de Isac Mihai | ian. 19, 2018 | Balcani, Info Militar, Minoritați
Balcanii, bantuiti de himerele conflictelor interetnice
La scurt timp după ce Kremlinul a arătat că are tot interesul să dinamiteze negocierile dintre Skopje și Atena, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Macedonia să-şi reglementeze diferendul cu Grecia. Conflictul privind numele official al fostului stat iugoslav opune cele două ţări de peste 25 de ani şi nu i-a permis până acum aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Dar, pe lângă problemele cu Grecia, Skopje se mai confruntă și cu cea a minorității albaneze.
„Consider încurajatoare recentele progrese şi vă cer să profitaţi de această şansă de a merge înainte”, le-a pus Jens Stoltenberg deputaţilor din parlamentul de la Skopje, în cadrul vizitei de două zile pe care o efectuează în ţara balcanică. „Uşa NATO este deschisă pentru noi membri”, a adăugat el.
Așa cum, recent, relata agenția de știri Karadeniz Press, ministrul rus de Externe consideră că reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO. Serghei Lavrov a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a Alianței. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Disputa cu Grecia
Macedonia, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, este candidată la NATO din 2008, dar nu poate trece de veto-ul Greciei, stat membru al Alianţei, şi întâmpină aceeaşi problemă şi pe drumul său către Uniunea Europeană. Motivul este că Atena nu este de acord ca micul stat să poarte numele Macedonia, pe care îl consideră ca aparţinând exclusiv uneia dintre provinciile sale nordice, dar, mai mult, se teme ca această denumire să nu ascundă ambiţia unor revendicări teritoriale legate de o regiune a sa unde se află, între altele, porturile Salonic şi Kavala. Cele două ţări îşi dispută de asemenea patrimoniul istoric al regiunii, îndeosebi pe Alexandru cel Mare şi tatăl acestuia, Filip al II-lea al Macedoniei.
Totuşi, după ani de tensiuni, plecarea de la putere a dreptei naţionaliste şi instalarea, la Skopje, a unei coaliţii conduse de social-democraţii lui Zoran Zaev au determinat anul trecut o apropiere a relaţiilor dintre cele două ţări, care şi-au reluat dialogul. Miercuri, emisarul ONU care se ocupă de acest diferend, Matthew Nimetz, s-a declarat „foarte optimist” în legătură cu mersul lucrurilor, după discuţii la New York cu reprezentanţi ai tuturor părţilor. Numele oficial al statului din Balcani aşa cum este înscris în rândurile Naţiunilor Unite rămâne Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM).
Problema minorității albaneze
Minoritatea albaneză constituie aproape un sfert din populaţia de 2,1 milioane a Macedoniei. Albanezii sunt majoritari local în nord-vestul ţării. Naţionaliştii macedoneni se tem de posibilitatea creării unor diviziuni pe criterii etnice.
Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a refuzat miercuri să promulge o lege adoptată de Parlament, prin care albaneza ar fi devenit a doua limbă oficială a ţării, informează agențiile de presă internaționale, prluate de Agerpres. Şeful statului a blocat astfel, temporar, o parte a acordului pe care se bazează coaliţia premierului Zoran Zaev. „Legea introduce un paralelism costisitor la toate nivelurile administraţiei, ducând la blocarea şi disfuncţionalitatea lor completă”, a declarat preşedintele.
Partidul social democrat al lui Zaev şi reprezentanţii etnicilor albanezi au format o alianţă care a răsturnat de la putere partidul naţionalist VMRO al lui Ivanov, după 11 ani. Statutul limbii albaneze a fost o promisiune importantă din partea premierului, în schimbul sprijinului indispensabil din partea parlamentarilor albanezi. Dacă Parlamentul aprobă din nou legea, preşedintele este obligat să o promulge, permiţând astfel etnicilor albanezi să îşi folosească limba maternă în toate instituţiile de stat.
