de Isac Mihai | dec. 20, 2018 | Balcani, Știri, UE
Liderul SUA, Donald Trump, forțează pacea în Balcani
Un acord între Serbia şi Kosovo pentru a pune capăt ostilităţilor este „la îndemână”, a afirmat anterior preşedintele american, Donald Trump, declarându-se pregătit ca într-un astfel de caz să îi invite pe cei doi protagonişti la Washington pentru un „acord istoric”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS.
„Un acord între Serbia şi Kosovo este la îndemână. Statele Unite sunt pregătite să contribuie” la un astfel de obiectiv, a scris liderul de la Casa Albă într-o scrisoare adresată preşedintelui sârb, Aleksandar Vucic, şi dată publicităţii de preşedinţia de la Belgrad.
Preşedintele kosovar, Hashim Thaci, a publicat un mesaj similar săptămâna trecută pe pagina sa de Facebook.
Propunerea lui Donald Trump a fost făcută într-un moment în care negocierile dintre Belgrad şi Pristina sub egida Uniunii Europene se prelungesc la nesfârşit fără rezultate tangibile, tensiuni bilaterale apărând în ultimele săptămâni.
Cauza diferendului o reprezintă refuzul Belgradului de a recunoaşte independenţa fostei sale provincii după războiul din 1998-1999.
Război diplomatic balcanic la ONU
Serbia şi Kosovo s-au înfruntat recent în faţa Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite după decizia autorităţilor de la Pristina de a se dota cu propria armată, provocând mânia Belgradului.
Reuniunea Consiliului de Securitate s-a ţinut la cererea Belgradului, care beneficiază de sprijinul Rusiei şi Chinei. Aceste două ţări nu recunosc independenţa Kosovo care, în schimb, se poate baza pe susţinerea Statelor Unite.
Serbia şi SUA întreţin relaţii diplomatice, dar rămâne vie printre sârbi amintirea bombardamentelor NATO efectuate de Statele Unite care au pus capăt războiului din Kosovo dintre forţele sârbe şi luptătorii separatişti kosovari, urmat, în 2008, de proclamarea independenţei Kosovo.
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a îndemnat la calm Belgradul şi Pristina, reamintind că dorinţa lor de a adera la UE depinde de progresele înregistrate în relaţiile bilaterale, în lipsa cărora s-ar putea deschide un „drum foarte periculos”.
Aleksandar Vucic a făcut cunoscut că nu va relua discuţiile cu Pristina până când Kosovo nu va ridica taxele vamale impuse de Kosovo produselor din Serbia.
Pristina reacţionat în acest fel la eforturile Belgradului de a contracara recunoaşterea internaţională a Kosovo, notează AFP. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Consilierul american pentru securitate naţională, John Bolton, a declarat că „este momentul ca Serbia şi Kosovo să ajungă la un acord”, declaraţie făcută după o întrevedere avută la Casa Albă cu preşedintele kosovar Hashim Thaci, relatează mass-media de peste Ocean, citată de KARADENIZ PRESS. „Statele Unite sunt pregătite să ajute ambele părţi să realizeze acest obiectiv istoric”, a scris Bolton într-un mesaj postat pe Twitter.
Kosovo, sprijinit de SUA
Preşedintele Kosovo Hashim Thaci şi-a exprimat, de asemenea, optimismul după întrevedere şi i-a mulţumit responsabilului american pentru „sprijinul deplin pe care îl are Kosovo în cadrul administraţiei sale”. „Am convenit că există o şansă istorică de dialog pentru ambele ţări care nu ar trebui ratată”, a spus Thaci, adăugând că acest lucru va ajuta la eforturile fostei provincii sârbe de a adera la NATO, ONU şi UE.
Întâlnirea a survenit la o zi după ce Thaci s-a întâlnit cu secretarul de stat american Mike Pompeo, care a încurajat Kosovo să „profite de această oportunitatea unică de a ajunge la o înţelegere istorică globală cuprinzătoare cu Serbia”, în cadrul unui proces de dialog facilitat de UE, a declarat purtătorul de cuvânt Heather Nauert.
