de Isac Mihai | feb. 27, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, UE, UE, Uncategorized @ro
Simbolurile istorice ale Macedoniei, supuse negocierilor dintre Atena și Skopje
Macedonia a prezentat patru opţiuni pentru a soluţiona o dispută de zeci de ani cu Grecia în legătură cu numele său, a declarat premierul macedonean, Zoran Zaev, într-un interviu acordat Reuters, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Sugestiile sunt: Republica Macedonia de Nord, Republica Macedonia Superioară, Republica Vardar Macedonia şi Republica Macedonia (Skopje)”, a afirmat Zaev după ce a participat la un summit la Londra cu privire la Balcanii de Vest.
Totodată, premierul de la Skopje a afirmat că una din principalele probleme rămâne întrebarea este dacă există „o nevoie reală” de a schimba constituţia Macedoniei, o cerere formulată de Grecia în ultimele luni, și care trezește îngrijorarea profundă a autorităților macedonene.
Macedonia, moștenire grea
Cele două state îşi dispută numele ‘Macedonia’, Grecia susţinând că folosirea acestuia de către vecina sa semnalează o revendicare teritorială din partea acesteia asupra regiunii omonime din nordul său. Atena obstrucţionează aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană din acest motiv şi a acuzat de asemenea Skopje că încearcă să-i uzurpe patrimoniul istoric prin glorificarea lui Alexandru cel Mare. Grecia, care deţine drept de veto în ceea ce priveşte admiterea în ambele organizaţii, a obţinut ca micul stat vecin, apărut din dezmembrarea fostei Iugoslavii, să fie admis la ONU, în 1993, sub numele provizoriu de ‘Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei’ (FYROM).
Skopje şi Atena au fost de acord anul acesta să intensifice negocierile pentru a încheia disputa care blochează aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană şi NATO. Macedonia speră să ajungă la un compromis în legătură cu această dispută până la o reuniune UE din iunie şi summitul NATO din iulie 2018 şi a propus ‘o desemnare geografică” pentru a se asigura că există o diferenţiere clară între cele două nume.
Protest naționalist
Zexi de mii de oameni au protestat, în Skopje împotriva schimbării numelui Macedoniei, în contextul în care premierul Zoran Zaev a propus patru variante pentru redenumirea Macedoniei, relatează mass-media regională. În pofida temperaturilor scăzute şi a ninsorii abundente, mii de oameni au ieşit pe străzile din Skopje pentru a protesta faţă de posibilitatea schimbării numelui Macedoniei, scandând ”traiască Macedonia”.
Protestatarii, puternic susținuți de Biserica Ortodoxă din Macedonia, au cerut sistarea discuţiilor dintre Guvernul Macedoniei şi oficialii de la Atena pentru rezolvarea problemei apărută în urmă cu 25 de ani.
Reamintim că actualul guvern de la Skoje a inițiat un proces de normalizare a relațiilor cu Grecia, Bulgaria, Albania, Kosovo, în pofida protestelor mediilor naționaliste din republica macedoneană și diasporă.
Zeci-de-mii-de-greci-protestează-periodic-față-de-negocierile-dintre-Atena-și-Skopje
Sute de mii de greci contra negocierilor
Sute de mii de greci au protestat la începutul lunii februarie în fata Parlamentului din Atena faţă de folosirea termenului Macedonia în orice înţelegere posibilă pe care guvernul o va face cu Fosta Republică Iugoslavă. Organizatorii mitingului susțin că în stradă a ieșit un milion de oameni, însă poliția nu a confirmat oficial cifrele, relatează ziarul Kathimerini.
Agenția EFE relatează că sute de mii de persoane au manifestat duminică la Atena pentru a cere guvernului elen să nu accepte folosirea termenului de “Macedonia”. Anterior, aproximativ 50.000 de naţionalişti greci au manifestat la Salonic.