Anul trecut, o instanţă din Macedonia a condamnat la închisoare 33 de etnici albanezi pentru implicarea în atacuri armate comise în anul 2015, soldate cu moartea a 22 de persoane. Şapte dintre condamnaţi au primit detenţie pe viaţă.
Cei 33 de etnici albanezi fac parte dintr-un grup care pe 9 mai 2015 a fost implicat în schimburi de focuri cu poliţia, în oraşul macedonean Kumanovo. Opt agenţi de poliţie s-au numărat printre cele 22 de persoane decedate în aceste incidente armate. Alte zeci de persoane au fost rănite. Toţi condamnaţii sunt etnici albanezi din Macedonia sau Kosovo. (M.A.B.)
de Isac Mihai | ian. 18, 2018 | Uncategorized @ro
AGILIS, dorit de armata romana
Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea prin care Romarm şi Rheinmetall Landsysteme înfiinţează compania Romanian Military Vehicle Systems, care va fabrica transportorul blindat 8×8 ”AGILIS”. Recent, Karadeniz Press a relatat despre planurile Rheinmetall si despre proiectul AGILIS ce va presupune circa 400 de transportoare blindate amfibii pentru MApN, dezvoltate si construite la Moreni, primul urmand a iesi pe poarta uzinei in 2020. Pe langa achizitia de transportoare Piranha V, statul roman este implicat intr-un parteneriat cu germanii de la Rheinmetall care urmeaza sa dezvolte si sa construiasca la Uzina de la Moreni un nou model de transportor blindat ambfibiu denumit Agilis 8X8. Proiectul va fi dezvoltat prin firma mixta romano-germana – Romanian Military Vehicle Systems din care statul roman deține 50%.
AGILIS carpatin
Fiecare acţionar urmează să deţină 50% din capitalul social al companiei nou înfiinţate, obiectivul acesteia constând în dezvoltarea, fabricarea şi dotarea armatei române cu transportorul blindat pentru trupe 8×8 ”AGILIS”. Autoritatea de Concurenţă aprobase anterior cererea celor două companii de derogare de la prevederile Legii Concurenţei, mai exact a permis înfiinţarea noii companii înainte de decizia Consiliului, având în vedere că riscul de a fi afectată concurenţa este redus. Conform Legii Concurenţei, o concentrare economică nu poate fi pusă în aplicare înainte de a fi declarată compatibilă cu un mediu concurenţial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenţei. În cazuri excepţionale, Autoritatea de Concurenţă poate emite, la cerere, o decizie de derogare de la această interdicţie, dacă solicitarea este motivată.
Romarm este implicată în această operaţiune prin intermediul filialei Uzina Automecanică Moreni (UAM). Aceasta are ca obiect principal de activitate fabricarea vehiculelor militare de luptă, însă în ultimii ani a desfăşurat exclusiv activităţi de prestări servicii de mentenanţă şi livrare de piese de schimb către Ministerul Apărării Naţionale, precum şi o serie de servicii de producţie industrială civilă, respectiv structuri metalice sudate.
Rheinmetall Landsysteme GmbH este o societate germană specializată în producţia de vehicule blindate şi servicii conexe, precum asistenţă logistică, furnizare piese de schimb, mentenanţă. Această companie face parte din Grupul Rheinmetall, un grup de tehnologie integrată activ în industria automotive, cea electronică şi cea a apărării.
Actul constitutiv, semnat în iunie 2017
În 14 iunie 2017, Uzina Automecanică Moreni și furnizorul german de tehnologie militară Rheinmetall au semnat actul constitutiv al societății mixte Romanian Military Vehicle Systems. Ceremonia s-a desfășurat sub egida Ministerului Economie. În principal, RMVS va fabrica, vinde și asigura mentenanța transportorului blindat de trupe 8×8 (TBT 8×8), produs realizat în comun de join-venture-ul româno-german. Romanian Military Vehicle Systems este o societate mixtă româno-germană, cu cote egale de capital social. Potrivit actului constitutiv, orice modificări ale capitalului se vor face doar cu menținerea cotelor de 50%-50% ale acționarilor. În primii 5 ani de la constituirea RMVS, niciunul dintre cei doi acționari nu poate transfera acțiuni către o terță parte, fără acordul expres al celuilalt acționar.
