de Razvan Iorga | aug. 1, 2016 | Federatia Rusa, Info Militar, UE, Uncategorized @ro
Rusia își intensifică eforturi în războiul informațional pe care îl duce în Europa. Rezultatele muncii Moscovei se pot observa deja printr-un aport crescut la euroscepticism și creșterea naționalismului intern în rândul țărilor europene, în care politicienii populiști cresc în sondaje. Empatia față de Ucraina și de ideea de anexare ilegală a peninsulei Crimeea scad, iar Rusia își atinge tot mai multe scopuri politice fără a uzita mijloacele clasice de luptă. Cotidianului britanic The Times a intrat în posesia mai multor informații relevante despre propaganda rusă dusă în interiorul Marii Britanii. Autorităţile de la Kremlin răspândesc dezinformarea prin intermediul noului birou al agenţiei de ştiri Sputnik şi îşi infiltrează oameni în universităţi de elită, în campusuri, centre lingvistice şi culturale, scrie sursa menționată. Mai mulţi analişti au precizat că această acţiune face parte din doctrina militară a Rusiei, care prevede utilizarea, în cadrul conflictelor, a „mijloacelor informaţionale şi a celor non-militare”.
Rusia și-a sporit semnificativ sumele alocate „operațiunilor negre” din presa oficioasă destinată străinătății. În același timp, surse de la vârful NATO au avertizat că Moscova finanțează campanii de dezinformare cu scopul de destabilizare a Europei. Bugetul alocat de Kremlin serviciilor de televiziune, radio și internet cu destinație externă a depășit 300 de milioane de euro pentru 2015, o sporire cu peste 100 de milioane a sumei alocate inițial, potrivit duminicalului londonez Sunday Times.
Agenţiile de informaţii de la Moscova au fost acuzate de experţii americani în securitate cibernetică de hacking împotriva serverelor Comitetului Naţional Democrat, care a nominalizat-o pe Hillary Clinton drept candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. E-mail-urile, publicate de situl WikiLeaks, ar fi parte a unei campanii de discreditare a lui Clinton în avantajul candidatului Partidului Republican, Donald Trump, considerat a fi favoritul președintelui Vladimir Putin la președinția SUA. De altfel, Trump a făcut apel la Rusia să găsească și să publice e-mail-urile lipsă ale candidatei Democrate la președinție, stârnind astfel acuzații că încurajează periclitarea siguranței naționale a Statelor Unite.
Coordonare din inima Scoției
Potrivit The Times, principala ţintă a ruşilor de pe teritoriul britanic este oraşul Edinburgh, care a fost selectat drept locaţie pentru deschiderea sediului central al Sputnik din Marea Britanie. De la lansarea sa, agenţia de ştiri a publicat informaţii care sugerează că parlamentarul laburist Jo Cox ar putea să fi fost ucis ca urmare a unui complot al susţinătorilor Uniunii Europene pentru a influenţa rezultatul referendumului de la 23.06.2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE, aceasta fiind o teorie a conspiraţiei care a fost promovată de televiziunea rusă. De asemenea, vehiculează mitul conform căruia Vestul a fost de acord ca NATO să nu se extindă niciodată la frontiera Rusiei, un aspect important prin care propaganda Moscovei a justificat invazia Ucrainei din 2013.
„Cultura rusă” ca paravan soft power
Sediul Sputnik se află într-o clădire de birouri în care chiriaşii cu contracte pe minimum 5 ani. Predecesoarea sa, agenţia internaţională de ştiri RIA Novosti, a folosit Scoţia pentru testarea unui exerciţiu de propagandă neagră, pretinzând că votul pentru referendumul din 2014, de a rămâne în Regat, a fost falsificat. Povestea a determinat apariţia unei petiţii cu 100.000 de semnatari, pentru renumărarea voturilor.
