Președintele României, Klaus Iohannis, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Palatul Cotroceni
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, luni, la Adunarea Parlamentară a NATO ce s-a desfășurat la București, că Brigada multinațională din România este un semnal clar al determinării și prezenței Alianței Nord-Atlantice în regiune. „Cred că este important să înțelegem că Brigada multinațională din România este doar o parte a răspunsului nostru la o Rusie mai asertivă, care și-a crescut prezența și în regiunea Mării Negre, în special în Crimeea. Brigada multinațională este importantă tocmai pentru că este multinațională. Transmite un semnal clar al determinării și prezenței NATO și că un atac împotriva unui aliat, a României, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe, dar pe lângă Brigadă ne-am consolidat prezența și în spațiul aerian cu misiuni de patrulare a aerului, cu contribuții din partea Italiei și a Canadei, precum și prezența navală în Marea Neagră, cu mai multe exerciții navale și mai multe nave”, a afirmat Stoltenberg, după vizita la Cotroceni.
El a arătat că postura de descurajare și de apărare a NATO implică și prezența forțelor românești, dar și a celor din Brigada multinațională din regiune. „Am crescut de trei ori capacitatea noastră de a disloca forțe. Avem o forță de intervenție foarte rapidă care poate fi dislocată în cursul câtorva zile și ne-am întărit legătura între forțele românești și forțele NATO prin înființarea unor sedii mici — unitatea de integrare a forțelor NATO — care au fost instalate în mai multe părți din sud-estul Alianței, inclusiv la București. Am făcut multe lucruri, prin creșterea prezenței noastre înaintate, inclusiv în România, dar și prin îmbunătățirea noastră de a ne consolida această prezență mai repede cu forțe mai bine pregătite”, a adăugat secretarul general al NATO.
România, tot mai implicată
La rândul său, președintele României Klaus Iohannis a precizat că prezența acestei Brigade Multinaționale reprezintă interesul sporit al NATO și al României la creșterea securității în Marea Neagră. „Ne aflăm în plin proces de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO în Flancul estic al Alianței. Faptul că România găzduiește Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est indică gradul înalt de preocupare și implicare a țării noastre pentru creșterea nivelului de securitate, nu doar în țara noastră, ci în întreaga regiune a Mării Negre. Pentru noi rolul de furnizor de securitate și stabilitate pe care ni l-am asumat este un obiectiv pe care odată realizat ne propunem să-l consolidăm și să-l adaptăm evoluțiilor regionale și globale”, a spus Iohannis, la Craiova.
Sursă de stabilitate regională
De asemenea, Stoltenberg a mulțumit Guvernului României pentru alocările de 2% din buget pentru domeniul apărării. „Vreau să îmi exprim recunoștința față de România, pentru contribuțiile aduse NATO în mai multe sectoare, în toți acești ani”, a spus secretarul general al NATO. El a vorbit despre implicarea României din punct de vedere al trupelor trimise în teatrele de operații, dar și despre prezența pe teritoriul țării noastre a Brigăzii multinaționale NATO și a sistemului antirachetă de la Deveselu. Stoltenberg a subliniat importanța României ca o sursă de stabilitate în regiune.
Ministerul Energiei de la București a emis, săptămâna trecută, autorizaţia de construire a conductelor de transport al gazelor naturale pe ruta Oneşti-Gherăşti şi Gherăşti-Leţcani. Acest proiect este o parte a planului România de exploatări viitoare a resurselor energetice din Marea Neagră, care apoi să poată fi distribuite, inclusiv în Republica Moldova. Prin realizarea acestui proiect s-ar completa numărul conductelor existente în vederea creşterii capacităţii de transport al gazelor în special în perioada de iarnă, R. Moldova fiind în prezent dependentă de gazele rusești, furnizate de Gazprom.
„Este a doua autorizaţie de construire pe care Ministerul Energiei o emite în acest an: după proiectul BRUA, am reuşit ca prin structura pe care am înfiinţat-o în cadrul ministerului, să asigurăm condiţiile începerii lucrărilor şi la conductele din Nord-Estul României. Realizarea acestui proiect pregăteşte momentul în care România va începe exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagră şi contribuie la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. De asemenea, realizarea acestui proiect va crea premizele unei noi pieţe de desfacere a gazelor către Republica Moldova, la un debit de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Totodată, noile conducte vor putea asigura o presiune compatibilă cu cea din sistemul de gaze al Republicii Moldova, astfel că, la graniţă va fi asigurată o presiune de 38 bar”, declară ministrul Energiei, Toma Petcu.