‘Uzina Automecanică Moreni și Rheinmetall au împreună mai mult de 150 ani de experiență în fabricarea și dezvoltarea de vehicule militare blindate. Putem promite că împreună vom dezvolta un nou vehicul de acest tip, cel mai avansat din această categorie. Din perspectiva noastră e timpul potrivit să facem acest lucru în România, atât pentru piața locală cât și pentru cea externă’, declara Thorsten Heinzen, director executiv Rheinmetall Defence (Eastern Markets).
Rheinmetall AG este un holding integrat, înființat în 1889, cu sediul în Düsseldorf-Germania. Grupul listat public este lider de piață în domeniile mobilității ecologice și tehnologiei de securitate. În 2016, cei 23.000 de angajați ai holdingului au generat vânzări anuale de peste 5,6 mld.euro. Rheinmetall AG are două divizii: Rheinmetall Defense și Rheinmetall Automotive. Sectorul de apărare al grupului, Rheinmetall Defense este cel mai important furnizor de tehnologie militară din Europa.
Uzina Automecanică Moreni, fondată în 1968, este singura fabrică din România care produce transportoare blindate pe roți. UAM a realizat în 40 de ani peste 15 000 de produse, majoritatea pentru export. Produsele UAM au fost utilizate în numeroase misiuni de securitate, stabilitate sau de menținere a păcii, în diferite teatre de operațiuni. Din 2001, fabrica este o filială a Companiei Naționale ROMARM.
Date tehnice AGILIS 8X8
Viitorul vehicul TBT 8×8 este un transportor blindat amfibiu de trupe cu mobilitate superioară, ce va fi pus la dispoziția armatei române și a altor clienți interesați. Acordul UAM – Rheinmetall de fabricare a TBT 8×8 presupune transfer de know-how și dezvoltarea de tehnologie, în comun. În discuțiile anterioare semnării actului constitutiv partea germană a asigurat Ministerul Economiei că firmele românești vor participa, în mare măsură, la integrarea finală a acestui produs.
Lungime: 8.02 m
Latime (fara oglinzi exterioare): 2.99 m
Inaltime (normala APC): 2.5 m
Garda la sol: 0.43 m
Motor: 612 PS Liebherr R6
Carburant: Diesel, F34/63/JP-8
Cutie viteze: ZF automata
Viteza: 100+ km/h
Raza actiune: 800+ km
Panta transversala max: 60 %
Panta longitudinala max: 30 %
Viraj (Radius): 9,5 m
Protectie mine, capcane mine (IEDs) si arme de foc de calibru mic
Sistem modular extensibil de protectie
Suspensie independenta
Armament calibru mijlociu:
Statie de arma: standard tehnica actuala 30 mm / Pana la 150 lovituri
Mitraliera coaxiala 7.62 mm / Lovituri 400 coaxiale
Optica separata pentru comandant
Echipaj: sofer + comandant + tragator + 7 luptatori
(M.A.B.)
de Isac Mihai | ian. 16, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, Știri, UE, UE
Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, susține că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE.
Stare de semi-inerție
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Kremlinul promite să accepte noul nume
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.
Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară”.(Marian Alexandru Bâscă)
de Razvan Iorga | ian. 12, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Patriarhul rus Kiril, alături de liderul de la Kremlin Vladimir Putin
Un raport al Comitetului de Relații Externe al Senatului american, intitulat ,,Asaltul asimetric al lui Putin asupra democrației din Rusia și din Europa: implicații pentru securitatea Națională a Statelor Unite”, a stârnit multe reacții în ultimele zile. Documentul de 206 pagini face referire la metodele pe care Rusia le folosește atât în Balcani, dar și în țările Parteneriatului Estic pentru a obstrucționa, sau chiar de a stopa procesele democratice din diferite țările din zona sud-estică a Europei, dar și cea baltică.