De asemenea, relatează The Times, există informaţii potrivit cărora Universitatea din Edinburgh a primit din partea Fundaţiei „Russkiy Mir”/ Lumea Rusă suma de 221.000 de lire sterline pentru a găzdui în incinta sa primul centru lingvistic şi cultural de pe teritoriul Marii Britanii, sponsorizat de Moscova. Fundaţia a mai deschis centre şi în cadrul Universităţii din Durham, care a acceptat suma de 85.000 de lire sterline, precum şi la St. Antony’s College din Oxford.
„Russkiy Mir” şi Sputnik au fost create printr-un decret al lui Vladimir Putin. Sputnik, care a fost înfiinţată în 2013, este aripa internaţională a agenţiei de ştiri controlată de guvernul de la Moscova. Este condusă de Dmitry Kiselyov, cunoscut pentru declaraţiile sale homofobe şi pus pe lista neagră a UE cu sancţiuni pentru că a fost propagandistul principal în invazia Ucrainei de către Rusia.
Filiera KGB
„Russkiy Mir” a fost lansată de preşedinte în 2007 şi este condusă de Vyacheslav Nikonov, fost asistent a şefului KGB. Profesorul Nikonov, decan al Universităţii de Stat din Moscova, este nepotul deputatului din perioada regimului stalinist, Vyacheslav Molotov, al cărui pact din 1939 cu naziştii a condus la anexarea statelor baltice de către sovietici.
Acordul pe care profesorul Nikonov l-a semnat cu universitatea, care i-a acordat onorific, un doctorat în 2012, dă fundaţiei sale dreptul de a fi consultată în momentul numirii personalului de la centrul de învăţământ din Scoţia. Vladimir Putin susţine conceptul de „Russian world”/ „Lumea rusă”, care pentru milioane de vorbitori ai limbii din interiorul sau afara graniţelor are o înţelegere comună de „spaţiu vital”/ „living space”. Invazia ţării vecine, Ucraina s-a făcut sub pretextul apărării drepturilor vorbitorilor de limbă rusă din Crimeea.
Avertismentul NATO
Noul comandant al forțelor NATO, generalul american Curtis Scaparrotti, a declarat recent că sporirea resurselor alocate acestor servicii media pe care analiștii occidentali le asimilează unor „operațiuni negre” merge în paralel cu finanțarea unor „campanii de dezinformare” în scopul destabilizării Europei. Acesta a mai spus că Rusia a devenit „un adversar foarte serios” și a cerut Occidentului să lanseze propriile campanii de „operațiuni negre” pentru a contracara Moscova „pe câmpul de luptă”. „Observăm activitățile în cyber-spațiu, vedem influența în Europa în termeni de finanțare a partidelor politice, o anumită dezinformare pentru a construi fapte pe teren care nu sunt de fapt adevărate”, a mai spus generalul Scaparrotti, relatează RFI.
„Eu cred că totuși putem să facem față. Este greu, mai ales în lumea occidentală, deoarece credem în libertatea presei, credem în adevărul în presă, credem în domnia legii și deci avem dificultăți în contracararea acestui lucru, dar va trebui să o facem”, a mai spus comandantul NATO. De altfel, agenția Tass a publicat luni un material din Le Monde Diplomatique care acuză faptul că NATO este un instrument al Războiului Rece și că ar trebui desființat.
de Madalin Necsutu | iul. 28, 2016 | Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Anticipam într-un editorial precedent că ceea ce face Germania în privința Republicii Moldova nu miroase deloc a negocieri, ci a impunere. Una asupra unui stat supus presiunilor din toate părțile și care ar vrea să mulțumească și capra și varza. Ceea ce este însă mai grav este combinația între ascensiunea populismului intern din unele țări din Europa și mutarea atenției de pe crizele interne pe probleme din exterior. Acest lucru îl face și Germania prin acțiunile șefului diplomației, Frank-Walter Steinmeier. Cel care a venit să bată cu pumnul în masa Chișinăului pentru a accepta condițiile separatiștilor transnistreni. Unele care, de facto, nu fac decât să întărească „statalitatea” regiunii. Un fel de aplicare forțată a planului rusesc Kozak. Unul al federalizării pe care și Germania l-a susținut mereu mai mult sau mai puțin vocal. Diferența constă acum în rocada pe care Germania o face cu Rusia. Pentru a fi mai bine primit la Chișinău, Berlinul a preluat rolul de solist în acest concert politic cu sunete stridente, lăsând Moscova la acompaniament.
