de Razvan Iorga | mai 30, 2012 | Balcani, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
O noua runda de negocieri bilaterale privind tematica delimitarii spatiilor maritime ale Romaniei si Bulgariei in Marea Neagra s-a desfasurat in perioada 29-30 mai la Bucuresti, informeaza diplomatia de la Bucuresti. „Discutiile s-au purtat la nivel de experti, delegatiile fiind conduse de sefii departamentelor juridice din ministerele afacerilor externe si avand in componenta specialisti din cadrul institutiilor competente din cele doua tari”, precizeaza un comunicat al MAE. Conform sursei citate, negocierile urmaresc „convenirea unei linii de delimitare intre spatiile maritime ale Romaniei si Bulgariei din Marea Neagra care sa fie echitabila si conforma cu normele dreptului international in materie”. Partile au convenit ca negocierile vor continua in cea de-a doua parte a acestui an, mentioneaza MAE. in 20 martie, ministrul de Externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu, declara ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala” dintre Romania si Bulgaria, el explicand ca este vorba despre 17 kilometri patrati si ca vor avea avea loc discutii cu experti bulgari. El a explicat atunci ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala dintre cele doua state”. „E drept, este vorba de 17 kilometri patrati, nu de foarte mult, dar intre state europene, state cat se poate de cooperante in foarte multe planuri, nu vad de ce, foarte rapid, astfel de lucruri nu pot fi rezolvate”, a adaugat Diaconescu.
Tatonari bilaterale
Romania si Bulgaria au negocieri referitoare la delimitarea din Marea Neagra de mai bine de 20 de ani, pana in prezent avand loc 17 runde de negocieri, dintre care ultima in decembrie 2011, la Sofia, a declarat, pe 21 martie, purtatorul de cuvant a MAE bulgar, Vesela Cherneva. „Bulgaria si Romania au negociat privind delimitarea in Marea Neagra de mai bine de 20 de ani. Ultima runda de negocieri, cea de-a 17-a, a avut loc in luna decembrie, la Sofia”, a spus ea. Cherneva a spus ca a 18-a runda este programata pentru anul acesta si va avea loc la Bucuresti. Ea a tinut sa sublinieze ca negocierile se defasoara „intr-o atmosfera de prietenie” si ca ambele parti doresc incheierea unui acord bilateral. „Nu consideram acest subiect o problema in relatia noastra bilaterala, care e de buna vecinatate si care se dezvolta in contextul apartenentei noastre comune la UE”, a mai spus ea. Ulterior, pe 21 martie, MAE roman a precizat ca ar fi avut loc cu partea bulgara numai 14 runde de negociere. „Romania si Bulgaria sunt angrenate de mai mult timp intr-un proces de negocieri privind delimitarea marilor teritoriale, a suprafetelor de platou continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua tari in Marea Neagra. Negocierile romano-bulgare pe tema delimitarii spatiilor maritime au debutat in anul 1994, pana in prezent avand loc 14 runde”, a precizat MAE roman.
Miza South Stream
De asemenea, pe 21 martie surse diplomatice declarau ca portiunea de platou continental din Marea Neagra aflata in disputa intre Romania si Bulgaria este situata intr-o zona prin care este proiectata trecerea conductei Southstream. Proiectul Southstream vizeaza construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia catre Bulgaria, prin Marea Neagra, si, mai departe, catre Grecia, Italia si Austria. De asemenea, potrivit surselor citate, in cazul solutionarii favorabile Romaniei a litigiului, s-ar asigura peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei, ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia in cazul in care proiectul Nabucco ar fi finalizat. Potrivit acelorasi surse, Bulgaria ar fi inceput deja discutii cu Exxon referitoare la zona in litigiu. Sursele citate au mai declarat ca portiunea respectiva, care de fapt ar avea aproximativ 300 de kilometri patrati, nu este singura chestiune legata de frontiera cu Bulgaria, in opinia Bucurestiului. Astfel, Romania ia in calcul deschiderea de discutii cu Bulgaria pentru recalcularea frontierei de pe Dunare, care conform regulilor, este trasata pe mijlocul firului de apa. Rediscutarea ei ar fi necesara, au sustinut sursele citate, in contextul erodarii naturale a malului bulgaresc. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a declarat, pe 23 martie, referitor la disputa privind frontiera maritima dintre Bulgaria si Romania, ca „este absurd ca, in secolul XXI, sa vorbesti despre pretentii teritoriale facute de un stat membru al Uniunii Europene”. Borisov a facut aceasta afirmatie in Parlament, dupa ce liderul partidului nationalist Ataka Volen Siderov i-a cerut sa prezinte o pozitie privind „pretentiile teritoriale ale Romaniei fata de Bulgaria”. Pe 25 martie, 100 de persoane s-au adunat in fata Ambasadei Romaniei din Sofia pentru a denunta presupusele pretentii teritoriale ale Romaniei fata de Bulgaria.
de Anatol Terzi | mai 22, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Chicago, că SUA şi UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene.
„Formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind prin negocieri în interiorul sistemului deja creat de 5+2. Nici SUA, nici UE nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene”, a spus Traian Băsescu după Summitul NATO de la Chicago. El a arătat că declaraţia adoptată cu ocazia Summitului Alianţei „reflectă un obiectiv de politică externă românesc” legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate”.
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat, luni, că NATO îşi menţine, prin declaraţia adoptată la summitul Alianţei de la Chicago, interesul pentru Balcanii de Vest. El s-a declarat mulţumit de faptul că în documentul adoptat la Chicago sunt reprezentate obiectivele pentru care „ne-am bătut când a fost summitul de la Bucureşti”.
„Aş începe cu zonele de vecinătate pentru România. Atunci când veţi consulta Declaraţia summitului, veţi vedea că se menţine interesul NATO pentru Balcanii de Vest, pentru vecinătatea estică, adică Marea Neagră, Caucazul de Sud. De asemenea, Declaraţia summitului reflectă un alt obiectiv de politică externă românesc care a fost legat de elementele de risc la securitatea naţională generate de conflictele îngheţate. Veţi vedea menţionată în Declaraţia summitului şi problema Transnistriei, în mod special o menţiune pentru Transnistria, precum şi reafirmarea organizaţiei noastre, reafirmarea Alianţei cu privire la susţinerea fără rezerve a principiului de drept internaţional generat de suveranitatea statelor precum Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan. Iată, alt element de interes pentru noi care este reflectat aşa cum l-am susţinut întotdeauna. De asemenea, pentru Transnistria aş face o menţiune specială: formatul de soluţionare a conflictului transnistrean este văzut de Alianţă ca fiind, prin negocieri, în interiorul sistemului deja creat de 5+2, deci nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu se situează în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene. „, a declarat Traian Băsescu.
de Anatol Terzi | mai 21, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Bulgaria nu va fi implicată în nicio dispută teritorială cu România pe tema rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră, dă asigurări ministrul bulgar al Economiei, Energiei şi Turismului, Delian Dobrev.
În opinia lui Dobrev, cele două ţări nu vor ajunge la dispute teritoriale, dat fiind că amândouă au rezerve de gaze naturale în propriile zone economice din Marea Neagră, informează presa de la sud de Dunăre. Dobrev se referă la disensiunile dintre Bulgaria şi România privind un perimetru de 17 kilometri pătraţi situat în Marea Neagră, la frontiera dintre cele două state.
România a sugerat deja că disputa poate fi soluţionată de o instanţă de arbitraj. Bulgaria insistă însă pe negocieri bilaterale, transmite Mediafax. Dobrev a reamintit că Guvernul bulgar a reformulat recent textul care instituia un moratoriu privind extracţia gazelor de şist. „Acum, nu mai există obstacole în privinţa exploatării gazelor naturale convenţionale. Sperăm că sunt suficiente rezerve de gaz în Marea Neragră. Nu intenţionăm să intrăm în conflict cu România pe tema acestor gaze. România a descoperit 40 de miliarde de metri cubi de gaze în zona sa din Marea Neagră. Vom începe exploatarea zăcămintelor chiar acum. Zona care aparţine Bulgariei este mai mare decât cea a României”, a spus el.
de Anatol Terzi | mai 9, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Intelligence, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Tancurile Federatiei Ruse, pregatite sa intre in Caucaz
Armata Federaţiei Ruse anticipează ca pana in vara anului 2012, va avea loc un atac occidental asupra Republicii Islamice Iran, motiv pentru care a fost eleborat un plan de detaşare a trupelor ruse în Armenia, fosta republică sovietică aflată în aria de influenţă a Moscovei şi care are graniţă comună cu Iranul. Mass-media rusa, citata de presa regionala, relata recent ca situaţia din Siria şi Iran “face ca Rusia să îşi îmbunătăţească prezenţa militară în Caucazul de Sud, zona caspică şi mediteraneană şi în cea a Mării Negre”. Sursele citate de publicaţii apropiate Kremlinului spun că pregătirile au început în urmă cu doi ani, când baza militară 102 din Armenia a fost modernizată. Familiile militarilor de la baza Gyumri din Armenia au fost evacuate, atragand dupa sine un mini-exod al cetatenilor rusi din regiune.