Demers american
Pompeo a cerut de asemenea Pristinei să anuleze taxele vamale aplicate la importurile din Serbia săptămâna trecută, ca răspuns la campania acestei ţări de a menţine Kosovo în afara Interpol. Kosovo a crescut miercurea trecută cu 100% taxele vamale aplicate produselor sârbeşti, a doua zi după ce a ratat din nou aderarea la organizaţia internaţională de poliţie Interpol din cauza „campaniei feroce” a Serbiei, notează AFP. „Normalizarea relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia este singura cale clară pentru a înlesni integrarea ambelor ţări în comunitatea statelor occidentale”, se arată într-un comunicat.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Proteste sârbe
Mii de sârbi din nordul Kosovo s-au reunit în Kosovska Mitrovica pentru a protesta paşnic faţă de decizia autorităţilor de la Pristina de a impozitat cu 100 % mărfurile sârbeşti, relatează agenţia Tanjug. Protestatarii purtau bannere pe care scria: ”Vrem pace, nu război”, ”Nu ne înfometaţi copiii”, ”UE, deschide ochii”, ”Stop violenţei din partea Pristinei” şi ”Avem dreptul la pâine”. Ei spuneau că nu-i vor permite Pristinei să-i expulzeze din teritoriu prin măsuri discriminatorii.
Înainte de protest, primarii din patru oraşe cu populaţie majoritar sârbă din nordul Kosovo au demisionat şi adunările municipale au decis încetarea activităţii autorităţilor locale până când Pristina îşi va retrage decizia.
Reamintim că Republica Kosovo, cu o populaţie majoritar albaneză, aproximativ 90%, şi-a declarat unilateral independenţa de Serbia în 2008. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de mari puteri occidentale, dar nu şi de România, Spania, Slovacia ori Serbia, stat care continuă să revendice suveranitatea asupra regiunii.
Belgrad, supărat pe NATO și KFOR
Serbia nu mai are niciun motiv pentru a avea încredere în misiunea KFOR şi în NATO întrucât tot ceea ce acestea au afirmat despre ultimele manevre ale trupelor speciale ale poliţiei din Kosovo (ROSU) s-a dovedit a fi neadevărat, a declarat recent preşedintele sârb Aleksandar Vucic într-o întrevedere cu ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Cepurin, transmite Tanjug. Vucic şi premierul sârb Ana Brnabic s-au întâlnit cu ambasadorul rus după ce trupele ROSU au arestat trei bărbaţi sârbi în nordul oraşului Kosovska Mitrovica.
În situaţia actuală, Serbia va continua să acţioneze într-o manieră serioasă şi responsabilă, dar nu mai poate avea încredere în KFOR şi NATO, a subliniat şeful statului sârb.
De partea sa, Cepurin a afirmat că Moscova urmăreşte îndeaproape situaţia din Kosovo şi consideră că Serbia va fi capabilă de a face în mod responsabil faţă provocărilor şi a ameninţărilor cu folosirea forţei.
Arestări contestate
Trei sârbi din Kosovo au fost arestaţi recent în nordul oraşului divizat Mitrovica în ancheta privind asasinarea politicianului sârb kosovar Oliver Ivanovic, împuşcat mortal, la 16 ianuarie, în faţa biroului său de agresori necunoscuţi. ‘Vă pot confirma că a avut loc o operaţiune în partea de nord din Mitrovica în legătură cu asasinarea lui Oliver Ivanovic. Patru persoane au fost arestate, dintre care trei în legătură cu acest caz’, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al poliţiei din Pristina, Baki Kelani.
Oliver Ivanovic (64 de ani), liderul unei mici formaţiuni social-democrate, avea imaginea unui moderat în rândul clasei politice sârbe din Kosovo. El era şi unul din puţinii care s-au opus public liniei politice impuse de Belgrad sârbilor din Kosovo. Rezultatele autopsiei au arătat că Ivanovic a fost împuşcat cu şase gloanţe trase cu un pistol Zastava, produs în fosta Iugoslavie.