Muzica nu este deloc una plăcută pentru autoritățile de la Chișinău care se văd din nou strânse între ciocan și nicovală pe această chestiune. Numai că ciocanul este de data aceasta nemțesc. Germania este și ea unul dintre principalii donatori externi, iar deciziile sale au cea mai mare greutate în interiorul UE. De aceea, Chișinăului îi va fi dificil să refuze mărul otrăvit al Berlinului. Totuși, guvernul trebuie să mediteze la faptul că pot primi bani de la FMI și România în cuantum de peste 300 de milioane de euro. Momentum este unul extrem de important, iar o cedare pe cele trei condiționalități – înregistrarea plăcuțelor auto, recunoașterea diplomelor și prefix separat – ar fi echivala cu recunoașterea de facto a separării regiunii de restul R. Moldova. „Oferta de nerefuzat” a fost făcută abil în vremuri de cedări și reforme pentru Chișinău, tocmai în momentul în R. Moldova își revenise din pumni și se îndrepta spre ieșirea din corzi. Aceea gură de oxigen dată de FMI și București, ce va fi continuată și de UE.
Ceea ce este încearcă acum Germania este resuscitarea OSCE-ului, o organizație slabă și prost construită, unde veto-ul Rusiei anulează toate deciziile ce se iau de către ceilalți membri. Aroganța cu care Rusia dictează în tot ceea ce ar trebui să rezolve conflictele înghețate, pe care tot ea le-a provocat, spune totul despre relevanța actuală a OSCE. Steinmeier este într-un număr personal și populist de rebranding politic în perspectiva alegerilor parlamentare din 2017, în care vrea să-i lase pe umeri criza refugiaților Angelei Merkel, iar el să se erijeze în mare „pacificator” la hotarele Europei. Un om care poate dialoga cu Rusia și poate rezolva probleme acolo unde alții au dat greși. Totul pe spatele unor țări precum Republica Moldova, care devine în acest caz victimă colaterală a înțelegerilor ruso-germane și a populismului stângistului Steinmeier. Politica „pașilor micilor”, invocată de Steinmeier recent la Tiraspol, nu poate fi făcută numai într-o singură direcție, cea a cedărilor Chișinăului. Ceea ce se întâmplă acum în R. Moldova va avea apoi inevitabil și un efect de domino care se va repercuta automat apoi și spre rezolvarea conflictului din estul Ucrainei.
Diplomația română pare depășită de situație și nu a luat nicio poziție în această problemă. Totuși, există multe voci la București care și-ar dori decuplarea R. Moldova de la acest bagaj sovietic și extrem de retrograd reprezentat de regiunea separatistă transnistreană. Unul care ține R. Moldova în loc și pe care, de facto, Chișinăul ar fi incapabil să-l mai gestioneze vreodată. Numai dacă privind spre UTA Găgăuzia, ne putem da seama că afirmația nu este deloc una prea tare.
Totuși, la nivel geopolitic mai mare, revine în actualitate viziunea de acum circa 100 de ani a liderului polonez Josef Pilsudski din timpul Primul Război Mondial și a sa teorie a Intermarium-ului (Międzymorze). Cea a unei alianțe de la Marea Baltică, până la Marea Neagră, care să funcționeze ca o contrapondere a tendințelor imperialiste ale Germaniei și Rusiei.