Principalul orator al protestului, care s-a desfăşurat în Piaţa Syntagma, vizavi de Parlamentul elen, a fost compozitorul Mikis Theodorakis, în vârstă de 92 de ani, care a fost decenii la rând un simbol al stângii elene şi a cărui participare la miting a provocat decepţie în acest sector al societăţii. Casa lui Theodorakis, care a compus muzica filmului “Zorba grecul”, a fost atacată sâmbătă seara cu grafitti şi cu pungi cu vopsea, un gest pe care compozitorul l-a atribuit “fasciştilor, rasiştilor, anarhiştilor, teroriştilor şi criminalilor”.
“Sunt un patriot, un internaţionalist şi dispreţuiesc şi lupt împotriva fascismului, în forma sa cea mai înşelătoare şi periculoasă, care este stânga”, le-a spus Theodorakis participanţilor la protest. “Prin folosirea termenului de Macedonia, Skopje vrea să-şi extindă frontierele în detrimentul Greciei… Dacă facem concesii ar fi ca şi cum ne-am deschide frontierele celor care ne ameninţă”, a avertizat el, care a cerut organizarea unui referendum pe tema numelui de Macedonia.
La protest a fost prezent şi liderul partidului neonazist Zori Aurii, Nikos Michaloliakos, însoţit de tot grupul său parlamentar; fostul premier conservator Andonis Samaras; vicepreşedintele principalei forţe de opoziţie, Adonis Georgiadis, şi zeci de preoţi şi primari.
Manifestanţii au venit în Atena din toate colţurile Greciei, cu autobuze închiriate special de către preoţi şi primari locali, cu maşinile personale sau cu mijloace de transport interurban.
Cu sloganuri precum “Macedonia este Grecia, Grecia este Macedonia”, “Jos labele de pe Macedonia” sau “Grecia unită, niciodată învinsă”, manifestanţii s-au pronunţat împotriva oricărei soluţii în disputa cu guvernul de la Skopje care să includă termenul de Macedonia, nume care – în opinia protestatarilor – aparţine exclusiv regiunii nordice a Greciei, cu capitala la Salonic.
Reprezentanți ai mediilor extremiste grecești au amenințat cu organizarea unor atentate împotriva obiectivelor culturale și diplomatice macedonene din Grecia, dar și pe teritoriul fostei republici iugoslave. Surse din cadrul serviciilor secrete din cele două state au menționat că sunt în alertă pentru a preveni astfel de acțiuni.
Presiuni americane, îngrijorare rusească
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavorv, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Reamintim că biserica greacă se opune oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană. Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie.
de Isac Mihai | feb. 24, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, Ucraina, UE
SU-57, răspunsul rus la avionul de luptă de producție americană F-35
Rusia a trimis în Siria cele mai noi avioane ale sale, Suhoi 57, aparţinând aşa-numitei generaţii cinci, a anunţat cotidianul „Kommersant”, citând două surse militare de la Moscova. Acestea au confirmat astfel informaţiile publicate miercuri, de un blogger sirian care a postat imagini video a două aparate ruseşti, aparent SU 57, în zona bazei aeriene ruse de la Hmeimim, în nordul Siriei.
Sursele „Kommersant” nu au precizat numărul avioanelor, menţionând doar că au fost trimise în Siria pentru testarea armamentului avioanelor din generaţia a cincea. Informațiile publicate de mass-media rusă confirmă parțial declarațiile recente ale generalului rus Vladimir Şamanov, fost comandant al trupelor de paraşutişti devenit deputat, vorbind în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus). Deputatul rus, aflat la conducerea unei comisii parlamentare de apărare din Parlamentul federal rus, a declarat că Rusia a testat „peste 200 de noi tipuri de arme” în Siria.
Rusia trimite noi sisteme de armament și unități pe frontul sirian
SU 57 vs. F35
SU 57 este primul avion rus din generaţia a cincea, căreia îi mai aparţin aparatele americane F 22 şi F 35, prezente de mult în Orientul Mijlociu. De menţionat că avioanele F 35 se află şi în dotarea Aviaţiei israeliene. Aparatele ruseşti se află însă doar în faza de testare care se va încheia în 2019, cand Ministerul rus al Apărării ar urma să contracteze primele 12 aparate.