Arestările de vineri au fost operate de forţele speciale ale poliţiei kosovare, care caută un al patrulea suspect.
Aceasta este prima dată când se anunţă public o intervenţie a forţelor speciale kosovare în zona urbană din Mitrovica-nord după arestarea, în martie, a unui înalt responsabil al Serbiei, intrat fără autorizaţie pe teritoriul Kosovo. Anterior, forțele speciale kosovare au încercat preluarea controlului asupra centralei hidroelectrice ‘Gazivode’ de la granița comună, controlată oficial de Belgrad.
Reamintim că oraşul este divizat între sectoarele sârb, la nord, şi albanez, la sud, iar cei 85.000 de locuitori trăiesc în continuare într-o atmosferă tensionată, la două decenii după conflictul care a opus forţele Belgradului separatiştilor kosovari albanezi.
Autorităţile de la Pristina au mari dificultăţi în a-şi exercita controlul în nordul oraşului, ai cărui locuitori, la fel ca Serbia, nu recunosc independenţa Kosovo.
Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar
Amenințări militare
La Belgrad, preşedintele sârb Aleksandar Vucic i-a convocat pe miniştrii apărării şi de interne, împreună cu alţi responsabili militari şi ai poliţiei. Această decizie vine la scurt timp după ce Vucic și-a plasat armata în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat anterior numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivode’, controlată oficial de Belgrad, a transmis postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivode’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivode’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza, unii dintre cei mai importanți aliați politici ai acestuia.
Războiul pentru Interpol
Ambasadorul rus în Serbia, Aleksandr Cepurin, a felicitat Serbia pentru succesul înregistrat la nivel internaţional împiedicând Kosovo să adere la Interpol, după ce candidatura republicii nerecunoscute a fost respinsă pentru a treia oară, relatează RADOR, preluată de KARADENIZ PRESS. „Sărbătoarea noastră de astăzi a fost completată de victoria Serbiei la Dubai, la Adunarea Generală a Interpol. Vă felicit cu acest prilej. Cu câţiva ani în urmă, a existat un vot similar la UNESCO, iar astăzi vedem că lumea s-a schimbat, actualul pol de putere fiind mult mai în favoarea Serbiei. Cred că nici nu putea fi altfel, deoarece votul a avut loc în ziua în care marcăm înfiinţarea Casei Ruse din Belgrad” – a declarat ambasadorul rus, la un concert organizat cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea Casei Ruse la Belgrad.
Reamintim că Adunarea Generală a Interpol, reunită în Dubai, a respins recent, din nou, cererea de aderare a Kosovo la organizaţia internaţională de poliţie.
Vicepremierul sârb şi ministru de interne Nebojsa Stefanovic a avertizat anterior că admiterea Kosovo în Interpol le va da posibilitate teroriştilor să aibă acces la bazele de date ale organizaţiei, relatează agenţia Tanjug.
Într-un comunicat, Stefanovic a estimat că decizia de a accepta cererea de aderare a Kosovo, pe lângă faptul că este o încălcare a dreptului internaţional, a Rezoluţiei 1244 a ONU şi a altor norme referitoare la cerinţele privind aderarea, va fi şi foarte periculoasă, deoarece bazele de date ale Interpol, care conţin şi informaţii despre indivizi suspectaţi de cele mai grave crime, inclusiv de terorism, ar putea ajunge pe mâinile teroriştilor înşişi.