Continuare pe EvZ Moldova
de Madalin Necsutu | iul. 18, 2016 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Finalul săptămânii trecute a fost zguduit de un scenariu pe care cu greu îl putea anticipa cineva într-o țară a sistemului colectiv de apărare mondială ce se întinde pe mai multe continente. Sau mai simplu, NATO. Chiar dacă Turcia are un soi de tradiție în loviturile militare date de la fondarea Turciei moderne, în 1923, de către Mustafa Kemal Ataturk, scenariul unei astfel de lovituri în ziua de astăzi era puțin probabil. Ceea ce este mai important este caracterul în lanț pe care astfel de acțiuni îl provoacă și cât de periculoase sunt ele pentru climatul de securitate regional.
Imediat după lovitura militară din Turcia, au urmat neliniști în Armenia și apoi în Kazahstan. Chiar dacă unda de șoc a acțiunii din Turcia s-a propagat în zona Caucazului și a Asiei, este bine ca Republica Moldova să tragă învățurile de rigoare din toată această poveste. Și anume că nimeni nu mai este în siguranță, iar războiul modern, de tip hibrid, așa cum mai este el numit acum, are mai degrabă un caracter de „blitzkrieg multivectorial” și poate îngenunchea rapid o țară, dacă este urmată rețeta completă.
Tocmai de accea, soldații R. Moldova trebuie să fie pregătiți la orice oră, iar acest lucru nu se poate face decât prin concursul și ajutorul celor mai antrenați soldați, respectiv cei din blocul NATO. Un colos ce dispune de resurse materiale și umane uriașe și care este recunoscut pentru profesionalismul și experiența sa în arta războaielor. Nu trebuie să fii vreun Clausewitz să vezi faptul că la numai câțiva zeci de kilometri de Capitală stau trupe ostile autorităților centrale de la Chișinău și alături de acestea tot felul de „pacificatori” și străjeri ai depozitelor de muniții ale fostei armate sovietice a XIV-a care se pot transforma imediat în „omuleți verzi”. Oameni de „nădejde” la nevoie!
De aceea neutralitate invocată cu atât aplomb de militanții politici pro-ruși din Moldova, deghizați sub haina de „patrioți”, trebuie să ridice întrebări serioase. Dacă nu sunt militarii instruiți și echipați cu tehnici moderne de luptă, cum pot face față ei unor posibile atacuri? Cum pot apăra ei poporul nepregătiți și neinstruiți, așa cum cer „patrioții” pro-ruși din zona de stânga această țară? Povestea aceasta cu neutralitatea politică nu are nicio legătură cu neutralitatea de facto a pregătirii militarilor moldoveni pentru a-și apăra bucata de pământ. Cei care militează pentru neutralitate, pe lângă faptul că sunt ridicoli, sunt de facto și niște anti-patrioți, dacă pot spune așa, deoarece vor să lase R. Moldova slabă în fața unor amenințări iminente și cât se poate de reale. Mai grav este că acest „patriotism” ascunde de fapt sentimente adverse față de NATO și UE și filo-rusism.
La fel ca și ceea ce înseamnă UE, este nevoie să fie explicat în Republica Moldova și ce înseamnă NATO. Alianța nu este un sperietoare, ci un garant al stabilității și securității de câteva zeci de ani a lumii civilizate. Tocmai prin faptul că Rusia duce în această zonă un război propagandistic intens, componentele enumerate mai sus sunt transformate exact pe invers. Adică, pericol și nesiguranță. Încă de la fondarea NATO, nu am văzut nicio agresiune externă a vreunui stat membru de către o altă entitate, dar în schimb au existat mai multe războaie în zona sateliților ex-sovietici, precum Ucraina, Republica Moldova, Georgia sau Armenia.
Toate cu câte o „moștenire”, sau mai bine zis o matrioșkă a Moscovei, sub forma unor conflicte înghețate sau chiar deschise. NATO nu este o opțiunea, ci este o necesitate pentru R. Moldova.
