de Isac Mihai | feb. 13, 2019 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Premierul din Kosovo, Ramush Haradinaj, a declarat miercuri că nu va renunţa la taxele ridicate la importurile din Serbia şi Bosnia-Herţegovina, după ce SUA a ameninţat că relaţiile între Washington şi Priştina sunt în pericol pe fondul acestora, relatează site-ul publicaţiei Balkan Insight, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Premierul Haradinaj a insistat, în acest context, că nu va renunţa la taxe decât în momentul în care Serbia va recunoaşte independenţa Kosovo, declarată în 2008.
Avertisment american
Asistentul adjunct al Secretarului de Stat american, Matthew Palmer, asistentul adjunct Laura Cooper şi Directorul pentru Afaceri Europene, John Erath, au semnat o scrisoare prin care avertizează Kosovo că relaţiile dintre Priştina şi Washington sunt în pericol din cauza taxelor impuse la importurile din Serbia şi Bosnia şi Herţegovina. „Ne-am explicat poziţia, iubesc SUA, dar nu voi ceda Serbiei şi Rusiei”, a declarat Haradinaj, în urma unei întâlniri cu ambasadorul SUA în Kosovo, Philip Kosnett.
„Taxele nu au legătură cu SUA, nici cu modul în care s-a dezvoltat dialogul cu Serbia, ci este un răspuns dat la 20 de ani de conflict îngheţat şi suntem obosiţi. Căutăm un acord final între Serbia şi Kosovo şi recunoaştere reciprocă. Vreau să ridic taxele, dar trebuie să se lege de recunoaştere”, a mai afirmat oficialul kosovar.
Premierul kosovar a îndemnat SUA să înţeleagă că Priştina aşteaptă de 20 de ani o rezoluţie la disputa sa cu Belgrad.
Jocuri periculoase
„Serbia se joacă cu noi, anulându-ne recunoaşterea (de alte state). Ne contestă graniţele şi atacă familiile membrilor Forţelor de Securitate din Kosovo”, a mai afirmat Haradinaj.
Serbia susţine că a convins un număr mic de state să îşi retragă recunoaşterea independenţei Kosovo.
În scrisoare este menţionat faptul că „aceste acţiuni subminează abilitatea Statelor Unite de a colabora cu Kosovo”. Cu toate acestea, scrisoarea insistă că Statele Unite continuă să susţină Kosovo în obţinerea unui acord cu Serbia, „bazat pe recunoaştere reciprocă, durabilă, implementabilă şi benefică pentru ambele părţi”.
În luna noiembrie 2018, Kosovo a impus o taxă vamală de 100% la importurile din Serbia, acuzând Guvernul sârb că este vinovat pentru eşecul său de a adera la Interpol.
Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană, au îndemnat Kosovo să renunţe la taxele de import, afirmând că acestea subminează dialogul cu Serbia. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 26, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Problema Kosovo este cel mai mare obstacol în calea integrării europene a Serbiei, a afirmat preşedintele sârb Aleksandar Vucic, comentând o declaraţie recentă a comisarului european pentru politică de vecinătate şi negocieri în vederea extinderii Johannes Hahn, conform căreia Kosovo nu este singura problemă esenţială pe calea aderării Serbiei la Uniunea Europeană, transmite Tanjug, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit lui Vucic, menţinerea păcii şi a stabilităţii şi apărarea securităţii cetăţenilor sârbi din Kosovo-Metohija vor deveni din ce în ce mai dificile, întrucât este tot mai evident că nu va exista o soluţie de compromis.
Blocaj politic
Acest lucru este cauzat de atmosfera din Serbia centrală şi din Kosovo-Metohija, ca şi de factori externi care nu doresc un acord, a declarat Vucic pentru postul de televiziune sârb Pink. ”Cetăţenii trebuie să înţeleagă că economia poate înregistra progrese numai dacă avem pace şi stabilitate şi dacă nu există niciun incident serios în Kosovo”, a reiterat Aleksandar Vucic.