Trimiterea în Siria a celor mai sofisticate avioane ruseşti are loc la două luni după ce preşedintele Putin a anunţat retragerea parţială a forţelor ruse din Siria, la o lună după ce jihadiştii au doborat în provincia Idlib un avion rus SU 25 şi la două săptămâni după ce Aviaţia americană a ucis şi rănit zeci de mercenari ruşi care luptau de partea Damascului. Mesajul poate fi adresat inclusiv Turciei care de o lună asaltează miliţiile kurde de la Afrin, după ce Rusia şi-a retras de acolo observatorii militari si a deschis spaţiul aerian sirian pentru aviaţia turcă.
Mass-media turcă, citând surse militare de la Ankara, a menționat periodic interesul regimului Erdogan pentru achiziționarea unor sisteme de armament modern din Federația Rusă, inclusiv SU 57, după ce anterior partea turcă a achiziționat sisteme moderne de rachete antiaeriene de producție rusească. Această decizie a trezit nemulțumiri profunde din partea aliaților Turciei din NATO, mai ales SUA și unele state europene.
„Peste 200 de noi arme” testate
Rusia a testat „peste 200 de noi tipuri de arme” în Siria, a afirmat un general rus aflat la conducerea unei comisii parlamentare de apărare din Duma de Stat de la Moscova, în timp ce Moscova este acuzată că participă la raidurile sângeroase asupra bastionului rebelilor din Goutha Orientală, în apropiere de Damasc, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ajutând poporul nostru frate sirian, noi am testat peste 200 de noi tipuri de arme”, a declarat generalul Vladimir Şamanov, fost comandant al trupelor de paraşutişti și deputat al partidului de guvernământ din Federația Rusă, Edinaia Rossia (Rusia Unită).
„Aceasta a arătat lumii întregi eficienţa armelor ruseşti”, a spus el într-un discurs rostit cu ocazia „Zilei Apărătorilor Patriei”, sărbătorită în Rusia la 23 februarie, potrivit afirmaţiilor publicate pe site-ul partidului Edinaia Rossia (Rusia Unită).
Situație complexă
În aceste zile, mass-media internațională a tirajat mai multe informaţii contradictorii în legătură cu intrarea în zona Afrin, în sprijinul kurzilor, a unor formaţiuni ale miliţiilor siriene proguvernamentale. Aceste date au fost confirmate de surse militare și diplomatice din mai multe state din regiune, fiind vorba despre un acord al kurzilor cu armata siriană, folosirea miliţiilor permițând evitarea unei confruntări directe între armata siriană și cea turcă.
Rusia încearcă să prevină cu orice preţ un asemenea conflict ce ar putea pune în pericol complexa sa construcţie politică şi militară din Siria bazată, pe de o parte, pe alianţa sa cu Damascul şi Teheranul, iar pe de altă parte cu Turcia şi Iranul. Recent, ministrul rus de Externe, Lavrov a acuzat statele occidentale că urmăresc culpabilizarea regimului de la Damasc şi, în ultimă instanţă, înlăturarea acestuia de la putere.
Grupul Wagner, armata de mercenari rusă din Orient
Deznodământ sângeros
Rusia a chemat părţile implicate să manifeste reţinere şi să respecte integritatea teritorială a Siriei, blamând însă SUA pentru intervenţiua turcă la Afrin, dar mai ales pentru susţinerea separatismului kurd. Ministerul Apărării de la Moscova a mai subliniat “prezenţa ilegală” a trupelor americane pe teritoriul Siriei, care ar fi implicate în acțiuni de preluare a controlului asupra unor obiective economice strategice sub pretextul luprei împotriva teroriştilor radicali islamiști.
Noile declarații ruse vin doar la câteva zile după ce aviaţia Statelor Unite ar fi ucis 200 de mercenari ruși pe frontul sirian, în ultima săptămână. Surse americane, citate de mass-media occidentală, au subliniat că alte câteva sute de cetățeni ruși ar fi fost răniți. Dacă datele din teren vor confirma bilanţul, acesta ar deveni cel mai sângeros înregistrat între SUA şi Rusia, cei doi foşti inamici ai Războiului Rece.