Concluzia opiniei pe EvZ Moldova
de Madalin Necsutu | iul. 11, 2016 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ca un trabuc cubanez, R. Moldova a ajuns să fie învelită în totul felul de foi. Unele mai bune, altele mai rele. Totul pare un pic haotic, iar din hățișul de hârtii scapi foarte greu. Pe de o parte, avem foile lumii occidentale care ar vrea să ia „pe umerii săi largi” o Moldovă tot mai expusă pericolelor. Pe de cealaltă parte, avem foile rusești care nu arată deloc ca acele 95 de teze reformiste ale Martin Luther din secolul XVI, ci mai degrabă ca unele ale șantajului și țepei finale. Pentru cine are ochi să vadă, astfel de „foi otrăvite” au fost servite de către Moscova și Ucraina în urmă cu câți ani, sub forma unui împrumut ce ar fi trebuit să scoată țara de pe axul european. A urmat Euromaidanul, iar acum țara se află într-un război de uzură ce se va finaliza, cel mai probabil, cu un nou conflict înghețat. Întâi vin foile, apoi haosul.
Stând strâmb și judecând drept, R. Moldova are două opțiuni cărora ar trebui să le dea curs: foaia de parcurs europeană și cea rusească. Dacă prima cere sacrificii și reforme, cea de-a doua este mai mult un „carte blanche” în care nu prea știm ce se regăsește. Nimeni nu vorbește ceva anume despre acest posibil document. Un soi de momeală care face o referire abstractă la deblocarea embargoului economic impus de Moscova pentru produsele alimentare moldovenești. De altfel, Moscova nici nu vrea nimic concret, ci doar să abată atenția guvernanților de la Chișinău de la drumul concret și greu al reformelor, mizând tocmai pe ambiguitatea și pendularea Chișinăului între cele două spații. Dacă până acum Moscova critica politica „bățului și a morcovului” pe care UE o aplică în estul său, Moscova și-a croit și ia un băț, numai că a uitat să pună și un morcov în față. Iar faptul că tocmai Rogozin a fost trimis să fluture această ramură de măslin în „coteț”, așa cum denumea el nu demult R. Moldova, spune totul despre intențiile reale ale Moscovei. Poate „dobitoacele” din Ferma Animalelor vor auzi cântecele de sirenă ale Moscovei și vor schimba macazul și ele pentru a se sprijini pe „umerii largi” ai Rusiei. Așa cum fac „frații” nistreni de peste râu.
Dacă în primele cazuri vorbim de două foi ce au caracter politico-economic, Moldova a mai fost inclusă recent pe o foaie. Numai că de data asta este una care oferă numai avantaje. Din gama celor care contează cu adevărat și care pot oferi Moldova un băț. Nu din acela cu care poate să lovească, ci doar să se apere de amenințările iminente care o așteaptă. Faptul că R. Moldova a fost inclusă în declarația finală a summit-ului NATO de la Varşovia și angajamentele pe care Alianța și le-a luat față de Chișinău, nu poate reprezenta decât un succes pentru autoritățile din domeniu apărării și al politici externe. Poate cea mai importantă mențiune a R. Moldova într-un document internațional oficial, de după semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Perseverența, și chiar încăpățânarea tuturor miniștrilor Apărării de la Chișinău de a împinge colaborarea cu NATO spre un nou nivel, începe să dea roade. Pe lângă oferirea de tehnică, expertiză și training-uri militare, NATO se angajează și în scris fața de Chișinău, prin documentele cele mai importante pe care pe adoptă.