Reamintim că Republica Kosovo şi-a declarat independenţa în februarie 2008, aceasta fiind recunoscută până în prezent de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Ţările membre UE care nu au făcut acest lucru sunt Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru. În acest moment, între Priștina și Belgrad se duce un război diplomatic dur pentru a obține, respectiv împiedica, recunoașterea independenței kosovare.
Negocierile sârbo-kosovare mediate de Bruxelles au dus la un acord cadru în 2013. Totuşi, fiecare parte susţine că cealaltă îşi încalcă angajamentele în domenii precum energia, învăţământul şi drepturile minorităţii sârbe din Kosovo
Kosovo, armată proprie
Parlamentul din Kosovo, teritoriu din Balcani ce se bazează pe trupele NATO pentru a-i asigura protecţia, a aprobat recent crearea unei armate naţionale, deşi minoritatea sârbă susţine că măsura este ilegală, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Deputaţii sârbi din Parlamentul de la Priștina, susţinuţi viguros de Belgrad, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, au blocat o astfel de măsură în trecut spunând că înfiinţarea unei armate naţionale necesită o schimbare a Constituţiei.
Însă, trei legi promovate de guvernul kosovar şi votate de parlamentul unicameral de la Pristina modifică mandatul Forţei de Securitate din Kosovo (KSF), care va deveni astfel o armată naţională cu 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti – ceea ce, susţine guvernul kosovar, nu necesită modificări ale Constituţiei. Măsura a fost aprobată cu 98 de voturi în parlamentul de 120 de locuri al Kosovo, deşi a fost boicotată de cei 11 deputaţi sârbi. Un al doilea vot va avea loc în zilele următoare.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Legi contestate
Forţa de Securitate din Kosovo este alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.
‘Cele trei legi au un singur scop, acela de a proteja integritatea teritorială a Kosovo, de a proteja cetăţenii tuturor comunităţilor din Kosovo’, a declarat premierul Ramush Haradinaj înaintea votului.
Teritoriul balcanic fără ieşire la mare, cu 1,8 milioane de locuitori, este încă păzit de 4.000 de militari NATO la aproape două decenii de la încheierea războiului. NATO a declarat că nu intenţionează să părăsească Kosovo în viitorul apropiat, dar a sugerat că orice schimbare a statutului KSF ar putea conduce la o reducere a forţelor sale. ‘Orice schimbare în structura, mandatul şi misiunea Forţei de Securitate din Kosovo trebuie decisă de autorităţile kosovare’, a declarat un oficial NATO, citat de mass-media internațională.
Garanții pentru Kremlin
Serbia nu vrea şi nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat recent, în Rusia, Maja Gojkovici, preşedintele Parlamentului de la Belgrad, informează site-ul agenţiei Tass. „În actualele condiţii geopolitice marcate de instabilitate, Serbia a decis în Parlament să menţină neutralitatea militară. Ca naţiune, vrem să ne protejăm spaţiul aerian şi ţara”, a declarat Maja Gojkovici într-un discurs rostit în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.
„Serbia nu doreşte şi nu intenţionează să adere la NATO. Istoria noastră în privinţa acestei relaţii este prea dificilă pentru a ne mai gândi. Totuşi, Serbia rămâne deschisă cooperării, iar politica de neutralitate militară face posibilă cooperarea activă cu toţi partenerii din regiune şi din alte zone, în interesul stabilităţii”, a precizat Gojkovici.
Kosovo, așa-zis stat
Kosovo este pentru Serbia un aşa-zis stat, indiferent cum se referă la el Washingtonul şi ambasadorul SUA la Belgrad, a declarat recent preşedintele sârb Aleksandar Vucic, comentând o declaraţie a ambasadorului american Kyle Scott conform căreia Kosovo este un stat suveran, relatează mass-media sârbă. „Ar fi fost frumos din partea lui să fi arătat ceva mai mult respect pentru ţara gazdă”, a afirmat Vucic, adăugând că reprezentantul guvernului sârb care a participat la evenimentul în cadrul căruia Kyle Scott a făcut respectiva declaraţie, ar fi trebuit să reacţioneze. „Orice ar însemna pentru dumneavoastră aşa-zisul guvern din Kosovo, pentru noi este un aşa-zis guvern”, a insistat preşedinte sârb, care a mai menţionat în context că datoria diplomaţilor nu este de a-i corecta pe jurnalişti, ci de a le răspunde la întrebări.