Mercenarii ruşi, mulți veterani ai războiului din estul Ucrainei şi care sunt plătiţi să lupte în numele dictatorului sirian Bashar al-Assad, au încercat să ia cu asalt o bază militară şi o rafinărie, apărate de forţele americane în regiunea Deir Ezzor, adaugă sursele militare citate. Aviația militară SUA a intervenit în forță, distrugând forțele ruso-siriene implicate.
Cetățenii ruși implicați sunt angajați ai mai multor companii de securitate privată din Rusia, mai ales grupul Wagner, deținut de oligarhul rus Evghenii Prigojin, un cunoscut aliat al liderului rus Vladimir Putin. Până în acest moment partea rusă a recunoscut doar parțial pierderile suferite, accentând faptul că cetățenii ruși implicați nu au nicio legătură cu forțele armate ruse, fapt respins de experții în domeniu.
de Isac Mihai | feb. 24, 2018 | Asia Centrală, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Piloții militari pakistanezi sunt considerați printre cei mai buni din lume
O parte a avioanelor militare turce implicate în acțiunile militare anti-kurde din Siria sunt pilotate de piloți militari pakistanezi, activi și rezerviști, angajați de Ankara pe fondul penuriei de personal militar calificat provocate de epurările masive din ultimii ani, relatează surse militare turce, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursele militare turce citate au menționat că cei aproximativ 100 de piloți și 400 de personal tehnic au fost angajați de statul turc prin intermediul fundației pakistaneze Fauji, cunoscută pentru serviciile de securitate oferite statelor arabe din Golf, inclusiv Arabia Saudită, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite. Prin intermediul acestei fundații, controlate de serviciile de securitate pakistaneze, statele arabe menționate recrutează zeci de mii de pakistanezi cu experiență militară pentru armatele proprii și serviciile de securitate. Folosirea pakistanezilor în acțiunile de reprimare a protesteor din unele state arabe, precum Bahrain și Arabia Saudită, a provocat protestele organizațiilor pentru protecția drepturilor omului.
Penurie de piloți
Dupa epurarile masive in randurile armatei, urmare a puciului esuat din 2016, fortele aeriene turce duc mare lipsa de piloti militari, în pofida faptului că autoritățile de la Ankara au lansat o serie de ofensive militare de amploare împotriva forțelor kurde din zona de frontieră turco-siriană. Pentru a suplini parțial necesitățile militare, fortele aeriene turce au rechemat aproximativ o suta de fosti piloti de F-16, majoritatea actuali piloți în aviația civilă.
Datorită faptului că armata turca este majoritar echipata cu avioane de lupta F-16 produse de Lockheed Martin, Ankara a cerut ajutorul aliatului american pentru formarea de noi piloti, precum și implicarea aviației militare SUA în raidurile anti-kurde, solicitări refuzate de administrația SUA. Și alte state membre NATO au refuzat să sprijine operațiunile militare turce din Siria cu aviație militară ori forțe de uscat.
Refuzul american a dus la reorientarea Turciei către Pakistan, stat cu care Ankara are relații militare vechi, inclusiv din timpul Războiului Rece, când amândouă făceau parte din alianța militară anti-URSS, cunoscută sub numele de CENTO ori Pactul de la Bagdad, încheiat în 1955.
Pakistan-furnizează-zeci-de-mii-de-mercenari-pentru-armatele-statelor-arabe-din-Golf-bogate-în-petrol
Opoziție americană
Inițial, SUA s-au opus oricărui demers în acest sens, autoritățile americane folosindu-se de tratatele care impun Turciei să nu implice o terță țară în antrenamente ori operațiuni militare cu sisteme de armament militar american fără acordul expres al SUA.
Fără a ține cont de obiecțiunile americane, autoritățile turce au apelat în ultimele luni la fundația pakistaneză Fauji, care a intermediat angajarea a câteva sute de piloți militari și personal tehnic pakistanez, aceștia participând activ la operațiunile militare turce din Siria și Irak. Contractul este estimat la aproximativ 300 de milioane de dolari pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire, incluzând și livrarea către partea turcă a unor piese de schimb pentru F-16, mai greu de obținut de către Ankara datorită răcirii relațiilor militare cu SUA și alte state NATO, în special Germania.
