Statele balcanice, dispuse să accepte refugiați afgani

Statele balcanice, dispuse să accepte refugiați afgani

Albania, pregătită să primească refugiați afgani

Albania, pregătită să primească refugiați afgani

Albania şi Republica Kosovo afirmă că se pregătesc pentru primirea de refugiaţi afgani care sunt expuşi riscului comiterii unor abuzuri de către talibani. În zilele următoare sunt așteptate anunțuri similare și din partea altor state din regiune.

Premierul albanez Edi Rama şi preşedintele kosovar Vjosa Osmani au anunţat duminică, pe Facebook, că vor da curs unei cereri din partea Washingtonului de a găzdui temporar refugiaţi afgani care ulterior vor fi aduşi în SUA.

În urma relatărilor privind comiterea de atacuri asupra civililor, asasinate ţintite şi alte abuzuri grave contra drepturilor omului în timpul ofensivei talibanilor, lideri mondiali şi activişti pentru drepturile omului s-au declarat îngrijoraţi în legătură cu soarta cetăţenilor afgani.

Precedent albanez

Edi Rama a subliniat că ajutorarea persoanelor în căutare de protecţie internaţională nu este un lucru nou în ţara sa. Printre altele, în secolul trecut Albania a găzduit evrei ce fuseseră persecutaţi de nazişti. Ţara este membră a NATO din 2009.

”Nimeni nu ştie mai bine decât noi ce înseamnă să fii expulzat şi nevoit să părăseşti locurile unde ai crescut”, a scris, la rândul său, Vjosa Osmani.

Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008 după un război sângeros împotriva puterii de la Belgrad şi este recunoscut de peste 100 state, inclusiv 22 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.

Cu mult înaintea cererii autorităţilor americane, Rama a afirmat că Albania a primit cereri din partea altor organizaţii internaţionale pentru „găzduirea temporară în Albania a sute de persoane din medii intelectuale şi femei militante afgane care figurează pe listele de execuţie ale talibanilor”.

„Nu vom spune ‘nu’ şi nu doar pentru că marii noştri aliaţi ne-o cer, ci pentru că suntem Albania”, a subliniat Rama.

Pregătiri iraniene

Anticipând un val de refugiaţi în urma ofensivei talibanilor în Afganistan, Iranul a creat zone-tampon la frontiera comună, potrivit unui anunţ al Ministerului de Interne iranian.

Cele trei zone-tampon provizorii, în nordul şi sud-estul Iranului, sunt menite să le ofere protecţie şi securitate refugiaţilor afgani.

La rândul său, Turcia a anunțat construirea unui zid la granița iraniană pentru stăvilirea viitorului val de refugiați.

În schimb, Pakistanul şi-a închis graniţa cu Afganistanul, ceea ce a făcut ca mii de persoane să rămână blocate pe ambele părţi ale frontierei după ce talibanii au preluat controlul asupra estului teritoriului afgan.

Ministrul de interne pakistanez Sheikh Rashid a anunţat decizia închiderii punctului de trecere Torkham, din nord-vestul Pakistanului, fără a menţiona care este calendarul pentru redeschiderea sa. El a precizat că măsura a fost luată după ce talibanii au capturat oraşul afgan Jalalabad. (K.P.)

Share our work
Chișinău, războiul rece al fotbalului împotriva Kosovo

Chișinău, războiul rece al fotbalului împotriva Kosovo

Kosovo, problema strategica în fotbalul internațional

Kosovo, problema strategica în fotbalul internațional

Autoritățile de la Chișinău au refuzat să acorde viză jucătorului echipei Dinamo Zagreb, kosovarul Lirim Kastrati. Surse apropiate clubului croat au amenințat cu boicotarea meciului din data de 17 august ca semn de protest. Nu este pentru prima dată când situația politică afectează relațiile sportive dintre Chișinău și Priștina.

Federația de Fotbal de la Chișinău, citată de BIRN, a declarat că nu este la curent cu situația creată. Sursa citată a subliniat că nu au fost contactați de clubul croat pentru a primi asistență.

Problemă geopolitică

Republica Moldova nu au acordat viză fotbalistului clubului croat datorită faptului că acesta este cetățean al Republicii Kosovo. Statul balcanic nu este recunoscut de Republica Moldova.

