granița NATO, provocate de posibilitatea ca anumite drone sau rachete să dea rateuri. Infrastructura României sau navele comerciale din apele teritoriale (ale României) ar putea fi lovite din greșeală”, a precizat Daniel Petrescu. „Acțiunile active și constante ale bruiajului rusesc afectează comunicațiile GPS, ceea ce provoacă riscul producerii unor coliziuni între navele aflate în apele teritoriale române sau cele care intră în zonele supuse restricțiilor de navigație de către Rusia”.

Foto: mapn.ro
Foto: mapn.ro

Pericolul minelor

Un alt pericol evidențiat de șeful armatei române îl reprezintă minele marine din Marea Neagră, aflate în derivă. Acesta a mai susținut că România va trebui, în acest context, să aibă o abordare care să ducă la „creșterea rezilienței” societății românești în fața noilor amenințări, prin sprijin populației „față de NATO și SUA, în special”, prezența trupelor NATO în România, bugetul alocat apărării, derularea programelor naționale de apărare și interoperabilitatea cu armata SUA a unor sisteme de armament precum Himars, Patriot, F-16 ori vehiculele Piranha.

Share our work
Giurgiulești, miză geopolitică pentru Republica Moldova și România

Giurgiulești, miză geopolitică pentru Republica Moldova și România

Recenta declarație a premierului de la București, Marcel Ciolacu, cu privire la intenției României de a cumpăra portul Giurgiulești din sudul Republicii Moldova, a repus pe tapet fragilitatea comunicațiilor maritime și fluviale ale fostei republici sovietice. Fragilitatea și reziliența scăzută a Republicii Moldova a fost scoasă în evidență de invazia militară rusă din Ucraina, pe fondul atacurilor repetate cu drone asupra porturilor dunărene Reni și Ismail.

Chiar dacă harta geopolitică nu este foarte darnică cu Republica Moldova, aceasta este un stat riveran Mării Negre, având o ieșire la fluviul Dunărea pe o fâșie de câteva sute de metri la extremitatea sa sudică. Prin acest artificiu geopolitic, moștenire a politicii sovietice, Republica Moldova are acces potențial și la Oceanul Planetar, prin Marea Neagră. Lipsa unei ieșiri consolidate la Marea Neagră crescând vulnerabilitatea Chișinăului în fața amenințării hibride ruse. Chișinăul încearcă să remedieze această problemă prin participarea la diferite demersuri regionale, precum Inițiativa Celor 3 Mări.

Foto: https://gifp.md/ro/home/
Foto: https://gifp.md/ro/home/

Intenții românești

Premierul român Marcel Ciolacu a dezvăluit planurile autorităților de la București de a cumpăra portul Giurgiulești din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează că atât România, cât și Republica Moldova vor deveni un hub important în reconstrucția Ucrainei.

Premierul român, citat de mass-media de la București, a menționat că ministrul Transporturilor de la București a avut discuții în acest sens cu BERD, care este proprietara portului. „Unul dintre cele mai importante hub-uri de reconstrucție a Ucrainei, după finalizarea războiului va fi România. Iar România trebuie să fie de această dat pregătită logistic pentru acest hub” a menționat Marcel Ciolacu.

„Trebuie să realizăm că Portul Constanța este strategic în momentul de față. Nu știu ce se va întmpla cu Odesa. Mai există un port mai mic în Republica Moldova, Giurgiulești, și deja prin ministrul Transporturilor România și-a arătat interesul către BERD, pentru că acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD, de a-l cumpăra statul român și de a-l dezvolta”, a precizat premierul.„Domnul ministru al Transporturilor a avut aceste discuții cu BERD. Așteptăm”, a adăugat Ciolacu.

Pe fondul invaziei militare ruse, portul Giurgiulești a jucat un rol cheie în aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina, atingând un volum record de transport a mărfurilor de 1,8 milioane de tone în 2022. Totodată, 62% din mărfurile exportate prin port au fost trimise către Uniunea Europeană. În acest sens, se construiește o nouă dană în portul Giurgiulești, pentru creșterea transbordării mărfurilor, scrie Deschide.md.

BERD a sprijinit construcția portului în 1995, alocând 27,5 milioane dolari. Banca a continuat să finanțeze portul chiar și după plecarea investitorilor inițiali. În 2021, BERD a devenit singurul proprietar al operatorului Giurgiulești. Banca spune că va atrage investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta portul. Până în prezent, BERD a investit 1,4 miliarde de euro în R. Moldova, devenind cel mai mare investitor instituțional.

