Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marți, la Bruxelles, prima lista de persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, regim creat la propunerea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, care a salutat adoptarea acestei decizii, informează MAE român.
Decizie strategică
Decizia vine cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, în ajunul aceleiași reuniuni fiind anunțată și dublarea sprijinului macro-financiar al UE pentru Republica Moldova. După 150 de milioane de euro alocați în aprilie 2022, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.
Foto: facebook
Acordul politic privind crearea regimului de sancțiuni a fost obținut la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023, procesul de adoptare a regimului fiind finalizat din punct de vedere procedural la 28 aprilie 2023.
România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum.
Pachetul adoptat pe 30 mai cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum și două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova.
Listă așteptată
În baza regimului de sancțiuni privind R. Moldova, au fost listate următoarele persoane:
Ilan Șor: președinte al Partidului Șor și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova;
Igor Chaika: om de afaceri rus cu influență în spectrul politic de la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;
Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din R. Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui guvern din umbră;
Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, făcând parte dintre principalii organizatori ai acestora. Încălcând măsurile dispuse de Parchetul Anticorupție, aceasta a folosit dispozitive de comunicare speciale pentru a transmite instrucțiuni directe privind recrutarea, transportul și remunerarea protestatarilor;
Vladimir Plahotniuc: fost președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.
Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova
Un grup de congresmani americani au solicitat Casei Albe, Joe Biden, adoptarea de sancțiuni împotriva oligarhilor fugari Viaceslav Platon, Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Aceștia sunt considerați ”vectori ai influenței nocive a Rusiei”, relatează mass-media de la Chișinău, citată de KP.
Ofensivă parlamentară
Patru influenți membri ai Congresului SUA, de la ambele partide, i-au trimis o scrisoare președintelui Joe Biden prin care îi solicită sancționarea celor trei mari oligarhi din Republica Moldova care au fugit din țară după ce procurorii au început privind fraude de sute de milioane de dolari.
Scrisoarea este semnată de șefii comisiilor de politică externă din Senatul SUA (Robert Menendez) și Camera Reprezentanților (Gregory W. Meeks), precum și de Michael T. Mccaul și James E. Risch – influenți membri ai celor două comisii.
Cei patru congresmani au adresat scrisoarea imediat după vizita premierului Natalia Gavrilița în SUA și îi cer președintelui Biden o susținere consecventă pentru o luptă mai eficientă cu corupția în Republica Moldova.
Vectori ai Rusiei
„Vă solicităm să luați o decizie cu privire la impunerea de sancțiuni față de persoanele de mai jos. Credem că acestea sunt responsabile de acte majore de corupție în Republica Moldova, printre care deturnarea bunurilor statului, exproprierea bunurilor private în folos personal, luare de mită și spălare de bani”, arată cei patru congresmani, indicând apoi cele trei nume de oligarhi fugari.
Oligarhii moldoveni sunt denumiți ”vectori ai influenței nocive a Rusiei”.
Liderii politici au invocat necesitatea ca președintele Biden să utilizeze instrumentul numit legea Magnitsky, care permite Casei Albe să sancționeze persoane străine.
Parlamentul Republicii Moldova, contestat de noul președinte Maia Sandu
Parlamentul Republicii Moldova se va întruni miercuri în ședință specială pentru a examina moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. O decizie finală va fi luată astăzi de către Biroului Permanent al Legislativului de la Chișinău.
Anunțul, făcut de președintele în exercițiu, Igor Dodon, liderul de facto al Partidului Socialiștilor, s-a vrut o nouă dovadă a sprijinului puternic de care se bucură actualul guvern de la Chișinău din partea coaliției formate din deputații socialiști și cei ai Platformei Pentru Moldova, finanțată și coordonată de Ilan Șor. Această coaliție informală dispune de peste jumătate din madatele Legislativului din fosta republică sovietică.
Demers constituțional
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu a fost depusă de către deputații PAS, Platforma DA și PDM. Demersul opoziției vine în urma adoptării unui număr de legi controversate de coaliția majoritară. Acestea au fost atacate de opoziție în justiție.