Construcţia efectivă a celor două conducte este estimată să înceapă în 2018, iar intrarea în operare este programată pentru 2019, a informat Ministerul Energiei, precizând că bneficiarul investiţiei este Transgaz, iar costurile proiectului sunt estimate să ajungă la 131,7 milioane de euro, dintre care 47 de milioane de euro vor fi reprezentate de fonduri nerambursabile. Proiectul are două obiective: în primul rând, construcţia tronsonului Oneşti-Gherăşti (cu o lungime de 104 kilometri) şi realizarea conductei Gherăşti-Leţcani (cu o lungime de 65 kilometri). Pe lângă aceste două conducte, proiectul prevede şi construirea a două staţii de comprimare, la Oneşti (jud. Bacău) şi Gherăşti (jud. Neamţ).
Cele două conducte, cu o lungime totală de 169 kilometri, urmează să fie conectate la gazoductul Iaşi-Ungheni (Rep. Moldova) şi vor contribui la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. „Dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale în zona de Nord-Est a României (în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi) va îmbunătăţi aprovizionarea cu gaze a consumatorilor din regiune şi va asigura capacitatea de transport către Republica Moldova”, se precizează în comunicat Ministerului Energiei de la București.
Moscova menține ridicată starea de alertă a trupelor sale la frontierele europene și cele din Caucazul de Nord, acolo unde militarii ruși desfășoară mai multe tipuri de exerciții de luptă. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a relatat la finalul săptămânii că exercițiile West – 2017, programate împreună cu Belarus pentru a avea loc între 14-20 septembrie, în șase locații diferite, au un scop defensiv, cu toate că numărul soldaților implicați este la limita Convenției de la Viena (de 13.000 de militari). Astfel, 12.700 de militari ruși și belaruși vor lua parte la aceste manevre militare, împreună cu 70 de avioane și elicoptere, 680 de echipament militar – incluzând aici 250 de tancuri, 200 de tunuri, sisteme de lansatoare multiple de rachete, radare, mortiere și circa 10 nave de luptă, relatează TASS.
De aemenea, Rusia a efectuat, luni, o inspecție generală, punând în stare de alertă toate forțele aeriene și sistemele de apărare antirachetă din sudul Rusiei, „Au fost plasate în stare de alertă de luptă structurile aeriene, unitățile militare și forțele antiaeriene” din regiunile Rostov (la frontiera cu Ucraina), Volgograd, Krasnodar, Stavropol, Osetia de Nord și Crimeea, a declarat purtătorul de cuvânt al Districtului militar Sud, Vadim Astafiev, citat de Ria Novosti.
Această inspecție a forțelor aeriene din Districtul militar Sud intervine la ordinul șefului Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, și este destinată să demonstreze gradul de pregătire al avioanelor, al piloților și al tehnicienilor de la sol. Postul de televiziune al armatei ruse „Zvezda” a relatat că, în cursul aplicațiilor de luni, un avion de vânătoare Su-30 SM din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră a doborât o rachetă de croazieră a unui inamic imaginar deasupra Mării Negre. Precedenta inspecție în Districtul militar Sud a avut loc la 13 martie și a implicat circa 6.000 de militari și 1.500 de echipamente.
Gazprom a mărit estimările privind livrările de gaz natural pentru consumatori prin gazoductul Turkish Stream de la 1 ianuarie 2017 la 15 august 2017, a precizat compania într-un comunicat remis joi. Mai precis, livrările de gaz pentru Turcia sunt în creștere, la fel și pentru sudul și sud-estul Europei. Exporturile au crescut cu 22,4% de la an la an pentru Turcia, cu 13,2% pentru Grecia și cu 40,8% pentru Serbia, la fel cu 11,1% pentru Bulgaria și 24,4% pentru Ungaria.
Gazprom și-a mărit exporturile pentru țările din afara CSI-ului cu 12% din fiecare an, mai exact cu 12,7 miliarde de metri cubi în perioada 1 ianuarie – 15 august 2017, ajung la o cifră de 118,3 miliarde de metri cubi, a mai precizat gigantul energetic rus.