Giurgiulești, poarta comerțului moldovenesc

Un imbold pentru dezvoltarea comerțului în regiunea Mării Negre a fost construirea Portului Internațional Liber Giurgiulești. Singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, situat la km 133,8 ( 72,2 mile marine) pe Dunăre, folosește aproape toate opțiunile comerciale posibile pentru fragila economie moldovenească. Terminalul petrolier a fost lansat la 26 octombrie 2006, un terminal separat pentru pasageri construit de guvern a fost deschis în martie 2009, iar terminalul de transbordare a cerealelor a fost deschis patru luni mai târziu. Operatorul, Danube Logistics, a construit un terminal de marfă în 2011, precum și o dană pentru un terminal de cereale, un terminal feroviar cu ecartament mixt, infrastructură portuară, un depozit, zone de depozitare și clădiri de birouri. De asemenea a facilitat investițiile în Portul Giurgiulești de către alți rezidenți, inclusiv un terminal pentru ulei vegetal și o fabrică de extracție a uleiului de floarea soarelui.

foto: https://gifp.md/ro/home/
foto: https://gifp.md/ro/home/

Coridoarele solidarității cerealiere

Războiul din Ucraina a reliefat importanța accesului maritim pentru Republica Moldova. Blocarea accesului la porturile din Ucraina a provocat o situație inedită, Republica Moldova devenind una din porțile maritime ale Kievului, mai ales pentru exportul de cereale.
Transbordarea altor grupuri de mărfuri, cum ar fi importul de cărbune și îngrășăminte, a fost reluată după ce sursele alternative și rutele de import prin Ucraina au fost întrerupte. Terminalul existent de marfuri de uz general este utilizat pe deplin, fiind lansată faza finală de proiectare a contrucției unui nou stand universal. Noul terminal, în valoare de peste 5 milioane USD, va fi utilizat în principal pentru vrac uscat și mărfuri de uz general, și este programat să fie dat în exploatare în a doua jumătate a anului 2023.
Portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. A fost creată o nouă platformă de 5.000 de metri pătrați de manipulare și depozitare a containerelor, care poate fi extinsă în continuare în funcție de evoluția cererii. Proprietarii portului planifică achiziționarea echipamentelor suplimentare de manipulare pentru a face față cererii în acest domeniu.

Procesul de reconstrucție al Ucrainei va aduce noi oportunități pentru firmele din Republica Moldova, iar funcționarea portului Giurgiulești este un avantaj evident.

Amenințări ruse

Recent, autorități separatiste din estul Ucrainei, susținute de Federația Rusă au amenințat cu lovirea zonei Giurgiulești, iar Chișinăul a condamnat „cu fermitate” declarațiile reprezentantului Federației Ruse din Herson, teritoriu ucrainean aflat sub ocupație rusă, în care a fost amenințată direct țara noastră. 

„Astfel de declarații sunt total inacceptabile. Nu vom tolera un astfel de limbaj îndreptat împotriva R. Moldova. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va convoca, în regim de urgență, șeful misiunii diplomatice al Federației Ruse in Republica Moldova, solicitându-i explicații corespunzătoare”, potrivit unui comunicat publicat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău.

Așa-zisul guvernator al regiunii Herson anexate ilegal de Federația Rusă, Vladimir Saldo, a declarat că cunoaște coordonatele podului Odesa și a celui de la Giurgiulești, în contextul unui atac, care ar fi fost efectuat de forțele ucrainene, asupra mai multor poduri care leagă Crimeea ocupată de Ucraina continentală. Acesta a mai spus că în scurt timp „va exista un răspuns foarte serios”.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Infrastructură reabilitată și planuri de dezvoltare

Prim-ministrul de la Chișinău, Dorin Recean, a prezidat, în luna august, o ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), în cadrul căreia au fost adoptate mai multe decizii. Principalul subiect a vizat un proiect de infrastructură feroviară, a relatat mass-media de la Chișinău.

CSE a decis alocarea a 60 de milioane de lei pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești, km 74. Astfel, lucrările de reabilitare a terasamentului liniei de cale ferată localizat în apropierea satul Văleni au fost autorizate imediat, urmând ca documentația de proiect să fie definitivată pe parcursul executării lucrărilor.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) va transfera mijloacele financiare către Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, responsabilă de proiect.

Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără  construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău.

Conform unui comunicat emis de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova (MIDR), proiectul își propune să identifice mai multe soluții pentru modernizarea sectorului naval, printre care: creșterea capacității de transbordare portuară, aproximativ cu 800 de mii de tone; atragerea investițiilor pentru dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești; identificarea unei alternative pentru exportatorii din R. Moldova, „care nu se mai pot baza pe porturile ucrainene din cauza agresiuni rusești”.

Dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești este un proiect „ambițios”, care ar urma să aducă beneficii nu doar pentru agricultorii și cetățenii din R. Moldova, dar și pentru toată regiunea.

Ministrul de la Chișinău a mai menționat că R. Moldova nu are suficientă capacitate de transbordare portuară. Conform datelor prezentate de Spînu, în 2022, R. Moldova a exportat 2,2 milioane de tone de cereale, dintre care doar 710 mii tone, adică 32%, pe cale maritimă.

„În cadrul Proiectului, vor fi realizate mai multe lucrări cum ar fi construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză estimată de 1500 t/h, amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară, construcția unei parcări pentru camioane, a unei stații de descărcare a camioanelor etc”, a anunțat oficialul.

Costul estimativ al proiectului este de aproximativ 34 milioane dolari, sau peste 600 milioane de lei.

Planuri ambițioase

„Planul nostru este să realizăm acest proiect într-un termen cât mai restrâns. Totuși, înțelegem cu toții complexitatea și volumul de lucru necesar, de aceea l-am împărțit pe etape. Până la jumătatea anului 2025, vom finaliza studiul de fezabilitate și procesul de licitație, iar până la sfârșitul anului 2025 ne propunem să semnăm contractul și să atragem finanțarea necesară pentru proiect. Construcția propriu-zisă a infrastructurii va dura 2 ani, din 2026 până în 2027. Iar din anul 2028, portul va activa la maximum potențial”, a precizat la ministrul Andrei Spînu.

Participând la evenimentul de prezentare, directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a spus că „proiectul ambițios ilustrează cum parteneriatele, dacă ar fi aplicate corect, ar putea genera rezultate extrem de pozitive”. „Guvernul nu va cheltui resursele statului. Ne așteptăm ca construcția și dezvoltarea portului să se realizeze cu investiții private. Republica Moldova are o infrastructură portuară strategică, iar angajamentul nostru este de a o valorifica la întreaga capacitate”, a afirmat Cojuhari.

Complexul portuar Giurgiulești este unicul port din R. Moldova care oferă acces direct la căile navigabile internaționale și la Marea Neagră, care servește drept punct favorabil de intrare și ieșire a mărfurilor din Moldova. Situat la mai puțin de un kilometru de hotarul cu România/UE și hotarul cu Ucraina, portul Giurgiulești este amplasat la răscrucea mai multor rute internaționale de comerț între țările UE și state est europene, state din regiunea Mării Baltice și Mării Negre, se arată pe pagina de prezentare a portului. 

Complexul portuar Giurgiulești cuprinde Portul Internațional Liber Giurgiulești, operat de ÎCS „Danube Logistics” SRL, a cărui proprietar este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.

Foto: Wikipedia
Foto: Wikipedia

Probleme juridice

Serviciile de specialitate de la Chișinău au menționat anterior, că la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), judecătorul de instrucție a autorizat aplicarea sechestrului de aproximativ 150.000.000 de lei pe active care formează capitalul social al companie care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Este vorba de compania Danube Logistics SRL.

Potrivit Procuraturii Generale, cauza penală a fost inițiată în 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

„Mai exact, cauza penală ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului”, subliniază oamenii legii.

În urma investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS.

Sechestrul aplicat are ca scop prevenirea înstrăinării bunurilor și asigurarea reparării prejudiciului cauzat, afirmă Procuratura.

Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea investigării întregului spectru infracțional vizat de dosarul penal.

La 7 mai 2021, BERD a devenit singurul proprietar legal efectiv al operatorului portului Giurgiulești. BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics. Prin achiziția acestuia, BERD și-a propus să promoveze continuarea activității portului și să atragă investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta în continuare acest activ de infrastructură esențial.

Share our work