Concluzia pe EvZ Moldova
de Mihai Cernev | iun. 4, 2016 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, amenintata de o noua ofensiva militara rusa
In urma consolidarii prezentei militare ruse in regiunea de est a Ucrainei a fost întărită activitatea de cercetare și echiparea tehnica generala a trupelor ucrainene de pe linia de demarcatie, a declarat Petro Poroșenko, președintele Ucrianei, în timpul unei conferințe de presă, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
„Potrivit rapoartelor de informații, în Donbas au sosit noi unități ale forțelor speciale ruse. Noi avem aceste date. Stim si numele brigazii, efectivul – informatiile au fost transmise către partenerii noștri internaționali – locul de desfășurare permanentă”, – a declarat Poroșenko. „Rusia utilizează agresiunea din estul Ucrainei ca pe un teren de testare pentru cele mai noi arme. Pentru război electronic, de comunicații, mijloace de suprimare a sistemelor noastre radar pentru artilerie. Am învățat să luptam impotriva acestor mijloace, inclusiv cu ajutorul partenerilor noștri. Am strans consiliul de război, a fost dezvoltata o criptogramă, a fost imbunatatit serviciul de culegere a informatiilor, am sporit protectia, dotarea cu echipamente tehnice. Reacție este deja vizibila” a mai declarat șeful statului ucrainean.
Ordin secret dezmintit
„Nu vom permite sa moara soldații noștri, în același timp, insist asupra faptului că Ucraina poate opri orice operațiuni ofensive ale oricărui număr de trupe rusești. Situatia este radical diferita fata de 2014 ..” a mai declarat Poroșenko. Presedintele dela Kiev a dat lamuriri si in ceea ce priveste procedura focului de raspuns pe linia de demarcatie, dezmintind zvonurile despre „un ordin secret”, care interzice raspunsul la atacurile cu proiectile si arme de foc ale inamicilor.
”Vreau să resping acest nonsens. Știți, când cineva la Kiev scrie pe Facebook: „Stăm în tranșee sub foc, așteptăm permisiunea de a deschide focul de răspuns”… Nu glumesc. Ei uită să dezactiveze serviciul de geolocalizare, care ne arata clar cine sunt… Singurul lucru de care sunt multumit astazi este ca a scazut mult fata de 2014 numarul celor care vor să destabilizeze situația „ a declarat Poroșenko.
„Decizia de a deschide foc de raspuns aparține comandantului unitatii, el nu este obligat sa se consulte cu superiorii daca este vorba despre foc de raspuns. Mai mult chiar, comandantul este obligat, în cazul in care există o amenințare la adresa vieții – să ordone deschiderea focului. Repet, singura interdictie este cea de a deshide focul primul. Dar dacă sunt identificate grupuri de recunoaștere sau sabotaj ale inamicului, care reprezinta o amenințare, poate deschide focul. Asa ca nu exista proceduri de aprobare” a mai subliniat șeful statului ucrainean.
„Dacă el (comandantul – n.r.) a deschis primul focul – va fi o investigație, va răspunde. Daca a deschis foc de răspuns, a aparat – va fi decorat. Nicio alta instrucțiune secretă nu există!” a incheiat Poroșenko.
Bilant ONU
Cel puţin 9.371 de persoane au fost ucise, iar alte 21.500 au fost rănite în conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, anunţă Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, citat de mass-media internationala. „În total, în perioada aprilie 2014 – 15 mai 2016, în estul Ucrainei au fost 30.903 victime, în rândul armatei, civililor şi grupurilor militare separatiste. Acest bilanţ include 9.371 de persoane ucise şi 21.532 rănite” subliniaza Naţiunile Unite. „După doi ani, situaţia în estul Ucrainei rămâne instabilă şi ar putea să evolueze spre un conflict latent”, mai precizează Naţiunile Unite.
Tortura, folosita de ambele parti
Tortura a fost aplicata în mod sistematic de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de către separatiștii proruși, a declarat asistentul Secretarului General al ONU pentru Drepturile Omului, Ivan Simonovic, transmite agenția ucraineană Unian, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
El a spus că, în anumite regiuni, lipsa de respect pentru drepturile omului a devenit un fapt cotidian. Simonovic a mai precizat că SBU realizează rețineri și utilizează sistematic tortura împotriva persoanelor suspectate că simpatizează separatiștilor.