Punct strategic
“Baza militară 102 este un punct cheie în Caucazul de Sud. Ocupă o poziţie geopolitică importantă, dar Kremlinul se teme că va pierde acest avantaj”, spun surse militare ruse. Sursele citate mai mentioneaza ca „Baza 102” este aprovizionată pe calea aerului, deoerece căile terestre trec prin Georgia, aliat al SUA, şi sunt blocate. Militarii ruşi iau în calcul că Georgia va ameninţa şi securitatea rutelor aeriene de aprovizionare, în cazul unui conflict, mai ales că SUA au reluat procesul de înarmare a Georgiei, oprit dupa războiul din 2008.
“Este posibil să folosim mijloace militare pentru a sparge blocada georgiană şi să stabilim coridoarele de transport care duc spre Armenia, spune Iuri Netkacev, fost comandant adjunct al forţelor din Transcaucazia.
La randul sau, seful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Viktor Ozerov, declara că a pregătit un plan în cazul unui atac occidental şi israelian asupra Iranului, relatează mai multe publicaţii vestice. “Iranul este vecinul nostru. Dacă Iranul este implicat într-o actiune militară, aceasta este o ameninţare directă la adresa securităţii noastre”, a declarat şi fostul ambasador rus la NATO, Dmitri Rogozin, acum vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial şi reprezentant al Moscovei în negocierile privind Transnistria.
Consecinţe impredictibile
Surse din Ministerul rus al Apărării precizează că Israelul nu are o forţă militară suficientă pentru a se angaja într-un război în Iran şi că va avea nevoie de sprijinul SUA. Aceleaşi surse arată că un asemenearazboi poate avea “consecinţe impredictibile” şi că Rusia poate lua parte la conflict, deoarece acesta îi ameninţă intersele vitale în regiune.
În acest context, Rusia va organiza exerciţiul militar Kavkaz 2012 şi a detaşat în regiune echipamente de comunicaţii care folosesc sistemul GLONASS, omologul rusesc al GPS. “Forţele aeriene din Districtul Militar Sud au fost înarmatae în proportie de 100% cu avioane de luptă şi elicoptere noi”, spune Pavel Felgenhauer, expert la Jamestown Foundation din Washington. Totodată, ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdyukov, a declarat că în Stavropol şi Kislovodsk au fost detaşate trupele de elită ale spionajului militar (GRU)-Spetznaz.
Azerbaidjan, posibila tinta pentru Moscova
Nu doar Georgia, ţară care urmăreşte intens să primească Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, ci şi Azerbaidjanul este un motiv de îngrijorare pentru Rusia. Azerbaidjanul are relaţii tot mai apropiate cu Israelul, iar potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, preşeditele Ilham Aliev a declarat că relaţia cu Tel Avivul este caun iceberg-90% din ea nu se observă. Statul Israel a ajuns să obţină chiar dreptul de a folosi baze aeriene azere în cazul unur misiuni de salvare a piloţilor israelieni în Iran, spun surse militare americane citate de The Washington Post. Israeul a decis să vândă echipamente militare în valoare de 1,6 miliarde de dolari Azerbaidjanului.
“Forţelor din Transcaucazia li se poate da ordin să lovească la sud şi să prevină astfel instalarea unor baze militare SUA înTurkmenistan. Astfel s-ar realiza legătura cu trupele din Armenia şi s-ar prelua controlul asupra coridorului energetic sudic prin care gazele din Azerbaidjan şi Turkmenistan ajung în Europa”, explica Felgenhauer. “Printr-o singură acţiune militară rapidă, Rusia îşi poate asigura controlul asupra Caucazului şi al bazinului caspic, punândVestul în faţa faptului împlinit, iar Occidentul, mult prea preocupat cu Iranul nu va riposta. Totodată, un asemenea conflict încununat de o victorie poate ralia populaţia Rusiei în jurul Kremlinului, permiţând şi zdrobirea mişcarilor prodemocraţie. În cele din urmă, o asemenea manevră va duce, probabil, la distrugerea regimului Saakaşvili din Georgia” a mai adaugat acesta.
de Anatol Terzi | apr. 28, 2012 | Alte regiuni, Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Chinezii sunt interesaţi de obţinerea concesiunii cel mai mare port la Marea Neagră al Bulgariei, Varna.
Investitorii chinezi îşi manifestă interesul pentru acest port, conform declaraţiilor făcute de ambasadorul Chinei în Bulgaria, citat de presa bulgară. Dintre oraşele membre ale Euro-Regiunii Mării Negre, Varna este cel mai mare ca număr de locuitori. În aprilie 2008, în Varna a fost desemnat sediul pentru „Euro-Regiunea Mării Negre” de către Consiliul Europei.