Actualul guvern de la Chișinău se bucură de sprijinul a aproximativ 53-55 de deputați, liderii socialiști considerând discuțiile de miercuri doar un exercițiu de imagine din partea opoziției.
Strategii politice
Analiști de la Chișinău au speculat că actuala coaliție va permite demiterea Guvernului Chicu pentru a arunca republica în haos politic în pragul debutului mandatului noului președinte, Maia Sandu. Liderii socialiști au refuzat să comenteze speculațiile apărute în mass-media.
2021 se anunță un an electoral pentru Republica Moldova, noul președinte și opoziția cerând organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Recentele proteste nu au dus la declanșarea procedurilor constituționale necesare.
Trăinicia coaliției actuale de la Chișinău a fost demonstrată cu ocazia aprobării pe bandă rulantă a unor legi controversate. Pare puțin probabil că opoziția va reuși să identifice voturile necesare pentru demiterea actualului Guvern. (N.G.)
Buletine de vot scoase de la tipar pentru alegerile parlamentare de la Chișinău, de pe 24 februarie 2019. Foto: CEC
Forțele de stânga au ieșit câștigătoare la alegerile din R.Moldova, dar totuși fără ca niciun partid din rândul lor să obțină suficiente locuri în viitorul Parlament pentru a conduce de unul singur, astfel că negocierile politice ulterioare vor determina dacă țara va rămâne pe drumul pro-European sau se va îndrepta spre un curs mai apropiat de Rusia, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.
Partidul pro-rus al Socialiștilor din Moldova, PSRM, precum și partidul naționalist, anterior pro-european, PDM, au ieșit drept câștigătoare în alegerile parlamentare de duminica trecută din Republica Moldova, unul pe lista națională, iar celălalt pe cele circumscripțiile uninominale, ca număr de mandate.
Dar după această perioadă de guvernare a PDM din ultimii ani, marcată de scandaluri majore de corupție și lupte ale democraților adversarii și foștii săi aliați, provocarea acum pentru partidele care au trecut pragul de accedere în Parlament este de a aduna o majoritate cu care să guverneze.
Noua majoritate va determina, de asemenea, dacă Moldova va continua pe calea sa europeană sau va lua o nouă direcție, apropiindu-se de Moscova.
În concluzie, în Parlamentul următor vor fi reprezentate în total patru partide: PSRM va avea 35 de mandate în legislatura de 101 locuri; PDM va avea 30, în timp ce ACUM, un bloc politic format din două partide proeuropene – PAS și PPDA – vor avea 26 de mandate.
Al patrulea partid, de factură pro-rusească și condus de primarul condamnat al Orheiului, Ilan Șor, va fi reprezentat de opt parlamentari. Alți trei candididați independenți vor intra în Parlament.
Strategii post-electorale
Președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, care este liderul de facto al PSRM, a declarat luni că el și partidul său vor aștepta un timp înainte de a decide ce să facă despre încercarea de a forma o coaliție de guvernământ pentru a vedea cum va alege Comisia Electorală Centrală (CEC) să se ocupe de numeroasele acuzații de fraudă din ziua votării.
„Pentru a emite o opinie dacă alegerile au fost sau nu legitime, fie că a fost sau nu frauduloase, trebuie să așteptăm deciziile finale ale organelor se vor ocupa de aceste probleme”, a spus Dodon.
Cu toate acestea, negocierile din spatele scenei ar fi putut deja fi demarate.
Liderul PDM Vlad Plahotniuc a declarat că partidul său este dispus să negocieze un potențial guvern de coaliție cu orice partid care a trecut pragul electoral sau cu candidați independenți după validarea mandatelor lor.
„Nu există restricții privind criteriile pe care trebuie să le îndeplinească partenerii de dialog – nici doctrina, nici diferențe de opinie din trecut”, a spus Plahotniuc.
El a insistat, de asemenea, că PDM este deasupra „orgoliilor personale”.
Dar blocul pro-european ACUM a sugerat că nu ar accepta rezultatele, denunțând alegerile drept „cea mai întunecată pagină din istoria Moldovei” de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991.