Misiunea de monitorizare a Organizației Națiunilor Unite va prezenta in curand un raport privind situația din Ucraina. În raport se vorbește despre „sute de cazuri de detenție ilegală, tortura și rele tratamente”, atât din partea separatiștilor, cât și din partea serviciilor secrete de la Kiev.
Anterior, o Comisie a ONU a fost împiedicată să cerceteze respectarea drepturilor omului în Ucraina, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei a interzis Comisiei să viziteze locul de detenție în care se presupunea ca exista persoane deținute ilegal. Reprezentanții SBU au motivat refuzul vizitării prin faptul ca printre membrii Comisiei era și un cetățean rus.
Presiuni ruse
Ucraina trebuie să-și reformeze Constituția conform solicitărilor celor două regiuni separatiste proruse din est, înainte de a recupera din mâinile rebelilor rusofoni controlul asupra graniței cu Rusia, a declarat ambasadorul rus pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Alexandr Lukașevici, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
‘Restituirea totală către Ucraina a controlului asupra frontierei statale este una dintre ultimele etape’ ale aplicării acordurilor de pace de la Minsk, ‘precedată de o soluție politică integrală reprezentată de o reformă constituțională’, a indicat Lukașevici. Acordurile de la Minsk, a continuat diplomatul rus, mai solicită celor două părți aflate în conflict să negocieze direct soluționarea acestuia, inclusiv printr-o reformă constituțională care trebuie să garanteze autonomia republicilor din Donbas, respectiv Donețk și Lugansk.
Kiev, vinovatul de serviciu
Inaltul oficial rus a mai subliniat toate chestiunile politice încă nesoluționate deși a trecut mai mult de un an de când au început reuniunile Grupului de Contact de la Minsk, singurul mecanism de dialog în care se întâlnesc reprezentanții Kievului și cei ai separatiștilor proruși.
‘Trebuie să convină asupra organizării alegerilor locale (în estul Ucrainei) și asupra revizuirii legii privind statutul special al regiunii (Donbas), să aplice punctul privind amnistia prin adoptarea unei legi care să interzică urmărirea penală’ a combatanților, a enumerat el condițiile separatiștilor, reflectate și în poziția Moscovei.
Reamintim ca guvernul de la Kiev refuză să recunoască legitimitatea autorităților autoproclamate în aceste două republici, cerând totodată Rusiei să-și retragă trupele din estul Ucrainei și să restituie militarilor ucraineni controlul asupra părții ucrainene a graniței dintre cele două țări.
Între timp, în estul Ucrainei, continuă confruntările sporadice între armata ucraineană și separatiști, numeroasele acorduri de încetare a focului fiind toate încălcate.
Consolidare militara rusa
Rusia a început desfășurarea a două brigăzi de infanterie mecanizată la frontierele ei occidentale, în apropierea Ucrainei, ca răspuns la intensificarea activității NATO în Europa de Est, a declarat vineri o sursă militară rusă agenției Interfax, citată de mass-media internationala. „În timp ce se formează trei noi divizii (care să fie dislocate la frontierele cu Europa), au fost reamplasate către frontiera occidentală două brigăzi de infanterie mecanizată care anterior erau bazate în centrul țării” a subliniat sursa.
Brigada a 28-a mecanizată a început dislocarea dinspre Ekaterinburg (zona Munților Urali) către regiunea Briansk, în timp ce Brigada a 23-a își va muta amplasamentul din Samara (Volga inferioară) către regiunea Belgorod, „măsuri care sunt fără nicio îndoială un răspuns în fața activității crescânde a NATO în apropierea frontierelor Rusiei”, a mai spus reprezentantul armatei ruse.