„Majoritatea finanțărilor guvernului rus se concentrează asupra „statelor-leagăn” (termen folosit în alegerile interne din SUA pentru a denumine statele în care pot câștigă oricare din forțele politice înscrise în bătălie -n.r.) post-sovietice precum Ucraina, Moldova, Georgia și Armenia, dar și grupurile sprijinite de Kremlin în țările baltice și în Balcani, în special în Serbia și Bulgaria”, se arată în document
În numele „tătucii” Vladimir
Raportul scoate în evidență rolul Patriarhiei ruse în promovarea politicii externe a Kremlinului.„Biserica a devenit un instrument a statului rus. Este folosit pentru a extinde și a legitima interesele Kremlinului”, se arată în document care îl citează pe fostul editor al revistei oficiale al Patriarhiei Moscovei.
Interesantă este însă paralela dintre Republica Moldova și Muntenegru, acolo unde Rusia acționează, în primul caz pentru împiedicarea parcursul de aderare la UE al Chisinau, iar în cazul Muntenegrului de aderare la NATO.
În ambele situații, Rusia acționează prin bisericile locale. Dacă Mitropolia Moldovei este subordonată canonic de Patriarhia Moscovei, în cazul Muntenegrului, Rusia acționează prin „proxy” și anume Biserica Ortodoxă Sârbă, una cu strânse legături cu Moscova.
„În Moldova, înalții prelați ai Bisericii au lucrat pentru a opri dorința de integrare a țării în Europa (conducând proteste anti-homosexuale și chiar pretinzând că noile pașapoarte biometrice pentru UE au fost „satanice” deoarece aveau un număr de 13 cifre), iar preoții din Muntenegru au condus eforturile pentru a bloca țara de la aderarea la NATO”, se precizează în raport.
Documentul relevă că Mitropolia Moldovei a avut un rol determinant ca agent electoral în alegerea președintelui prorus Igor Dodon la finele lui 2016. Pe lângă cele menționate în raport, o bună parte din preoții Mitropoliei Moldovei au avut ca misiune diabolizarea candidatului Maia Sandu în rândul populației, principalul personaj în acest sens fiind Episcopul de Bălți, Marchel.
Candidatul PAS a căzut atunci sub un tir de acuzații și jigniri legate de faptul că nu este căsătorită și nu are copii, retorica bisericii bazându-se pe cea legată de familia tradițională ca virtute absolută.
„Avem de ales un președinte din două candidaturi. Un creștin sau un necreștin. Un patriot sau un nepatriot (…) Rugăm să veniți la alegeri și să faceți alegerea corectă. Sfânta biserică nu se implică în politică… Ea supraveghează latura morală și religioasă a întregii societăți. Biserica mai are o sfântă datorie de a lămuri oamnilor pe cine să voteze (…) Igor Dodon, pe care-l credem creștin și patriot, regulat se împărtășeşte, frecventează biserica, este prieten al bisericii…. Dacă o votați pe Maia Sandu, vă asumați multă osândă și mare păcat în fața lui Dumnezeu”, a declarat în campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2016, episcopul de Bălți și Fălești Marchel.
Acest lucru este relevat ca „modus operandi” și în raportul Senatului american și în alte state din regiune precum Ucraina, Georgia sau Armenia.
„Comisiile ortodoxe cu privire la familie, modelate pe comitete ortodoxe ruse similare, au lansat atacuri asupra grupurilor feministe și cele LGBT. Aceste comitete pretind că egalitatea de gen este o construcție occidentală destinată răspândirea homosexualității în Europa de Est, învinuind Statele Unite și UE pentru căderea „sănătății morale” în respectivele societăți”, se arată în document.