„Noi, blocul ACUM [ACUM], nu recunoaștem că alegerile sunt libere și corecte. Am acumulat dovezi și informații despre frauda comisă în ziua alegerilor”, a declarat co-președintele ACUM, Maia Sandu.
Ea a menționat că toate probele pe care le-a strâns blocul vor fi formulate într-un raport care va fi lansat cât mai curând posibil.
Principalul ONG care a monitorizat procesul electoral în Moldova, Promo-LEX, a remarcat peste 400 de incidente sau încălcări ale legii, dar a concluzionat că, în general, alegerile au fost libere.
Cu toate acestea, peste 38.000 de cetățeni moldoveni care trăiesc în regiunea separatistă transnistreană au fost aduși într-o manieră organizată pentru a vota, potrivit filmărilor adunate de mass-media independentă din R. Moldova.
Au fost vehiculate suspiciuni că fiecare votat ar fi fost plătit cu sume de până la 20 de dolari pentru votul său, PSRM, PDM și Partidul Șor fiind acuzate de acest lucru de către rivalii lor politici.
Părțile au negat oferirea de mită. Cu toate acestea, unii oameni au recunoscut pe camera de filmat că au primit bani pentru voturile lor.
PDM încearcă să-și extindă conducerea
Analiștii politici consideră PDM drept marele câștigător al zilei de duminică, însă partidul va trebui să depășească anumite probleme pentru a aduna o majoritate de guvernământ și să rămână la putere.
„PDM va încerca să stabilească o majoritate, bazându-se pe sprijinul partidului Ilan Șor, al candidaților independenți și al unor parlamentari care vor fi convinși prin diverse metode de a se alătura unei eventuale coaliții guvernamentale formate în jurul democraților”, a declarat expertul politic Mihai Isac pentru BIRN .
În trecut, PDM a fost acuzat că folosește mită sau amenințări pentru a convinge alți deputați să se alăture sau să-și părăsească partidele. Partidul a negat acest lucru.
Între timp, analistul politic Dumitru Minzarari a scris pe pagina sa de Facebook că, în opinia sa, PSRM -ul lui Dodon va dori să coabiteze cu PDM în următorul guvern, alternativa fiind ca PDM să îi racoleze o parte din deputați.
„PSRM ar fi interesat mai mult să fie formal în coalitie cu PDM, pentru că în alternativă va „dărui” oricum deputații necesari. Participarea formală le va permite să pretindă la fotolii în guvern”, a scris Mînzărari pe Facebook.
Isac a subliniat că PDM și PRSM au cooperat în trecut, în ciuda faptului că fiecare acuză cealaltă parte că sunt marionete ale Moscovei sau Bruxelles-ului.
„În ultimii ani, PDM și PRSM s-au prezentat între Moscova și Bruxelles ca oameni de paie. Dar, de fapt, ei au cooperat pe anumite obiective majore comune, cum ar fi sistemul electoral mixt „, a spus Isac.
Analistul român, Armand Goșu, a scris într-un editorial pe site-ul Contributors.ro că poate vedea trei scenarii posibile în care PDM ar putea avea majoritatea și astfel să-și extindă perioada de guvernare.
„Plahotniuc fură deputați de la alte partide și-și face majoritate simplă; mare coaliție între democrați și socialiști (67 deputați din 101); alegeri parlamentare anticipate în vară, odată cu cele locale”, a sugerat Goșu.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insightși semnată de Mădălin Necșuțu
Ilan Șor, condamnat în primă instanță la 7 ani și 6 luni pentru delapidare spălare de bani și delapidare în proporții deosebit de mari. Foto credit: Europa Liberă
Am stat și am tot pendulat între diverse titluri. De la „S-a umflat tărânța-n porcuȘor” până la „Pușca și cureaua lată, condamnat eram odată!”.
Cert este că tupeul și aplombul cu care acest condamnat, pe numele său Ilan Șor, umblă liber pe străzile Chișinăului și pocnește din curea în stânga și-n dreapta, este de-a dreptul frapant. Dar nu neașteptat. Un fel de „s-a suit scoafa-n copac” și aleagă cu meriȘorul în gură.