Media croată a precizat că Dinamo Zagreb este în contact permanent cu UEFA pentru rezolvarea acestei probleme. Clubul croat dorește să convingă autoritățile de la Chișinău că politica nu are ce căuta în fotbal.

Lirim Kastrati a primit anterior viză în Federația Rusă pentru a juca pentru clubul croat. Federația Rusă nu recunoaște nici ea independența Republicii Kosovo, declarată în data de 17 februarie 2008.

97 de state membre ale ONU recunosc în acest moment independența statului balcanic, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie și majoritatea statelor membre UE. Între Belgrad și Priștina se duce un război diplomatic permanent în jurul recunoașterii acestui statut de către diferite țări.

Precedent periculos

Nu este pentru prima dată când Republica Moldova refuză să acorde vize sportivilor din Kosovo. Meciul de fotbal moldo-kosovar, care trebuia să se desfășoare la Chișinău în 2020, a fost găzduit de Italia datorită relațiilor inexistente dintre cele două state.

Antrenorul principal al echipei naționale a Reopublicii Moldova din acel moment, Engin Firat, a menționat acest lucru și într-un interviu acordat presei.

Avem probleme politice cu Kosovo. Nu putem juca în Kosovo, iar Kosovo nu poate juca în Moldova. Mai întâi trebuie să rezolvăm această problemă și apoi să ne gândim la meciuri” a declarat acesta.

Și în timpul turului de calificare pentru Cupa Mondială din 2018, naționala Kosovo a avut probleme similare cu Ucraina. Kievul nu recunoaște independența Republicii Kosovo.

Drept urmare, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei nu le-a permis jucătorilor echipei naționale kosovare să vină în Ucraina folosind pașapoarte kosovare, iar meciul s-a jucat pe un teren neutru – în orașul polonez Cracovia. (K.P.)

Share our work
Chișinău, războiul rece al fotbalului împotriva Kosovo

Dialog amânat pe axa Belgrad-Priștina

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele sârb Aleksandr Vucic a declarat că s-a ajuns la un acord pentru a organiza o nouă rundă de dialog sârbo-kosovar până la sfârşitul lunii iulie. Anunțul a avut loc  după o nouă rundă de negocieri Belgrad-Pristina care a avut loc la Bruxelles sub egida UE.

„S-a ajuns la un acord pentru a continua dialogul până la sfârşitul lui iulie şi eu sper că acesta este un lucru important ce va putea garanta menţinerea păcii şi a stabilităţii”, a spus Vucic.

Anterior, UE și SUA au încercat să impulsioneze diferite formate de negocieri dintre Belgrad și Priștina care să vizeze și independența provinciei. Belgradul are sprijinul declarat al Federației Ruse și Chinei, membrii ai Consiliului Permanent de Securitate al ONU.

Acuzații politice

Vucic a acuzat Pristina că duce lipsă de responsabilitate şi de simţ al realităţii şi că nu doreşte să respecte acordurile pe care le-au semnat albanezii kosovari şi să discute despre o Comunitate a Municipalităţilor Sârbe.

(Membrii delegaţiei de la Pristina) „au cerut să audă, urgent şi imediat, că noi vom recunoaşte independenţa Kosovo. Faptul că sârbii vor să participe la liturghii în propriile lor biserici este ceva la care ei se referă ca fiind incidente şi provocări”, consideră Aleksandar Vucic.

El a mai spus că va discuta cu etnici sârbi din Kosovo în următoarele zile, adăugând că este „foarte speriat” după ce a văzut „câtă iresponsabilitate va trebui Belgradul să înfrunte în viitor”.

„Suntem gata să acceptăm orice zi sau dată pentru reluarea discuţiilor – aceasta este foarte important şi pentru noi nu există nimic mai important decât să asigurăm siguranţa şi securitatea locuitorilor din Kosovo-Metohia şi să respectăm tot ce a fost semnat”, a declarat Vucic.

Belgradul refuză să recunoască proclamația de independență și continuă să se refere la regiune sub numele de Kosovo și Metohia.

Potrivit preşedintelui sârb, înainte de întâlnirea din iulie cu delegaţia Pristinei, echipe tehnice vor discuta problema persoanelor dispărute.

