Kosovo, problema strategica in Balcani

Parte integrantă a Kosovo’, ‘proprietate a Serbiei’: lacul artificial Gazivode aminteşte cât de departe este un acord de normalizare între Pristina şi Belgrad, care ar trece printr-o modificare a frontierelor, notează France Presse, într-o amplă analiză citată de mass-media internațională. Susţinută public de către Washington şi cu jumătate de voce de Paris, respinsă de Berlin, această idee are meritul simplităţii aparente.
Evocată fără a intra în detalii în această vară de preşedinţii sârb şi kosovar, Aleksandar Vucic, şi Hashim Thaci, ea ar consta – potrivit presei locale – într-un schimb de teritorii: Serbia ar oferi cel puţin parţial Valea Presevo (populată preponderent de albanezi) şi va recupera zona situată la nord de oraşul divizat Mitrovica, unde staţionează în continuare o forţă internaţională de menţinere a păcii.
Cu o lungime de 24 de km şi traversat de graniţă, lacul cu 370 de milioane de metri cubi de apă reaminteşte însă că nimic nu este simplu între Serbia şi fosta sa provincie predominant albaneză, a cărei independenţă Belgradul refuză să o recunoască.
Serbia a pierdut controlul asupra Kosovo în urma bombardamentelor NATO care au forţat-o să-şi retragă trupele implicate într-un conflict împotriva gherilei separatiste kosovare albaneze (1998-1999, 13.000 de morţi). Potrivit estimărilor, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo şi îşi susţin fidelitatea faţă de Belgrad.

Amenințări militare

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic și-a plasat armata în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat anterior numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivode’, controlată oficial de Belgrad, a transmis postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivode’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivode’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza, unii dintre cei mai importanți aliați politici ai acestuia.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Gazivode vs. Ujman

Gazivode, pe care kosovarii albanezi îl numesc Ujman, se întinde în proporţie de trei sferturi pe teritoriul kosovar, dar într-un sector predominant sârb, unde Pristina nu a ajuns să-şi impună jurisdicţia. Lacul are o importanţă crucială pentru independenţa energetică şi alimentarea cu apă a provinciei Kosovo.
‘Gazivode arată cel mai bine în multe privinţe amploarea problemei cu care ne confruntăm, diferenţele noastre, luptele noastre politice aprige’, a declarat Aleksandar Vucic în timpul vizitării acestui lac la 9 septembrie. Pristina s-a opus acestei vizite, dar apoi a cedat: ‘Au existat presiuni din partea Uniunii Europene, nu am avut de ales’, a explicat ministrul de externe kosovar Behgjet Pacolli.
Trei săptămâni mai târziu, Hashim Thaçi a replicat printr-o sesiune foto în cursul unei plimbări cu barca cu motor pe lac, suscitând indignarea Belgradului. ‘O vizită normală la una dintre frumuseţile noastre’, a spus el.
În timpul vizitei lui Aleksandar Vucic, lucrătorii de la baraj l-au decorat cu un drapel sârbesc. ‘Dreptul de a gestiona Gazivode aparţine Serbiei’, a declarat Srdjan Vulovic, directorul companiei ‘Ibar’, societate publică înfiinţată de Belgrad, care vinde apă în Kosovo aşa cum a făcut-o şi în perioada iugoslavă.
Potrivit acestuia, barajul a fost construit în anii 1970 şi ‘întregul împrumut, în valoare de aproximativ 90 de milioane de dolari, a fost rambursat de Republica Serbia’.

Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar

Linii roșii

Şeful negociatorilor kosovari, Avni Arifi, avertizează că la viitoarele discuţii va considera ‘deplasată orice tentativă de a lansa vreo dezbatere legată de lac’. ‘Este o resursă a Kosovo, (…) şi nu discutăm despre resursele noastre cu Serbia’, a declarat el pentru AFP. Lacul aparţine ‘teritoriului inalienabil al unei ţări suverane’, adaugă şi premierul Ramush Haradinaj.
‘Vucic şi amicii săi politici din Serbia ştiu foarte bine’ că acest lac ‘este călcâiul lui Ahile al Kosovo’ a cărei ‘independenţă şi stabilitate ar fi pusă sub semnul întrebării’ dacă ‘ar reveni Serbiei’, susţine Agon Dida, expert kosovar în probleme energetice.
Lacul furnizează apă celor două centrale cu cărbune ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’, care produc 95% din energia electrică a provinciei.
‘Fără Gazivode, Kosovo ar fi lipsit de energie electrică’, recunoaşte Srdjan Vulovic. ‘Kosovo ar fi într-o situaţie de risc energetic’, recunoaşte şi Agon Dida. Fără răcire, ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’ s-ar putea opri rapid, lăsând în întuneric circa 1,8 milioane de persoane.
Potrivit lui Ilir Abdullahu, directorul noii staţii de epurare a apelor uzate care a rezolvat lipsa cronică de apă din Pristina, lacul este ‘singura alternativă pentru aprovizionarea’ acestei infrastructuri. Circa 700.000 de locuitori din sudul Ibar depind de el.
Dar preşedintele sârb Aleksandar Vucic spune că dependenţa este dublă: ‘Nici oamenii din Zubin Potok şi Ibar Kolasin (sectoarele sârbeşti) nu pot rămâne fără Gazivode’. (M.B.)