Muntenegru, tărâmul unor bătălii aprige între Est și Vest
Cu o populație de circa 600.000 de cetățeni, o armată de câteva mii de soldați și câteva tancuri, Muntenegru a fost cu precădere în aceeași toamnă a anului 2016 tința unor importante imixtiuni ruse. Influența rusă se face simțită în Muntenegru nu numai prin legături bisericești, dar și prin numărul mare de investitori ruși care au băgat milioane de euro în zona stațiunilor maritime muntenegrene de la Budva sau Kotor.
În noiembrie 2016, un complot pus la cale de serviciile speciale ale armatei ruse – GRU – de asasinare a premierul muntenegrean, cu ajutorul unor paramilitari sârbi, a fost curmat de către autoritățile de securitate muntenegrene.
Procurorul care s-a ocupat de caz, specializat în lupta crimei organizate, Milivoje Katnic, declara atunci că „autorităţile au descoperit că o grupare de crimă organizată s-a format pe teritoriul Muntenegrului, Rusiei şi Serbiei cu scopul de a comite acte de terorism”.
Rusia s-a zbătut atunci foarte tare să țină Muntenegru departe de NATO, pentru a nu permite extindea influenței Alianței în zona Balcanilor. „Expansiunea continuă a infrastructurii militare NATO și a NATO spre est, desigur, nu poate decât să ducă la acțiuni de răspuns din partea Estului, și anume partea rusă”, declara încă din decembrie 2015, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de New York Times.
Unul dintre cei mai vocali avocați anti-NATO din Muntenegru a fost episcopul ortodox Momcilo Krivokapici, ce are parohia în Kotor, unul dintre cele mai frumoase orașe de pe coasta Mării Adriatice.
„NATO este o forță ocupantă și sunt absolut împotriva ei”, declara Krivokapic în noiembrie 2016. Cu o lună mai devreme, în octombrie 2016, Krivokapici fusese gazda, la Kotor, a unei reuniuni a 26 de organizații cazace din Serbia, Bosnia-Herțegovia, Muntenegru, Macedonia, Grecia și Bulgaria.
„Armata cazacilor din Balcani”, o grupare condusă de ruși a naționaliștilor pan-slaviști ostili față de NATO, se autodenumesc „luptători”. Pe lângă aceștia, la reuniunea de la Kotor și-au făcut simțită prezența și membrii clubului de motocicliști ruși „Night Wolves” (Lupii nopții – n.r.), al cărui lider este prieten cu Vladimir Putin.
Astfel de întâlniri ale cazacilor au devenit frecvente în Balcani, un caz mediatizat fiind cel al cetățeanul sârb Bratislav Zivkovic, combatant de partea separaștilor din Lugansk și Donețk în estul Ucrainei și declarat indezirabil în Romania pentru 15 ani, după ce a participat în luna octombrie la o întâlnire organizată de Obștea Cazacilor din România în Delta Dunării în toamna lui 2017.
Moldova, în „cleștele sfânt” al Moscovei
Dacă în cazul Muntenegrului, care a acces în NATO în iunie 2017, lucrurile nu au putut fi la fel și pentru Republica Moldova. Ales la finele lui 2016 ca președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a demarat imediat acțiuni de întărire a relației cu Rusia, inclusiv pe partea bisericească. Încă din martie 2017, Dodon a mers la Moscova acolo unde s-a întâlnit și cu Patriarhul rus Kiril.
Ulterior, la începutul lui august 2017, Dodon a avut o întâlnire de taină la muntele Athos cu Konstantin Malofeev, numit de presa occidentală și „oligarhul lui Dumnezeu”, unul dintre principalii sponsori ai promovării intereselor politice ale Rusiei prin intermediul bisericii.
Acolo, în Grecia, Dodon i-a cerut oligarhului rus, aflat de astfel și pe „blacklist-ul” sancționaților de către Occident, sprijin financiar și de imagine pentru ca Patriarhul rus Kiril să vină în toamnă acestui an la Chișinău cu ocazia desfășurării Congresului Mondial al Familiei.