Anterior, directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller a precizat că, în 2016, a crescut livrarea de gaz pentru țările străine cu 12,5% de la an la an, ajungându-se la 179,3 miliarde de metri cubi, acesta fiind vârful exporturilor. În 2017, exporturile ar putea depăși 180 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Cu o lungime de 900 de kilometri, gazoductul Turkish Stream va lega Anapa de regiunea Thracia de pe coasta turcească a Mării Negre. Una din cele două linii ale gazoductului este destinată aprovizionării pieţei din Turcia cu gaze naturale ruseşti iar cea de-a doua ar urma să transporte gaze naturale către ţările din sudul şi sud-estul Europei. Fiecare din cele două lunii ale gazoductului Turkish Stream ar urma să aibă o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an. Turkish Stream face parte din planurile Rusiei de a ocoli Ucraina, principala conductă de tranzit pentru livrările de gaze naturale ruseşti destinate Europei.
Federația Rusă a anunțat că va instala cel mai modern radar – „Voronej-SM” – în peninsula Crimeea de la Marea Neagră.Radarul este o componentă a Sistemului său național de avertizare în cazul unui atac cu rachete (SPRN), renunțând astfel la ideea recuperării stației radar „Dnepr” din Sevastopol, rămasă din epoca sovietică. „Stații de tipul ‘Dnepr’ au rămas la Balșah (în prezent pe teritoriul Kazahstanului), Murmansk (extremul de nord-vest al Rusiei) și Sevastopol (Crimeea). Cea din Sevastopol este într-o stare de degradare extremă, de aceea în locul ei plănuim instalarea unui radar ”Voronej-SM”. Este un loc foarte bun pentru el acolo”, a afirmat șeful SPRN, Serghei Boev. Spre deosebire de stația ”Dnepr”, radarul ”Voronej-SM” funcționează în gamă centimetrică — spectrul de frecvență cel mai des utilizat — precum și în gamă milimetrică, ceea ce înseamnă o calitate mai bună de detectare a rachetelor, inclusiv a celor de croazieră, apreciază în acest sens analiștii de la portalul rusesc Rueconomics.ru.
În plus, această decizie a Moscovei demonstrează, în opinia lor, importanța strategică a peninsulei Crimeea, deoarece amplasarea radarului ”Voronej-SM” aici va permite supravegherea nu doar a Mării Negre, ci și a zonei Caucazului și a estului Mării Mediterane.
Această decizie a Moscovei nu aduce nimic surprinzător, estimează expertul militar rus Aleksei Leonkov pentru Rueconomics.ru. „Această decizie se înscrie în planul dezvoltării stațiilor radar amplasate la frontierele Rusiei. Programul respectiv este prevăzut până în 2025 și el are în vedere instalarea de radare pe întregul perimetru al frontierei ruse, precum și în interiorul teritoriului Federației Ruse în scopul îmbunătățirii sistemului de apărare antirachetă al țării”, a declarat analistul militar rus, citat de Radio Chișinău.
În cadrul acestei strategii, pe teritoriul Rusiei vor fi instalate nu doar stații radar de tipul ”Voronej-SM”, ci și ”Voronej-D”, care funcționează în gamă decimetrică, cu o distanță de acoperire de 6.000 km. „Capacitatea ‘Voronej-SM’ de detectare a rachetelor de croazieră este foarte importantă în sensul că în Marea Neagră intră în mod constant și operează nave de război ale marinei SUA dotate cu astfel de mijloace de atac. Este vorba de sistemul Aegis de pe distrugătoare americane și care poate lansa și rachete de croazieră tip Tomahawk”, susține expertul citat.
În acest sens, el evocă varianta terestră „Aegis Ashore” („Aegis la sol”), amplasată de SUA în cadrul scutului lor antirachetă global și în România. Acest sistem, susține Moscova, ar utiliza echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41. Astfel de echipamente ar putea lansa nu doar rachete de interceptare, ci și rachete de croaziera tip Tomahawk, și deci ar fi interzise prin Tratatul privind Forțele nucleare cu rază medie de acțiune (INF). Rusia consideră demult aceasta drept o încălcare a Tratatului INF din 1987 și o amenințare imediată la adresa securității sale naționale, mai precizează portalul rus amintit.