Pakistanezii implicați au primit automat și cetățenie turcă pentru a evita implicațiile legale ulterioare, legislația turcă interzicând folosirea de către autorități a serviciilor mercenarilor.
Sursele citate au mai menționat că Ankara s-a folosit de serviciile fundației Fauji și în timpul crizei din Qatar, când Turcia a trimis un contingent militar pentru susținerea micului emirat arab împotriva alianței conduse de Arabia Saudită. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Balcani, Marea Neagra, Minoritați, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan forțează un nou război diplomatic cu Olanda
Turcia se pregătește să își recheme majoritatea diplomaților din Olanda după ce Parlamentul din această țară a adoptat joi o moţiune prin care recunoaşte drept genocid masacrarea a 1,5 milioane de armeni de către Turcia, în 1915, relatează surse diplomatice turce, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Regimul de la Ankara pregătește închiderea obiectivelor diplomatice olandeze din Turcia și expulzarea de pe teritoriul turc al tuturor militarilor olandezi (majoritatea în baza de la Incirlik), în pofida statutului comun de membru al NATO.
Poziție dură
Doar trei parlamentari din 150 au votat împotrivă, deşi guvernul olandez anunţase că poziţia faţă de genocid nu va deveni o politică oficială a ţării. O altă moţiune cere reprezentarea la nivel înalt a Olandei la comemorarea genocidului, în Armenia, pe 24 aprilie.
Decizia parlamentului riscă să tensioneze şi mai mult relaţiile Olandei cu Turcia, după ce anul trecut Olanda a interzis unui ministru turc să organizeze un miting electoral pentru diaspora, înaintea referendumului pentru modificarea Constituţiei Turce.
„Guvernul nu va urma aprecierea parlamentului”, a declarat şefa diplomaţiei olandeze, Sigrid Kaag, televiziunii naţionale. Ea a cerut „maximum de atenţie la aplicarea termenului de genocid unor evenimente trecute” şi a insistat că „acest guvern doreşte să fie foarte atent la relaţiile cu Turcia, care au fost mai bune”. Ministrul a precizat că guvernul din care face parte va lua în considerare modul optim de reprezentare la comemorarea din Armenia, la care în trecut Olanda şi-a trimis ambasadorul.
Convocare de război
Ministerul de externe de la Ankara l-a convocat sâmbăta trecută pe însărcinatul cu afaceri al Olandei, pentru a-i comunica nemulţumirea faţă de votul anunţat în parlamentul olandez. În 5 februarie 2018, guvernul olandez a anunţat că nu intenţionează să numească un ambasador în Turcia, în viitorul apropiat.
Reamintim că mulţi istorici din afara Turciei apreciază că crimele împotriva armenilor au avut amploarea unui genocid. Înaintea Olandei alte ţări europene au adoptat rezoluţii similare, menţionează Reuters. Turcia recunoaşte că în Imperiul Otoman au fost ucişi mulţi creştini armeni în timpul primului război mondial, dar contestă numărul de vieţi pierdute şi neagă că a fost vorba de o campanie sistematică de distrugere a poporului armean. „Politizarea evenimentelor din 1915 prin scoaterea din contextul istoric este inacceptabilă”, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului de externe turc, înaintea votului din parlamentul de la Haga.
Scandal cu repetiție
În mai 2017, au avut loc proteste violente în fața Consulatului turc din Rotterdam, după ce autoritățile au expulzat un ministru turc. Totodată, manifestații similare au avut loc și în fața reprezentanțelor diplomatice olandeze din Istanbul și Ankara, iar mai mulți cetățeni olandezi, aflați în vacanță în Turcia, au avut de suferit în urma atacurilor ultranaționaliștilor turci.
Poliția olandeză a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa cei peste 1.000 de oameni care s-au strâns în fața Consulatului din Rotterdam. Manifestanții au aruncat cu sticle și au distrus mașini ale poliției. Incidentele au avut loc după ce ministrul turc al Familiei, Betul Sayan Kaya, a fost împiedicat să intre în Consulat și apoi escortat la granița cu Germania. Oficialul a ajuns în țară pentru a participa la un miting electoral.