Bătălia pentru resurse
Parte integrantă a Kosovo’, ‘proprietate a Serbiei’: lacul artificial Gazivode aminteşte cât de departe este un acord de normalizare între Pristina şi Belgrad, care ar trece printr-o modificare a frontierelor, notează France Presse, citată de mass-media. Susţinută public de către Washington şi cu jumătate de voce de Paris, respinsă de Berlin, această idee are meritul simplităţii aparente.
Evocată fără a intra în detalii în această vară de preşedinţii sârb şi kosovar, Aleksandar Vucic, şi Hashim Thaci, ea ar consta – potrivit presei locale – într-un schimb de teritorii: Serbia ar oferi cel puţin parţial Valea Presevo (populată preponderent de albanezi) şi va recupera zona situată la nord de oraşul divizat Mitrovica, unde staţionează în continuare o forţă internaţională de menţinere a păcii.
Cu o lungime de 24 de km şi traversat de graniţă, lacul cu 370 de milioane de metri cubi de apă reaminteşte însă că nimic nu este simplu între Serbia şi fosta sa provincie predominant albaneză, a cărei independenţă Belgradul refuză să o recunoască.
Serbia a pierdut controlul asupra Kosovo în urma bombardamentelor NATO care au forţat-o să-şi retragă trupele implicate într-un conflict împotriva gherilei separatiste kosovare albaneze (1998-1999, 13.000 de morţi). Potrivit estimărilor, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo şi îşi susţin fidelitatea faţă de Belgrad.
Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar
Gazivode vs. Ujman
Gazivode, pe care kosovarii albanezi îl numesc Ujman, se întinde în proporţie de trei sferturi pe teritoriul kosovar, dar într-un sector predominant sârb, unde Pristina nu a ajuns să-şi impună jurisdicţia. Lacul are o importanţă crucială pentru independenţa energetică şi alimentarea cu apă a provinciei Kosovo.
‘Gazivode arată cel mai bine în multe privinţe amploarea problemei cu care ne confruntăm, diferenţele noastre, luptele noastre politice aprige’, a declarat Aleksandar Vucic în timpul vizitării acestui lac la 9 septembrie. Pristina s-a opus acestei vizite, dar apoi a cedat: ‘Au existat presiuni din partea Uniunii Europene, nu am avut de ales’, a explicat ministrul de externe kosovar Behgjet Pacolli.
Trei săptămâni mai târziu, Hashim Thaçi a replicat printr-o sesiune foto în cursul unei plimbări cu barca cu motor pe lac, suscitând indignarea Belgradului. ‘O vizită normală la una dintre frumuseţile noastre’, a spus el.
În timpul vizitei lui Aleksandar Vucic, lucrătorii de la baraj l-au decorat cu un drapel sârbesc. ‘Dreptul de a gestiona Gazivode aparţine Serbiei’, a declarat Srdjan Vulovic, directorul companiei ‘Ibar’, societate publică înfiinţată de Belgrad, care vinde apă în Kosovo aşa cum a făcut-o şi în perioada iugoslavă.
Potrivit acestuia, barajul a fost construit în anii 1970 şi ‘întregul împrumut, în valoare de aproximativ 90 de milioane de dolari, a fost rambursat de Republica Serbia’.
Linii roșii
Şeful negociatorilor kosovari, Avni Arifi, avertizează că la viitoarele discuţii va considera ‘deplasată orice tentativă de a lansa vreo dezbatere legată de lac’. ‘Este o resursă a Kosovo, (…) şi nu discutăm despre resursele noastre cu Serbia’, a declarat el pentru AFP. Lacul aparţine ‘teritoriului inalienabil al unei ţări suverane’, adaugă şi premierul Ramush Haradinaj.