”Chiar înainte de o sesiune a Adunării generale al Interpol, unde urmează să se ia o decizie privind cererea aşa-numitului (stat) Kosovo, cred că este de datoria mea ca ministru de interne să avertizez opinia publică din Serbia, precum şi Europa şi lumea întreagă, în legătură cu consecinţele posibile”, a afirmat ministrul sârb în comunicat. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 24, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Statutul internațional al Kosovo rămâne o problemă importantă în Balcanii de Vest
Ambasadorul rus în Serbia, Aleksandr Cepurin, a felicitat Serbia pentru succesul înregistrat la nivel internaţional împiedicând Kosovo să adere la Interpol, după ce candidatura republicii nerecunoscute a fost respinsă pentru a treia oară, relatează RADOR, preluată de KARADENIZ PRESS. „Sărbătoarea noastră de astăzi a fost completată de victoria Serbiei la Dubai, la Adunarea Generală a Interpol. Vă felicit cu acest prilej. Cu câţiva ani în urmă, a existat un vot similar la UNESCO, iar astăzi vedem că lumea s-a schimbat, actualul pol de putere fiind mult mai în favoarea Serbiei. Cred că nici nu putea fi altfel, deoarece votul a avut loc în ziua în care marcăm înfiinţarea Casei Ruse din Belgrad” – a declarat ambasadorul rus, la un concert organizat cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea Casei Ruse la Belgrad.
Reamintim că Adunarea Generală a Interpol, reunită în Dubai, a respins recent, din nou, cererea de aderare a Kosovo la organizaţia internaţională de poliţie.
Vicepremierul sârb şi ministru de interne Nebojsa Stefanovic a avertizat anterior că admiterea Kosovo în Interpol le va da posibilitate teroriştilor să aibă acces la bazele de date ale organizaţiei, relatează agenţia Tanjug.
Într-un comunicat, Stefanovic a estimat că decizia de a accepta cererea de aderare a Kosovo, pe lângă faptul că este o încălcare a dreptului internaţional, a Rezoluţiei 1244 a ONU şi a altor norme referitoare la cerinţele privind aderarea, va fi şi foarte periculoasă, deoarece bazele de date ale Interpol, care conţin şi informaţii despre indivizi suspectaţi de cele mai grave crime, inclusiv de terorism, ar putea ajunge pe mâinile teroriştilor înşişi.
”Chiar înainte de o sesiune a Adunării generale al Interpol, unde urmează să se ia o decizie privind cererea aşa-numitului (stat) Kosovo, cred că este de datoria mea ca ministru de interne să avertizez opinia publică din Serbia, precum şi Europa şi lumea întreagă, în legătură cu consecinţele posibile”, a afirmat ministrul sârb în comunicat.
Răzbunare kosovară
Kosovo a impus taxe vamale de 100% asupra importurilor din Serbia şi Bosnia-Herţegovina, acuzând Guvernul de la Belgrad că este responsabil de eşecul încercării Priştinei de a adera la Interpol, organizaţia internaţională de cooperare a forţelor de poliţie.
Serbia a avertizat că decizia va conduce la blocarea comerţului bilateral, iar Uniunea Europeană a îndemnat la revocarea imediată a măsurii.
Tensiunile între Pristina şi Belgrad s-au amplificat după ce Kosovo a impus, la 6 noiembrie, taxe vamale suplimentare de 10% pentru importurile din Serbia şi Bosnia-Herţegovina, susţinând că cele două state duc o „campanie agresivă” împotriva Priştinei.
Lobby de milioane
După ce Adunarea Generală a Interpolului a respins recent solicitarea de aderare a statului Kosovo, a treia de cerere de acest fel în ultimii trei ani, Priştina a acuzat Serbia de coordonarea unei „campanii acerbe” împotriva ideii de normalizare a relaţiilor cu fosta provincie sârbă. Potrivit unor surse, Kosovo ar fi cheltuit 1,2 milioane de euro pentru lobby în favoarea aderării la Interpol, bucurându-se și de sprijinul masiv al diplomației ruse.
Se crede că Serbia se opune aderării statului la Interpol de teamă că Priştina ar putea să solicite arestarea liderilor militari sârbi suspectaţi că ar fi comis crime de război în perioada războiului din 1998-1999.
Kosovo importă anual bunuri din Serbia în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro, astfel că blocarea comerţului bilateral va afecta semnificativ economia ambelor state.