Multe dintre statele europene îngenuncheate de criză au făcut apel la ajutorul Chinei, ţara cu cele mai mari rezerve valutare din lume. Vizite după vizite şi declaraţii de prietenie şi susţinere fără precedent au loc între preşedinţi şi premieri europeni şi omologii lor chinezi. După ce, în urmă cu doar trei ani, europenii impuneau plafoane fondurilor de investiţii chineze deţinute de stat, SAFE (State Administration of Foreign Exchange) şi CIC (Chinese Investment Corporation). „Oficialii UE mi-au cerut ca investiţiile noastre să nu depăşească 10% din capital“ declara plin de sarcasm, în 2009, şeful CIC, Lou Jiwei. Acum, lucrurile s-au schimbat radical.
Compania de stat chineză COSCO a semnat un acord pe 35 de ani pentru închirierea facilităţilor celui mai mare port european de pasageri, Pireu. Până în 2015, portul va putea prelua 3,7 milioane de containere anual, faţă de 800.000 în prezent. În plus, băncile chineze au pus la dispoziţia companiilor maritime elene 267,8 milioane USD pentru achiziţionarea de noi nave. Cu o condiţie: vapoarele să fie fabricate în China. Premierul Wen Jiabao a promis şi un fond de cinci miliarde de dolari, destinat companiilor din Grecia, pentru investiţii.
Interes pentru România
De asemenea, oamenii de afaceri chinezi sunt interesaţi să investească în România în proiecte din agricultură, IT, infrastructură şi energie, subiectul fiind discutat în întâlnirea avută, joi, de premierul Mihai Răzvan Ungureanu cu omologul său chinez, Wen Jiabao. Întâlnirea a fost organizată la Varşovia, unde premierul Ungureanu participă la o reuniune de lucru a prim-miniştrilor din ţările central şi est-europene cu premierul chinez, Wen Jiabao, cu prilejul lucrărilor Forumului Economic „Polonia-Europa Centrală-China”.
„A fost o discuţie axată pe oportunităţile economice pe care le pot fructifica cele două ţări. Partea română a venit cu o listă care cuprinde atât propuneri concrete pentru partea chineză, cât şi direcţii strategice de investiţie. Trebuie să remarcăm deschiderea părţii chineze pentru a analiza aceste propuneri şi a le împărtăşi ulterior departamentelor speciale. În acelaşi timp, există o propunere agreată, prin care partea chineză să vină cu un mecanism de finanţare pentru diverse proiecte în parteneriat româno-chinez”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu. El a arătat că oficialii români speră să echilibreze balanţa comercială cu statul chinez şi să dezvolte relaţiile turistic-culturale, să identifice noi oportunităţi de studii pentru români în China şi să deschidă piaţa românească „pentru tot ce înseamnă investiţii chineze”.
Miliarde de dolari pentru salvarea Europei
China va înfiinţa o linie de credit de 10 miliarde dolari pentru proiecte de infrastructură în Europa Centrală şi de Est şi un fond de 500 milioane dolari pentru investiţii în regiune, a declarat, joi, premierul chinez, Wen Jiabao. Beijingul vizează o creştere a schimburilor comerciale cu regiunea la 100 miliarde dolari în 2015.
Premierul, aflat în Polonia în cadrul unei serii de vizite în Europa, a afirmat că situaţia economiei globale s-a îmbunătăţit în acest an, dar recuperarea este încă fragilă. „Situaţia economiei mondiale a arătat unele îmbunătăţiri în acest an, dar baza unei recuperări este fragilă şi există, încă, incertitudini încă mari”, a spus Wen, la forumul economic la Varşovia. China va creşte importurile din statele Europei de Est pentru a ajuta la rezolvarea dezechilibrelor comerciale, a afirmat oficialul chinez.
O noua runda de negocieri bilaterale privind tematica delimitarii spatiilor maritime ale Romaniei si Bulgariei in Marea Neagra s-a desfasurat in perioada 29-30 mai la Bucuresti, informeaza diplomatia de la Bucuresti. „Discutiile s-au purtat la nivel de experti, delegatiile fiind conduse de sefii departamentelor juridice din ministerele afacerilor externe si avand in componenta specialisti din cadrul institutiilor competente din cele doua tari”, precizeaza un comunicat al MAE. Conform sursei citate, negocierile urmaresc „convenirea unei linii de delimitare intre spatiile maritime ale Romaniei si Bulgariei din Marea Neagra care sa fie echitabila si conforma cu normele dreptului international in materie”. Partile au convenit ca negocierile vor continua in cea de-a doua parte a acestui an, mentioneaza MAE. in 20 martie, ministrul de Externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu, declara ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala” dintre Romania si Bulgaria, el explicand ca este vorba despre 17 kilometri patrati si ca vor avea avea loc discutii cu experti bulgari. El a explicat atunci ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala dintre cele doua state”. „E drept, este vorba de 17 kilometri patrati, nu de foarte mult, dar intre state europene, state cat se poate de cooperante in foarte multe planuri, nu vad de ce, foarte rapid, astfel de lucruri nu pot fi rezolvate”, a adaugat Diaconescu.