Acesta nu este altceva decât o acțiune de imagine menită să ridice popularitatea lui Igor Dodon și a PSRM în perspectiva alegerile parlamentare ce ar trebui să se desfășoare în noiembrie, atunci când socialiștii vor marșa pe cartea ortodoxiei și a familiei de tip tradițional.
După ultima vizita a lui Dodon la Moscova, pe 26 decembrie 2017, acesta a reiterat faptul că l-a invitat pe Patriarhul rus Kirill la Chișinău. „Patriarhul Kiril a primit invitația mea de a efectua o vizită pastorală în Moldova şi de a participa la Congresul Mondial al Familiilor, care va avea loc la Chişinău, în luna septembrie, 2018”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Astfel, în toamna acestui an nu vor fi doar alegeri politice între Est și Vest în Republica Moldova, ci se va da o bătălie inclusiv cu arme adiționale precum „cele sfinte” ale bisericii, acolo unde Patriarhia Rusă deține un atuu important ce nu va ezita să-l folosească pentru a spori punctajul colțului politic prorus de la Chișinău.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press
de Isac Mihai | ian. 12, 2018 | Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri
Piranha V va deveni principalul blindat usor al armatei romane
Directorul general al Companiei Naţionale Romtehnica, Daniel Grigoroiu Norocel, şi Oliver Duerr, reprezentant General Dynamics European Land Systems, au semnat vineri contractul prin care România va achiziționa 227 de blindate Piranha V. Dintre acestea, se preconizează că 197 vor fi produse în România. Contractul de achiziţie a fost semnat vineri în prezenţa premierului Mihai Tudose, a viceprim-ministrului Marcel Ciolacu şi a ministrului Apărării, Mihai Fifor.
„Faptul că ultimele şase de anul acesta, nu ultimele şase din cele 227, vor fi produse în România şi România va deveni din nou producător printr-o entitate de stat în asociere cu GD, producător de tehnică militară de vârf, cred că este un început bun pentru industria românească de apărare”, a declarat premierul Mihai Tudose, prezent la ceremonia care a avut loc la sediul MApN.
Bucureștiul visează relansarea industriei de armament
„Este o zi foarte importantă pentru MApN, pentru Guvernul României. Astăzi reuşim să semnăm un contract cu o importanţă majoră nu doar pentru înzestrarea Armatei, ci mai ales pentru industria de apărare românească. Aşa cum Guvernul României s-a angajat, iată un contract extrem de important care de altminteri duce la înzestrarea Armatei, întoarce în industria românească de apărare o sumă consistentă, care va putea duce la relansarea unei întreprinderi de tradiţie din domeniul industriei de Apărare – şi mă refer la Uzina Mecanică Bucureşti”, a afirmat, la rândul său, ministrului Apărării, Mihai Fifor.
„Anul acesta, în România, vor ajunge primele 36 de transportoare blindate din cele 227 cât numără pachetul, din care ultimele 6 vor fi produse în România, la Uzina Mecanică Bucureşti. Cred eu că este un pas mare înainte şi nu pot decât să-i felicit pe toţi cei care au lucrat la acest proiect, să-i încredinţez pe partenerii noştri de la Mowag, GD că în ceea ce ne priveşte vom respecta întru totul clauzele contractului semnat astăzi”, a adăugat ministrul.
Acuzații din partea opoziției parlamentare: Piranha V nu este amfibiu
Potrivit celor de la USR, „din informatiile facute publice de catre reprezentantii partii romane care au negociat achizitia acestor transportoare rezulta ca acestea nu vor fi amfibii. Asistam astfel la o eroare din punct de vedere strategic, dat fiind faptul ca relieful Romaniei are multe cursuri de apa si diferite zone de relief. Transportoarele blindate fara flotabilitate sunt folosite si de alte tari din NATO, dar acestea detin unitati de poduri mobile care asigura suportul acestora, Romania nu”, scrie Hotnews.ro.