Independenţa fostei provincii sârbe a fost recunoscută de 115 ţări, dintre care 23 dintre cele 28 de state membre ale UE. Cele cinci state membre ale UE care până în acest moment nu au recunoscut independenţa Kosovo sunt Spania, Slovacia, Cipru, Grecia şi România. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 12, 2018 | Balcani, Intelligence, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, Știri, Turcia, UE, UE
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan își vânează fără milă opozanții politici
Serviciile secrete turce (Millî İstihbarat Teşkilatı) au „repatriat” din străinătate, în decurs de un an şi jumătate, 80 de persoane acuzate de apartenenţă la mişcarea predicatorului Fetullah Gulen, căruia Ankara îi impută tentativa de puci din iulie 2016, a anunţat recent guvernul turc, relatează mass-media internațională. După puciul eşuat, serviciile secrete turce (MTI) „au împachetat 80 (de susţinători ai lui Gulen) din 18 ţări diferite şi i-au adus în Turcia”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului turc, Bekir Bozdag, în timpul unui interviu pentru postul Haberturk TV.
Declarațiile acestuia vin pe fondul inițierii, în ultimele săptămâni a unor operațiuni similare, un număr de cetățeni turci din Gabon, Kosovo, Pakistan și alte state fiind extrădate către Turcia.
Criză kosovară
În urmă cu mai multe săptămâni, o operațiune secretă a MIT a adus în Turcia cinci cadre didactice şi un medic turci ce locuiau în Kosovo, provocând o criză politică la Pristina, unde mass-media au denunţat o „răpire”. Premierul kosovar Ramush Haradinaj a ordonat declanşarea unei anchete şi l-a demis pe ministrul de interne şi pe şeful serviciilor secrete, afirmând că aceştia nu l-au informat în legătură cu această operaţiune „inacceptabilă”.
La rândul lor, autoritățile turce au criticat dur măsurile luate de premierul kosovar, amenințând cu blocarea sprijinului financiat turc pentru statutul balcanic, Turcia fiind unul dintre cei mai importanți aliați politici și militari ai Republicii Kosovo.
În ultimele săptămâni cazuri similare au avut loc în Gabon, Niger și alte state africane, ale căror autorități încearcă să obțină fonduri nerambursabile din partea guvernului de la Ankara. Totodată, și în Republica Moldova a avut loc un caz similar, directorul unui cunoscut liceu din Chișinău fiind la un pas de a fi deportat, statutul său rămânând incert. Menționăm că președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, așteaptă în următoarele luni vizita omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, un important aliat al Federației Ruse la Marea Neagră.
Statistica terorii
Este pentru prima dată când guvernul turc avansează cifre în legătură cu numărul de presupuşi susţinători ai predicatorului Gulen aduşi în Turcia împotriva voinţei lor de către serviciile de securitate, chiar dacă unele cazuri au fost date punctual publicităţii. Astfel, în noiembrie anul trecut, un am de afaceri turc a fost arestat în Sudan în cadrul unei operaţiuni comune cu Khartoum, înainte de a fi adus în Turcia.
După tentativa de lovitură de stat, Ankara îi urmăreşte fără milă pe susţinătorii presupuşi ai predicatorului Gulen, fost aliat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan care locuieşte de 20 de ani în SUA, de unde dezminte orice implicare în puciul eşuat.
Mai mult de 55.000 de persoane, printre care opozanţi prokurzi şi jurnalişti critici la adresa regimului Erdogan, au fost arestaţi din iulie 2016 până în prezent, în cadrul epurărilor de anvergură desfăşurate după starea de urgenţă instaurată în iulie 2016 şi prelungită de atunci în continuu. Concomitent, mediile de afaceri afiliate regimului Erdogan au beneficiat de confiscarea averilor, proprietăților imobiliare și afacerilor celor acuzați, pierderile provocate fiind estimate la câteva zeci de miliarde de Euro.