Această informație apare la două zile după ce publicații din Ucraina și Belarus au relatat că armata rusă a relocat la sfârșitul lunii mai 2016 Brigada a 28-a mecanizată în zona orașului Klințî din Briansk.
Noi baze ofensive
Ziarul ucrainean Segodnia a scris că armata rusă a relocat trupe și blindate de-a lungul graniței cu Belarus, unde ar intenționa să creeze baze militare cu un potențial ofensiv considerabil. Publicația de la Kiev se bazează pe informații și fotografii furnizate de organizația ucraineană de experți militari și voluntari InfoNapalm, care nu doar că monitorizează trupele ruse din Donbas — teatrul unui conflict armat din estul Ucrainei — ci și urmărește mișcările trupelor ruse de-a lungul graniței Federației Ruse cu Belarus și Ucraina.
In luna mai 2016, potrivit InfoNapalm, militari ai Brigăzii 28 motorizate din Ekaterinburg au sosit la Klințî (regiunea Briansk), fapt relatat si de site-ul opoziției belaruse Charter97.org. Orașul Klințî este situat în apropiere de frontiera rusă cu Belarus și cu Ucraina, in regiunea Breansk, coridor militar traditional pentru armatele tariste, sovietice si ruse in actiunile lor ofensive impotriva statelor europene.
Rusia încearcă să creeze o așa-numită „linie de apărare”, consideră pe de altă parte jurnaliștii de la Charter97.org, dar potrivit mass-media ruse ar fi vorba de „un pumn blindat superputernic”, ca o contrapondere la NATO.
De altfel și ministrul apărării al Federatiei Ruse, Serghei Șoigu, a anunțat la începutul anului crearea a trei noi divizii de infanterie mecanizată care vor avea bazele în regiunile Voronej și Rostov, învecinate cu Ucraina, precum și în regiunea Smolensk, la frontiera cu Belarus.
Vazduhul din Romania si Bulgaria, aparat de Polonia
Actiunile militare ruse continua sa trezeasca nelinisti in statele NATO, care si-au intensificat colaborarea in cadrul Aliantei. Astfel, potrivit „Radio Polonia”, care il citeaza pe adjunctul ministrului apărării din Polonia, Tomasz Shatkovsky, avioanele de lupta poloneze vor participa la misiunea de poliție aeriană a NATO în cerul Bulgariei și României.
Potrivit acestuia, prin participarea la patrularea spațiului aerian deasupra Balcanilor, Varșovia vrea să demonstreze că Polonia este preocupata nu numai cu privire la propria siguranță, dar, de asemenea, sprijină partenerii din NATO. Shatkovsky spune ca misiunea NATO din România și Bulgaria se va desfasura pe bază de rotație, iar contingentele din statele aliate se vor schimba la fiecare câteva luni.
Misiunile de patrulare ale avioanelor poloneze in zona balcanica ar putea începe în toamna anului 2016.
Raspuns NATO in Marea Baltica
Tot ca un raspuns la consolidarea prezentei ruse in Baltica, la Tallinn au sosit 15 nave de război ale NATO pentru a participa la exercițiile internaționale Baltops, relateaza surse militare NATO, citate de mas—media internationala.
Navele, de diferite tipuri, de la distrugatoare si fregate pana la nave puitoare de mina si patrulare, vor fi prezente în zona exercițiului pe parcursul a cateva zile. Din partea Forțelor Navale ale Estoniei vor participa la exerciții unitatile de mine, si 80 de marinari, inclusiv din fortele speciale ale flotei acestui stat baltic, membru NATO.
Exercițiile militare Baltops vor avea loc între 3-19 iunie. La ele vor participa aproximativ 4.500 de persoane, 50 de nave și 60 mijloace de transport aerian ale membrilor si partenerilor NATO (18 state). Exeritiile Baltops se desfasoara pentru a 44-a oara și vor include acțiuni pe mare, în aer și pe uscat.