In acest context, USR considera ca este important ca MApN sa clarifice „care au fost argumentele de ordin militar si economic care au condus la luarea deciziei de renuntare la conditia flotabilitatii pentru circa jumatate din totalul numarului de transportoare blindat, precum si cadrul institutional si data la care a fost luata decizia.”
Aceeași sursă media preciza, in luna noiembrie 2017, despre planurile Rheinmetall si despre proiectul AGILIS ce va presupune circa 400 de transportoare blindate amfibii pentru MApN, dezvoltate si construite la Moreni, primul urmand a iesi pe poarta uzinei in 2020.Pe langa achizitia de transportoare Piranha V, statul roman mai este implicat intr-un parteneriat cu nemtii de la Rheinmetall care ar urma sa dezvolte si sa construiasca la Uzina de la Moreni un nou model de transportor blindat ambfibiu denumit Agilis 8X8. Proiectul va fi dezvoltat printr-o firma mixta romano-germana – Romanian Military Vehicle Systems din care statul roman deține 50%.
MApN deplânge tehnica învechită
Transportorul blindat pentru trupe 8×8 constituie un mijloc de transport al grupei de infanterie, precum şi al structurilor de sprijin, absolut necesar pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către Forţele Terestre Române. Acest vehicul asigură o mobilitate sporită şi o protecţie corespunzătoare personalului îmbarcat pe timpul executării misiunilor specifice, în orice zonă de relief, indiferent de timp, anotimp sau condiţii meteorologice.
Tehnica de luptă pe roţi aflată în prezent în dotarea Armatei României este de generaţie veche, fiind depăşită atât din punct de vedere tehnologic, cât şi din cel al caracteristicilor tehnico-tactice, cum ar fi viteza de deplasare, mobilitatea în medii diferite, protecţia personalului, posibilităţile de observare, orientare, comunicaţii etc, susține MApN.
Guvernul României a adoptat, pe 29 noiembrie anul trecut, hotărârea prin care s-au aprobat circumstanţele şi procedura specifică aferente primei etape a programului de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma Piranha 5 şi a suportului logistic iniţial către General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH.
Memorandumul din octombrie prevede două faze pentru Piranha
În octombrie 2017, documentele semnate de Ministerul Economiei și General Dynamics European Land Systems (GDELS) profilau liniile directoare ale” unui parteneriat strategic sustenabil, româno-american, în beneficiul industriei naționale de apărare și al obiectivelor de înzestrare ale armatei române”, afirma ministrul Economiei, Gheorghe Șimon. Potrivit acesuia, fabricarea în comun a vehiculului blindat Piranha V va fi un impuls excepțional pentru relansarea și retehnologizarea producției, dar și pentru perfecționarea angajaților Uzinei Mecanice București (UMB).
Romarm – filiala UMB și General Dynamics European Land Systems vor coopera pentru producerea și livrarea de transportoare auto blindate Piranha V, în diverse configurații, conform cu necesitățile de dotare ale armatei României. Înțelegerile între părțile semnatare se vor derula în două faze. În prima fază UMB va subcontracta de la GDELS asamblarea și fabricarea locală de componente pentru Piranha V. Sub această formă de cooperare va fi livrată prima comandă de vehicule blindate, dintr-un total estimat la 227 de transportoare.
Uzina Mecanică București va propune iar General Dynamics va selecta până la 25 angajați pentru formare la unitățile sale, conform cerințelor companiei americane. Salariații UMB se vor școli la producătorul elvețian de transportoare blindate GDELS- Mowag, care aparține Diviziei de Transportoare Auto GDELS, o unitate de business a General Dynamics Corporation. De asemenea, General Dynamics va asigura retehnologizarea halei de producție, pregătirea și integrarea liniei de asamblare a UMB.
În a doua fază, GDELS va constitui o societate română cu răspundere limitată (GDELS ROM SRL) care va iniția formarea unei societăți mixte române, împreună cu UMB. Acest joint venture va executa a doua comandă, în calitate de contractant principal.