‘Vucic şi amicii săi politici din Serbia ştiu foarte bine’ că acest lac ‘este călcâiul lui Ahile al Kosovo’ a cărei ‘independenţă şi stabilitate ar fi pusă sub semnul întrebării’ dacă ‘ar reveni Serbiei’, susţine Agon Dida, expert kosovar în probleme energetice.
Lacul furnizează apă celor două centrale cu cărbune ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’, care produc 95% din energia electrică a provinciei.
‘Fără Gazivode, Kosovo ar fi lipsit de energie electrică’, recunoaşte Srdjan Vulovic. ‘Kosovo ar fi într-o situaţie de risc energetic’, recunoaşte şi Agon Dida. Fără răcire, ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’ s-ar putea opri rapid, lăsând în întuneric circa 1,8 milioane de persoane.
Potrivit lui Ilir Abdullahu, directorul noii staţii de epurare a apelor uzate care a rezolvat lipsa cronică de apă din Pristina, lacul este ‘singura alternativă pentru aprovizionarea’ acestei infrastructuri. Circa 700.000 de locuitori din sudul Ibar depind de el.
Dar preşedintele sârb Aleksandar Vucic spune că dependenţa este dublă: ‘Nici oamenii din Zubin Potok şi Ibar Kolasin (sectoarele sârbeşti) nu pot rămâne fără Gazivode’. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan se bucură de o mare influență în Republica Kosovo
Uniunea Europeană a criticat deportarea de către Republica Kosovo a 6 rivali politici turci ai preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, afirmând că decizia “ridică semne de întrebare” cu privire la respectarea drepturilor omului atât de Priştina cât şi de Ankara, relatează mass-media regonală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceste acuzații sunt doar ultima etapă din războiul diplomatic dintre Ankara și Bruxelles, blocul comunitar făcând referire acum câteva zile la „obligaţia Turciei de a respecta dreptul internaţional şi bunele relaţii de vecinătate şi de a-şi normaliza relaţiile cu statele membre ale UE”.
Serviciile de securitate kosovare, infiltrate de MIT
Deportările din 29 martie, care au fost aprobate de ministrul de Interne şi şeful serviciilor de informaţii din Kosovo, au dus la concedierea ulterioară a acestora de către premierul kosovar Ramush Haradinaj, care a susţinut că oficialii au luat măsura respectivă fără permisiunea sa. În urma acestor acțiuni, Ramush Haradinaj a cerut formarea unei comisii speciale care să investigheze infiltrarea de către serviciile secrete turce a AKI (Agjencia Kosovare e Inteligjencës), serviciile secrete din Kosovo. Decizia premierului a fost aspru criticată de către președintele kosovar Hashim Thaci, care a susținut arestarea și deportarea cetățenilor turci.
Cei deportați sunt acuzați că au legături cu mişcarea clericului Fethullah Gulen, pe care Erdogan îl acuză că ar fi orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 2016 împotriva guvernului său, acuzație negată vehement de acesta şi susţinătorii săi.
AKI, una din filialele balcanică a MIT
Posibila demitere a lui Driton Gashi, șeful serviciilor de informații de la Priștina, AKI (Agjencia Kosovare e Inteligjencës), aduce din nou în discuție relațiile apropiate dintre AKI și omologul său turc MIT. Serviciile de informații turce, alături de Agenția Centrală de Informații a SUA, au sprijinit activ insurgenții albanezi din Kosovo în timpul conflictelor din perioada 1990-2009, care au dus la declararea independenței de stat a Republicii Kosovo.