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

Speranțe europene

Reprezentantul european Miroslav Lajcak a anunţat la rândul său că cele două delegaţii au acceptat să-şi continue discuţiile, notând că reuniunea „nu a fost uşoară, dar e important că a avut loc” şi că a fost prima întâlnire cu Albin Kurti ca nou şef al executivului din Kosovo.

„Cei doi lideri au avut un schimb foarte deschis şi franc cu privire la ce se aşteaptă fiecare de la acest dialog, iar procesul va continua”, a rezumat Lajcak.

La rândul său, noul premier kosovar a deplâns în declaraţii pentru media din Kosovo respingerea propunerilor sale de către liderul sârb, adăugând că din partea delegaţiei kosovare „reuniunea a fost constructivă”.

Reuniunea a fost „foarte dură”, a confirmat pentru media unul dintre participanţi, menţionând că totuşi faptul că cele două părţi au acceptat să continue procesul este în sine un lucru pozitiv.

Falanga Vetëvendosje

Întâlnirea a fost prima de la victoria lui Albin Kurti la alegerile legislative kosovate din februarie. Premierul, membru al mişcării de stânga Vetëvendosje (VV), s-a angajat să adopte o nouă abordare în discuţiile cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare în albaneză) este cunoscută pentru tacticile radicale folosite pentru obținerea recunoașterii independenței Republicii Kosovo.

VV a organizat periodic proteste masive față de prezența trupelor străine pe teritoriul Republcii Kosovo.

Guvern paralel

Relaţiile dintre cei doi vecini din Balcani rămân complicate, la peste 20 de ani de la separarea lor prin război. Cea mai recentă întrevedere între liderii celor două ţări datează din iulie 2020.

Belgradul refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii, proclamată în 2008. Serbia poartă un război permanent împotriva recunoașterii internaționale a Republicii Kosovo. Aproximativ 15 state și-au retras recunoașterea diplomatică, majoritatea din Africa, zona Caraibelor și Pacific.

5 state UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Spania, România și Slovacia. În pofida acestei situații UE și SUA sprijină orice formă de negocieri între Belgrad și Priștina care ar putea duce la independența regiunii.

Acordul semnat în 2013 prevederea crearea unei asociaţii de 10 municipalităţi unde sârbii sunt majoritari în Kosovo. Majoritatea etnicilor sârbi este concentrată în nordul Kosovo. Acordul a rămas blocat din cauza neînțelegerilor dintre Belgrad şi Pristina privind  competenţelor lor.

Belgradul este acuzat că subminează statalitatea kosovară prin menținerea unui sistem guvernamental paralel. (K.P.)

Share our work
Chișinău, războiul rece al fotbalului împotriva Kosovo

Kosovo, câmp de bătălie pe axa Rusia-UE-SUA

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

În urma victoriei decisive a formațiunii sale politice în alegerile parlamentare de duminică, liderul sârb Aleksandr Vucic a demarat consultările destinate să dezghețe dialogul cu Republica Kosovo, relatează publicația Kurir, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dialogul, blocat de aproape doi ani, a fost facilitat și de recenta decizie a noului guvern de la Priștina a eliminat toate sancțiunile comerciale la adresa Serbiei.

Divergențele dintre Belgrad și Priștina sunt considerate un test pentru capacitatea UE și SUA de a gestiona o situație cu un grad conflictual ridicat. Serbia, sprijinită de Moscova și Beijing, refuză să recunoască independenţa proclamată în 2008 de Republica Kosovo după confruntările interetnice din anii 90, urmate de intervenția NATO.

Rezolvarea diferendului kosovar este privită cu interes de actorii politici de pe diferite continente, putând deveni un precedent din punct de vedere al dreptului internațional. Experții consideră că orice acord va include și un schimb de teritorii ori autonomizarea regiunii din Republica Kosovo locuită majoritar de etnici sârbi.

În acest moment independența Republicii Kosovo este recunoscută de aproximativ 100 de state, diplomațiile de la Priștina și Belgrad ducând un război dur, susținute de SUA și UE, respectiv Moscova și Beijing. Cinci state membre UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Grecia, România și Spania, ultima confruntată cu separatismul catalan și basc.