Oameni buni, cred că e timpul pentru basarabeni să facă un pas în lateral, să tragă bine aer în piept, și să ia măsurile necesare pentru ca unui astfel de invidid să i se aplice legea în conformitate cu faptele pe care le-a comis.
Nu să vină și să ofere lecții de politică și retorică cu metode „Fifty shades of grey” sau de la mănăstirea Tanacu/Sahara. „Exorcizarea” unui astfel de personaj trebuie făcută în cadrul strict legal, iar sistemul juridic trebuie să-și facă treaba așa cum se cuvine.
De trei ani de zile, din 2015, acest personaj înflorește în funcții și în bani, iar moldovenii decontează anual pentru datoria publică a „miliardului furat” circa 50 de milioane de euro. Matematic, undeva peste 20 de euro de căciulă pentru această țeapă al cărui cap de afiș în ultimul raportul Kroll este Ilan Șor.
Dar nu numai asta. Ilan Shor este amestecat și în Landromat rusesc cu 22 de milioane de euro, bani care i-a parvenit direct în firmele din holding și are mâinile mânjite și în cazul privatizării aeroportului Chișinău către acționari dubioși din Federația Rusă via of-Șorurile cipriote.
Este absolut revoltător cum un personaj al cărui nume este menționat de 74 de ori în ultimul raport al firmei de investigații mai sus menționate vine din Orhei și face legea la Chișinău, acolo unde aproape i-a cu asalt, sub privirile inerte ale polițiștilor, sediile opoziției extraparlamentare.
Bașca, își scoate cureaua de la brâu, lăsându-i burta să se reverse la cei 31 de aniȘori ai săi, de unde începe să vitupereze cum că are el ac de cojocul tuturor. De la opoziția pro-europeană pe care s-a supărat că s-a legat de paravanele sale pentru mită electorală – denumite „magazine sociale” – până la jurnaliști cărora le-a promis o bătaie și că îi bagă sub asfalt.
Într-o țară normală, tot acest conglomerat de fapte penale, afaceri oneroase și proferarea unor amenințări brutale ar fi trebuit să îl arunce demult după gratii pe acest Robin Hood pe invers care fură de săraci și împărte firimituri săracilor din ograda sa. Totul pentru adulație. Un fel de sindrom Stockholm și mai ciudat, upgradat într-o formă ce frizează demența într-o R. Moldova post-sovietică.
Deși retorica sa belicoasă ține mai degrabă de lumea a treia, plină de discurs de ură și instigare la violențe, nimeni din autoritățile statului nu s-a sinchisit să îl întrebe de sănătate pe acest omuȘor. ONG-uri pe drepturile omului și cele pe media a fost singurele care au cerut măsuri pentru un astfel de comportament.
La rândul său, Avocatul Poporului i-a cerut Procurorului General, Eduard Harunjen, ca el și instituția sa să lucreze în cadrul legal pe acest episod.
De altfel acesta este și un poate ultim test pentru a vedea încă o dată gradul de subordonare a sistemului de justiție din R. Moldova față de politic, din moment ce protestele Partidului Șor se desfășoară braț la braț cu cele ale simpatizanților partidului de guvernare.
Dacă și de această dată autoritățile vor închide ochii la astfel de „tupeu de pușcăriabil”, atunci curtea e luminată în ceea ce privește stare de fapt în R. Moldova peste care se așterne bezna. Una așa-zisă proeuropeană, care și-a asumat din pix prin semnarea Acordului de Asociere să respecte standardele democratice, drepturile omului și să reforme justiția înspre una curată și indepedentă.
Până atunci, obloanele se închid încet, dar sigur, deasupra R. Moldova. Cea mai săracă, coruptă și cu gradul cel mai mare de exod în rândul tinerilor din Europa, acolo unde s-a dat, paradoxal, cea mai mare țeapă din istoria R. Moldova sub nasul complice al autorităților, una comparabilă poate doar cu FNI-ul anilor `90 de România. Totuși, pe lângă Ilan Șor, „golanașul” Sorin Ovidiu Vântu de peste Prut, și el moldovean la bază, pare un boem erudit cu ceva aere cavaleriști. Totuși, unul cu ceva „soviste”, care măcar înfundă pușcăria!