MIT a pus la dispoziție zone de antrenament pentru UCK (Armata de Eliberare a Kosovo) pe teritoriul Turciei și a Republicii Turce a Ciprului de Nord și a permis recrutarea de mercenari turci pentru a lupta împotriva ocupației sârbe. După declararea indepedenței, MIT a antrenat sute de ofițeri ai AKI și structurilor militare ori poliție din noua republică. Această colaborare strânsă a trezit periodic suspiciunea mass-media din regiune care au acuzat AKI de apărare a intereselor Turciei în Balcani, inclusiv prin arestările abuzive ale unor refugiați politici kurzi, o parte fiind extrădați ulterior către Turcia.
Kosovo visează la integrarea europeană
Voluntari kosovari pentru Siria, via MIT
Recrutarea intensivă de voluntari din Kosovo pentru diferitele grupuri implicate în războiul din Siria a trezit îngrijorarea multor servicii de informații occidentale. Conform unei anchete publicate anul trecut de „New York Times”, proporţional cu populaţia sa, Kosovo a devenit ţara care a furnizat cei mai mulţi combatanţi străini din Statul Islamic (ISIS).
După prăbușirea ISIS, ong-uri locale din diferite regiuni ale Kosovo au publicat diferite rapoarte și mărturii ale unor voluntari kosovari reveniți din Siria, care menționau aportul primit din partea unor cadre MIT pentru a intra mai ușor în Siria. Sursele citate au mai menționat faptul că filiera de recrutare de voluntari din Kosovo continuă și în acest moment, aceștia fiind îndreptați către forțele radicale islamiste susținute de Turcia, precum Harakat Ahrar al-Sham al-Islamiyya și Jaysh al-Islam.
Periodic, experții politici independenți critică dur influența masivă de care se bucură Turcia în Kosovo, avertizând asupra posibilității ca autoritățile de la Priștina să copieze din ce în ce mai mult metodele dure folosite de regimul Erdogan împotriva opozanților politici.
Proteste europene
“Arestarea şi deportarea ulterioară a şase cetăţeni turci care locuiau legal în Kosovo ridică întrebări privind respectarea procesului legal corespunzător. Apărarea statului de drept este un principiu fundamental al Uniunii Europene”, a declarat Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a blocului.
Kocijancic a mai precizat că micul stat Kosovo, “în conformitate cu hotărârea sa de a construi un viitor liber şi democratic”, ca parte a acordului de asociere cu UE, trebuie să arate “respect deplin faţă de statul de drept” şi să promoveze “respectarea universală a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”. “Procedurile arbitrare privind arestarea, detenţia sau exilul sunt împotriva acestor principii”, a afirmat ea.
“În ceea ce priveşte Turcia, deşi înţelegem nevoia de a-i aduce în faţa justiţiei pe cei vinovaţi de tentativa de lovitură de stat, orice infracţiune sau crimă ar trebui supuse unui proces corespunzător şi normelor internaţionale bine stabilite atunci când se urmăreşte extrădarea”, a afirmat Kocijancic.
“Dreptul fiecărui cetăţean la un proces corect trebuie să fie respectat în totalitate. În calitate de candidată la aderarea în Uniunea Europeană şi de membră a Consiliului Europei, Turcia a fost de acord cu aceste principii”, a adăugat ea.
Gulen, vinovatul de serviciu
De asemenea, Turcia a emis mandat de arestare împotriva clericului musulman Fethullah Gulen şi a altor şapte persoane pentru asasinarea ambasadorului rus în Turcia în 2016, a precizat luni publicaţia Haberturk, cu o zi înainte ca preşedintele rus Vladimir Putin să ajungă în Ankara. Gulen și apropiații săi a negat permanent şi aceste acuzaţii, considerând că actualul președinte turc Erdogan a pus la cale asasinatul.
Andrei Karlov a fost împuşcat mortal de un ofiţer de poliţie aflat în afara programului de lucru în timp ce susţinea un discurs la deschiderea unei expoziţii în Ankara în decembrie 2016. Atacatorul a strigat “Allahu Akbar” şi “Nu uitaţi de Alep!” când a deschis focul, aparent făcând referire la implicarea Rusiei în războiul din Siria. Atacatorul a fost împuşcat mortal de poliţie la faţa locului.