De altfel, Bozdag a dat recent semnalul pentru o nouă extindere a stării de urgenţă, afirmând că aceasta „ar putea fi prelungită dacă parlamentul (controlat de partidul aflat la putere) o va accepta”. (M.B.)
de Anatol Terzi | feb. 16, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
Armata rusa, pregatita sa se instaleze permanent in Serbia
Uniunea Europeană va purta responsabilitatea unei eventuale instalări de baze militare ruse în Serbia, dacă va refuza să acorde acestei ţări statutul de candidat la aderare, a avertizat miercuri vicepremierul sârb Ivica Dacic într-un interviu, citat de agentiile regionale de presa. „Europa ar comite o mare greşeală dacă Serbia nu va obţine în martie statutul de candidat”, a declarat Dacic pentru cotidianul Vecernje Novosti. Dacic a afirmat că dacă Bruxelles şi Washington vor ţine departe Belgradul, va fi „normal să se aştepte ca o formaţiune politică ce se va îndrepta spre Rusia să poată veni la putere” în Serbia.
Amenintari strategice
Alegerile legislative sunt prevăzute pentru această primăvară în Serbia, unde pro-europenii de la putere se vor confrunta cu opoziţia ultranaţionalistă, eurosceptică şi în mod deschis pro-rusă. „Astfel, pentru ca ideea de a oferi ruşilor (posibilitatea) de a construi o bază militară aici să nu vină nimănui, UE şi SUA ar trebui să aibă o politică imparţială faţă de noi”, a continuat acesta. „Ce se va întâmpla, spre exemplu, dacă o bază militară rusă ar fi construită în Serbia?” se întreabă Dacic. „Ar fi asta o problemă pentru Statele Unite? Cu siguranţă”, a răspuns el.
UE trebuie să se pronunţe în martie 2012 asupra statutului de candidat solicitat de Belgrad, însă cere în schimb progrese în negocierile pe care le sponsorizează între Serbia şi Kosovo. Responsabilii politici sârbi apreciază cu toate acestea că UE susţine cauza Priştinei şi nu ţine cont de interesele legitime ale Serbiei. Republica Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, recunoscută de 22 din 27 de state UE şi de către Statele Unite. Susţinută de Rusia si China, Serbia refuză să o recunoască, considerând Kosovo ca fiind provincia sa sudică.
Precedent periculos
Anterior, Rusia a negat că un centru pentru situaţii de urgenţă inaugurat în apropierea oraşului Niş, în Serbia, a fost creat pentru a spiona România, unde vor fi găzduiţi interceptorii scutului american antirachetă. Informaţii despre posibila instalare a tehnicii de spionaj la Niş au început să circule după ce preşedintele Medvedev a anunţat, în 2009, că Rusia va deschide respectivul centru la Niş. Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a declarat la ceremonia de inaugurare că aceste informaţii sunt „fabricate”. Centrul va fi dotat pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure, inundaţiilor şi cutremurelor, nu pentru spionaj, susţine ministrul. „Invit toate ţările care suspectează că aceasta va deveni o bază rusească să vină şi să se alăture echipelor noastre de deminare. Ele au fost cele care au plasat aici dispozitive explozive”, a spus ministrul rus, cu aluzie la bombele cu fragmentare lansate de avioanele americane în timpul bombardamentelor din 1999.
La randul sau, minsitrul sârb de Interne, Ivica Dacici, a declarat că Serbia este un stat suveran, care are dreptul de a permite instalarea de tehnică militară străină pe teritoriul său, dar că aceasta va sluji scopurilor umanitare şi că respectivul centru este parte a unui mecanism european pentru situaţiile de urgenţă.
Referendum inutil
Sârbii din nordul Kosovo au votat, marţi şi miercuri, în cadrul unui referendum nerecunoscut nici la Priştina, nici la Belgrad, pentru recunoaşterea instituţiilor kosovare albaneze. Peste 35.000 de alegatori inscrisi in cele patru municipalitati cu majoritate sarba din nordul Kosovo au fost chemati sa raspunda prin “da” sau “nu” la intrebarea: “Acceptati institutiile pretinsei republici Kosovo instalate la Pristina?”. Doar comunitatea etnica sarba din nord este compactă, rezultatul fiind previzibil, cu mai puţin de 100 de voturi in favoarea recunoasterii legitimitatii autoritatilor albaneze de la Pristina.