Victorie categorică

Alegerile parlamentare au întărit dominaţia Partidului Progresist Sârb (SNS) pe scena politică de la Belgrad, președintele Aleksandr Vucic încercând să rezolve o situație extrem de sensibilă din punct de vedere politic pentru electoratul sârb.

Pe fondul boicotării alegerilor de către mai multe partide de opoziție, SNS a obținut peste 60% din voturile exprimate, partidul urmând să formeze singur guvernul de la Belgrad. Președintele Vucic încearcă să finalizeze acest proces cât mai repede pentru a evita o criză politică ori apariția unor manifestări de protest la adresa sa.

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

Șarjă diplomatică

Preşedintele sârb a avut deja prima întrevedere cu Miroslav Lajcak, emisar special al Uniunii Europene însărcinat cu dialogul între Belgrad şi Pristina, suspendat de la sfârşitul lui 2018. Înaltul oficial UE a declarat, în cadrul unei conferințe comune cu președintele sârb, că prin viitorul acord se va încerca rezolvarea tuturor problemelor bilaterale și va fi acceptabil pentru ambele părți.

Miroslav Lajcak a mai declarat că va fi propus un tratat prin care să fie rezolvate definitiv toate divergențele dintre Priștina și Kosovo. El a mai precizat că Serbia este parte a Europei, iar problemele Serbiei sunt și problemele UE, așa cum sunt și soluțiile. El s-a mai referit și la necesitatea intensificării luptei împotriva corupției și a crimei organizate, precum și la importanța reformei justiției din statul balcanic.

Preşedintele sârb a avertizat deja că „zilele şi săptămânile următoare vor fi dificile, în special în ceea ce priveşte Kosovo”. El a asigurat totuşi că recunoaşterea independenţei Pristinei de către Belgrad „nu va fi subiect” de discuţie la Washington. „Nu vom permite acest lucru”, a declarat el pentru presa sârbă.

Interes electoral american

Înainte de desantul de la Belgrad, Miroslav Lajcak s-a oprit la Pristina pentru a se întâlni cu noul guvernkosovar, care a cedat recent presiunii occidentale şi a ridicat restricţiile la importul de produse sârbeşti, un obstacol în calea reluării dialogului.

După etapa kosovară, emisarul european a estimat că ”acum sunt îndeplinite condiţiile” pentru continuarea discuţiilor. El a refuzat să comenteze întâlnirea organizată la 27 iunie la Casa Albă de către trimisul lui Donald Trump, Richard Grenell, considerată drept un demers al administrației Trump de a monopoliza orice succes diplomatic în dosarul kosovar. Trump dorește să obțină semnarea unui acord până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020, pentru a îl prezenta drept un succes al administrației sale în domeniul politicii externe, dublate de începerea retragerii contingentului american, aflat de peste două decenii în statul balcanic.

SUA au câteva sute de soldați în trupele de menținere a păcii din Kosovo, majoritatea fiind desfășurate la baza Bondsteel, considerată în urmă cu câțiva ani una dintre cele mai importante facilități militare americane de peste hotare. La începutul misiunii de menținere a păcii, câteva zeci de mii de soldați americani erau în această zonă.

Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE

Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE

Reduta rusă

Înainte de întrevederea cu oficialii kosovari în SUA, președintele Vucic se va deplasa în Federația Rusă, cel mai important aliat al Serbiei și membru al Consiului de Securitate al ONU. Vucic are programate întrevederi cu președintele rus Vladimir Putin, patriarhul rus Kirill și alți înalți oficiali ruși. Veto-ul rus a fost folosit în mod constant pentru a bloca accesul Republicii Kosovo în diferite structuri internaționale ori pentru a anula orice înțelegere nefavorabilă intereselor Federației Ruse.

Interesul rus pentru Kosovo a crescut după evenimentele din 2014 din Ucraina care au dus la anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și apariția insurgenței pro-ruse din Donbass, dar și pe fondul sprijinului acordat de către Moscova regiunilor separatiste Abhazia și Oseția de Sud, a căror independență a recunoscut-o în 2008.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a precizat, săptămâna trecută, că orice acord între Kosovo și Serbia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova are drept de veto. „Nu vom permite rescrierea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial ori a evenimentelor care au avit loc în Balcani în urmă cu 25 de ani”.