Reamintim că Vladimir Putin a sosit marţi în Turcia pentru o vizită de două zile, întâlnindu-se cu omologii săi turc şi iranian, Recep Tayyip Erdogan şi respectiv Hassan Rohani. Cele trei ţări sunt garanţi ai discuţiilor de pace din Astana, care au dus la crearea unor aşa-numite “zone sigure” în Siria.
Axa strategică Kosovo-Turcia, zgâlțâită de recentele arestări
Axa Priștina-Ankara, amenințată
Premierul din Kosovo, Ramush Haradinaj, a respins criticile care i-au fost aduse de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, referitoare la demiterea ministrului sau de interne si a șefului serviciilor de informații în legatură cu extrădarea a șase cetățeni turci cu legaturi cu scolile susținute de clerical Fetullah Gulen. Haradinaj a spus că liderul de la Ankara nu trebuie să se amestece „în treburile interne din Kosovo, tot așa cum Priștina nu se amestecă în cele ale Ankarei”.
La sfirsitul săptămănii trecute, Erdogan l-a amenințat pe premierul Kosovar „că va plăti” pentru demiterea celor doi înalti funcționari de la Priștina, criticați de premier că ar fi acționat discreționar și fără să-l informeze și că i-au extrădat pe cei șase cetățeni turci. Turcia este unul din principalii susținători ai independenței Kosovo, mediile de afaceri turcești având investiții de miliarde în statul balcanic, considerat unul ditre cele mai sărace din lume.
Organizatii pentru drepturile omului internaționale au criticat decizia de expulzare a celor șase, avind in vedere represiunile la care sunt supuși in Turcia cei care au lucrat în școlile susținute de Gulen. (M.I.)
de Isac Mihai | feb. 26, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE
Kosovo face sacrificii teritoriale pentru intrarea în UE
Kosovo şi Muntenegru au anunţat recent că au ajuns la o înţelegere cu privire la acordul de demarcare a graniţei din 2015, pas necesar pentru ca cetățenii din Kosovo să obţină dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, a subliniat că parlamentul de la Pristina va putea ratifica acum acordul din 2015, ratificat deja de legislativul de la Podgorica.
Opoziție dură
Încercări precedente de a supune la vot acest acord au declanşat violenţe în Kosovo, deputaţi din partidul de opoziţie Vetëvendosje lansând gaze lacrimogene în sala de şedinţe şi având loc ciocniri de stradă între protestatari furioşi şi poliţie. Partidele de opoziţie din Kosovo criticau acordul din 2015 pentru că, în opinia lor, ar ceda Muntenegrului o suprafaţă de circa 8000 de hectare.
Într-o declaraţie comună semnată vineri, preşedinţii kosovar şi muntenegrean, Filip Vujanovic, afirmă că acest acord va fi analizat de experţi şi că „greşelile” vor putea fi îndreptate în viitor. „Avem de acum posibilitatea de a supune la vot acordul şi de a deschide calea spre liberalizarea vizelor pentru cetăţenii din Kosovo”, a remarcat Hashim Thaci.
Disponibilitate UE
Şi premierul kosovar Ramush Haradinaj a salutat înţelegerea, iar şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, a făcut cunoscută „disponibilitatea Uniunii de a susţine deplina implementare a acesteia”. Vecinele Kosovo din regiune, respectiv Serbia, Albania, Muntenegru, Macedonia şi Bosnia au obţinut acces fără vize în spaţiul Schengen în 2010. Kosovo, care are 1,8 milioane de locuitori, marchează sâmbătă 10 ani de la declararea independenţei faţă de Serbia. Joi, Barbados a devenit al 116-lea stat care recunoaşte această independenţă – ceea ce a determinat Ministerul de Externe de la Belgrad să trimită instituţiei omoloage din statul insular din Caraibe o notă de protest, după cum a transmis vineri agenţia Tanjug. (M.A.B.)