Conform analistilor politici, citati de mass-media regionala, miza referendumului ţine mai mult de orientarea politică a Belgradului. Aici urmează să aibă loc alegeri legislative în luna mai 2012, iar singurul mare atu al puterii prooccidentale de la Belgrad nu poate fi decât acordarea pentru Serbia a statutului de ţară candidată la aderarea la UE, iar aceasta nu se poate obţine decât după ajungerea la un acord între Serbia şi Kosovo, în negocierile care au loc de luni bune la Bruxelles. De aceea, preşedintele Boris Tadici a declarat că „referendumul lezează interesele statului”. Desigur, pe lângă criticarea referendumului cetăţenilor sârbi, Tadici a declarat că nu va recunoaşte independenţa Kosovo.
Sfidare directă
Într-atât de mult îşi doreşte preşedintele Boris Tadici statutul de ţară candidată la aderare penru Serbia, încât s-a declarat de acord cu o întâlnire cu premierul kosovar Hashim Thaci, fost comandant al UCK, cu condiţia ca aceasta să nu fie interpretată ca o recunoaşterea tacită a independenţei Kosovo. Mai mult, puterea din Serbia doreşte chiar şi o modificare a constituţiei, astfel încât noua lege fundamentală să poată permite încheierea unor acorduri cu ceea ce Serbia recunoaşte acum ca fiind o provincie a ţării-Kosovo.
În acest context, poziţia statelor UE care nu recunosc independenţa Kosovo trebuie repede adaptată, pentru a evita situaţia în care acestea, printre care şi Romania, apără o cauză sârbească cu mai multă înverşunare decât Belgradul insuşi.
Secretarul de stat pentru Kosovo din guvernul sârb a numit referendumul drept „o sfidare directă” a Belgradului. Aceasta pentru că puterea prooccidentală din Serbia are de trecut testul alegerilor parlamentare din luna mai, iar faptul că nu recunoaşte acest referendum poate favorizat partidele naţionaliste din ţară. Liderul Partidului Progresists, naţionalistul Tomislav Nikolici a şi propus că ar fi necesar ca toate partidele să anunţe care este proiectul pentru evoluţia relaţiei cu Kosovo, în ziua în care demarează campania electorală. Motivul invocat de liderul partidului de opoziţie, a fost acela că populaţia trebuie să ştie care sunt viziunile tuturor partidelor.
UE si Kosovo discuta despre vizele Schengen
Reamintim ca la sfarsitul lunii ianuarie 2012, Uniunea Europeană a initiat discuţiile cu Priştina privind eliminarea regimului de vize pentru kosovarii care călătoresc în spaţiul Schengen, conform unei surse oficiale. “Ştiu în ce măsură eliminarea regimului de vize este importantă pentru cetăţenii din Kosovo şi sunt fericită că am demarat” acest proces, a declarat la Priştina comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. La rândul său, premierul kosovar Hashim Thaci a salutat deschiderea unui “nou capitol” în istoria Kosovo.
Locuitorii din Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în 2008, sunt ultimii cetăţeni din Balcani care trebuie să obţină o viză pentru a călători în spaţiul Schengen care cuprinde 25 de ţări europene. Locuitorii din Macedonia, Muntenegru şi Serbia beneficiază de această facilitate din 2009 în timp ce cei din Albania şi Bosnia pot călători în spaţiul Schengen fără viză din 2010.
Kosovo va primi în curând un ghid de clarificare a condiţiilor ce trebuie împlinite înainte de a obţine eliminarea vizelor. Bruxelles a făcut deja cunoscut Priştinei că se aşteaptă la progres notabil în special privind întoarcerea şi integrarea refugiaţilor sârbi care au fugit din Kosovo după conflictul din 1998-1999 precum şi în gestionarea şi controlul frontierelor.
“Acordarea privilegiului de a călători fără vize va depinde în totalitate de guvernul din Kosovo şi de continuarea eforturilor sale de punere în practică a reformelor (…) precum şi de progresul concret înregistrat pe teren”, a apreciat Malmstrom.