“Allah este mare” și “Europa barbară”
Manifestați dure împotriva Olandei au avut loc și în 2017 în faţa Consulatului Olandei la Istanbul, precum și în fața Ambasadei Olandei la Ankara. Protestatarii, majoritatea afișând embleme ale unor organizații afiliate partidului președintelui turc Erdogan, AKP, au fluturat drapele turce şi au scandat sloganuri precum “Olanda, nu fii surprinsă şi nu ne testa răbdarea”, “Allah este mare”, “Europa barbară” şi “Olanda dictatoare va plăti”.
Tensiunile dintre cele două țări au luat atunci amploare, după ce Olanda i-a interzis sâmbătă dimineaţa avionului ministrului turc de Externe Mevlut Cavusoglu să aterizeze la Rottterdam. “Sunt vestigii ale nazismului, sunt fascişti”, a declarat preşedintele turc în replică. “Puteţi să îi interziceţi ministrului nostru de Externe să zboare, dar, începând de acum, să vedem cum vor ateriza zborurile voastre în Turcia”, a adăugat el atunci.
Menționăm că în perioada respectivă politica turcă a dus la înghețarea ori ruperea relațiilor cu mai multe state membre UE și NATO, inclusiv Germania, stat unde locuiesc câteva milioane de cetățeni turci ori originari din această țară.
de Isac Mihai | feb. 22, 2018 | Balcani, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Minoritați, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Muntenegru a-devenit-de-câțiva-ani-membru-NATO
O persoană necunoscută a aruncat un dispozitiv exploziv, probabil o grenadă ofensivă, către clădirea ambasadei SUA în Muntenegru, după care atacatorul s-a aruncat în aer, au anunțat autoritățile locale, citate de mass-media regională. Guvernul de la Podgorica a anunţat pe contul său de Twitter că la o jumătate de oră după miezul nopţii, o persoană necunoscută „s-a sinucis cu un dispozitiv exploziv”. Cu puţin timp înainte, acea persoană a aruncat un dispozitiv exploziv către clădirea Ambasadei SUA, mai anunţa mesajul, adăugând că „cel mai probabil era o grenadă de mână” şi că există în curs de desfăşurare o anchetă a poliţiei în acest caz.
Intervenție în forță
Jurnaliști locai și străini prezenți la fața locului după incident au afirmat că forțele speciale au intervenit în forță blocând străzile din jur și instituind puncte de control pe principalele artere din capitala Muntenegrului, Podgorica. Sursele citate au mai precizat că imobilul în care funcționează ambasada SUA nu a fost avariat.
La rândul său, Ambasada SUA a avertizat cetăţenii americani să rămână acasă. „Ambasada SUA la Poodgorica avertizează cetăţenii americani că la sediul ambasadei este o situaţie activă de securitate”, a anunţat reprezentanţa diplomatică americană, unde lucrează câteva zeci de cetățeni americani și din Muntenegru.
Radicalii islamiști, primii bănuiți
Mass-media locală, citând surse din cadrul serviciilor de securitate, au lansat ipoteza unui atentat al teroriștilor radicali musulmani, având în vedere strânsa colaborare militară dintre Podgorica și SUA, precum și statutul de membru NATO al fostei republici iugoslave. Muntenegru participă activ la operațiunile militare NATO, mai ales în Afganistan, unde sunt desfășurați câteva zeci de militari muntenegrini, mai ales trupe speciale. Podgorica mai este implicata și în antrenarea forțelor militare și de poliție afgane, câteva sute de militari afgani efectuând stagii în mica republică balcanică.
Conform mass-media regionale, un număr de aproximativ 50 de persoane din populația de religie musulmană din Muntenegru au participat activ la acțiunile ISIS, o parte revenind acasă. În fosta republică iugoslavă, aproximativ 20-25% din populație este de religie musulmană, majoritatea etnici albanezi și bosniaci.