Serghei Lavrov a criticat Uniunea Europeană pentru că s-a ”auto-izolat” de procesul privind normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi nu a fost capabilă să impună aplicarea acordurilor pe care însuşi blocul comunitar le-a mediat.

”Poziţia Rusiei nu s-a schimbat. Vom sprijini orice efort, paşi şi iniţiative care ajută Belgradul şi Pristina să ajungă la o soluţie reciproc acceptabilă pe baza rezoluţiei 1.244 a Consiliului de Securitate al ONU”, care confirmă integritatea teritorială a Serbiei şi nu recunoaşte independenţa autoproclamată de Kosovo în anul 2008, a indicat Lavrov, citat de agenţia EFE. El a insistat că ”soluţia la care se va ajunge trebuie să fie conformă cu dreptul internaţional şi să primească acordul Consiliului de Securitate al ONU”. Ministrul rus de externe a mai cerut să nu fie impuse termene pentru soluţionarea acestui proces. (Mihai Isac)

Share our work
Chișinău, războiul rece al fotbalului împotriva Kosovo

Kosovo, pregătit pentru noi negocieri cu Serbia

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Noul guvern de la Prișina a eliminat toate sancţiunile comerciale împotriva Serbiei la doar trei zile de la venirea la putere, deschizând calea pentru normalizarea relațiilor cu Belgradul, pe fondul nerecunoașterii independeței Republicii Kosovo de către autoritățile sârbești, relatează cotidianul Politika, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

„Am luat o decizie importantă în scopul de a înlătura obstacolele din calea continuării dialogului”.”Ne aşteptăm ca şi partea sârbă să ridice toate barierele” din calea dialogului, a declarat premierul Avdullah Hoti presei după şedinţa guvernului său, referindu-se la campania Belgradului de a împiedica recunoaşterea internaţională a Kosovo care şi-a proclamat independenţa în 2008.

Impas prelungit

Dialogul dintre Belgrad şi Pristina, lansat în 2011 sub egida Uniunii Europene, este în impas din noiembrie 2018. Elitele politice din cele două state balcanice ezită să sprijine public un tratat de pace care ar presupune un schimb de teritorii între Serbia și Republica Kosovo.

Belgradul a salutat imediat gestul guvernului kosovar, ales în funcție acum câteva zile cu sprijinul deputaților partidului sârb din Legislativul de la Priștina. „Consolidarea cooperării economice între Belgrad şi Pristina este esenţială pentru normalizarea relaţiilor”, a declarat într-un comunicat Marko Djuric, oficialul guvernamental sârb responsabil pentru Kosovo.

„Este o decizie bună eliminarea barierelor comerciale”, a declarat şi preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, pentru Prva TV. El a spus că îl aşteaptă pe trimisul UE pentru convorbiri, Miroslav Lajcak, să viziteze Belgradul şi Pristina la scurt timp după alegerile parlamentare din 21 iunie din Serbia, adăugând că este probabil ca şi emisarul american Richard Grenell să vină în vizită.

Război comercial

Impozitarea produselor sârbeşti a fost decisă în 2018 de premierul kosovar de atunci Ramush Haradinaj, ca represalii la campania diplomatică desfăşurată de Belgrad împotriva recunoaşterii internaţionale a Kosovo, împiedicat, în special cu ajutorul Moscovei, să devină membru al ONU.

Opoziția fostei conduceri de la Priștina față de normalizarea relațiilor comerciale cu Serbia, în ciuda presiunilor venite de la Washington şi Bruxelles, a contribuit la căderea guvernului său la sfârşitul lunii martie. Sub presiunea Washingtonului, guvernul lui Albin Kurti a ridicat taxele vamale de 100% impuse produselor sârbeşti din 2018, dar apoi a început să pună în aplicare „măsuri reciproce”, interzicând la sfârşitul lui mai, importul de produse sârbeşti care nu au menţiunea „destinate Republicii Kosovo”. Această decizie a fost anulată sâmbătă.

Înainte de acest război comercial, Serbia exporta anual în Kosovo mărfuri de peste 400 de milioane de euro. Belgradul controlează politic și economic comunitatea sârbă din Republica Kosovo. (K.P.)

Share our work