Parlamentul ucrainean a adoptat un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităților naționale, ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția și de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei a UE.
Pentru îndeplinirea acestor criterii fiind adoptate de asemenea două acte normative legate de combaterea corupției, relatează Agerpres, citând presă din Kiev.
Potrivit unui comunicat emis de Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean), actul normativ „asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experților Consiliului Europei și organismelor sale privind drepturile minorităților (comunităților) naționale în unele zone” revizuiește șapte legi, respectiv legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educației superioare, legea educației, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educației secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităților (comunităților) naționale și legea presei.
Aceste legi conțin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităților naționale în sferele educației și folosirii limbilor minorităților. Actul normativ adoptat vineri oferă un echilibru între respectarea corespunzătoare a drepturilor minorităților naționale și interesele Ucrainei și ale cetățenilor săi de protejare a limbii de stat, afirmă parlamentul ucrainean în același comunicat.
Universitățile au dreptul de a-și alege limba de studiu
În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituțiile de învățământ superior private vor avea dreptul să-și aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituții studiază și limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.
De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităților naționale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorității naționale în procesul de învățământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei. Persoanele aparținând minorităților naționale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene și care și-au început ciclul de învățământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorități naționale vor avea dreptul să-și continue procesul educațional până la încheierea ciclului lor de învățământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind „protejarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”.
Un parlamentar ucrainean care a contribuit la redactarea actului normativ adoptat vineri, Volodimir Viatrovici, a precizat că niciuna din noile prevederi nu se vor aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor. Într-o opinie emisă în luna iunie, Comisia de la Veneția (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept) a apreciat că noua lege ucraineană a minorităților naționale oferă garanții în conformitate cu standardele internaționale, dar pentru asigurarea deplinei conformități cu aceste standarde unele dispoziții ale legii trebuie reconsiderate.
Ucraina a deschis o anchetă privind contracte de achiziţionare de arme pentru forţele sale armate, a indicat şeful parchetului specializat în dosare de corupţie (SAP), Oleksandr Klimenko, citat de France Presse.
„Există mai multe proceduri legate de cumpărări de arme. Ancheta este în curs şi nu vom divulga detalii”, le-a declarat Klimenko jurnaliştilor.
Este vorba de mai multe contracte, unele ajungând până la 100 milioane de euro, a precizat el, adăugând că o „anchetă nu înseamnă neapărat” că acolo a existat o deturnare de fonduri.
„Trebuie să anchetăm şi să stabilim faptele, ceea ce şi facem”, a explicat el.
Klimenko şi şefa Comisiei anticorupţie din parlament, Anastasia Radina, au asigurat că nu au primit nicio plângere din partea aliaţilor străini care furnizează grosul armamentului de care Kievul are nevoie pentru a se apăra de invazia rusă.
Corupţia este un rău endemic în Ucraina şi una dintre marile probleme ale guvernului încă dinaintea războiului.
Mai multe scandaluri de corupţie au vizat responsabili ucraineni în ultimele luni, inclusiv din Ministerul Apărării.
Dar acuzaţiile de corupţie nu au vizat niciodată direct ajutorul militar şi financiar trimis de ţările occidentale.
„Spunem constant partenerilor noştri că, dacă au informaţii despre corupţie sau proasta utilizare a asistenţei furnizate, suntem pregătiţi să facem din asta o prioritate absolută”, a afirmat Klimenko.
Anastasia Radina, care face parte dintr-o comisie specială parlamentară ce supervizează utilizarea armamentului străin de către armata ucraineană, a asigurat la rândul său că niciun „caz confirmat de proastă utilizare a armelor furnizate” nu a fost înregistrat de ţările occidentale şi de ataşaţii lor militari în Ucraina.
Ucraina a primit de la aliaţii săi, în primul rând de la SUA, Marea Britanie şi Uniunea Europeană, ajutoare de zeci de miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse în februarie 2022.
La Chișinău este așteptat cu nerăbdare, dar și cu speranță, summit-ul Consiliului European din decembrie 2023 de la Bruxelles. Declarația liderilor UE pe care aceștia urmează să o adopte la summitul lor din 14-15 decembrie cuprinde multe laude pentru R. Moldova, care face progrese „substanțiale” în ciuda amenințării „hibride” rusești, dar și o rară critică a organizației cu 27 de membri la adresa autorităților moldovene.
Consiliu strategic
Într-un proiect de declarație care circulă în mass-media, se amintește că, potrivit constatărilor preliminare ale misiunii de monitorizare OSCE/ODIHR, alegerile locale de la 5 noiembrie au fost „pașnice” și „eficient gestionate”, în ciuda „circumstanțelor dificile”.
„Cu toate acestea, au fost observate impacturi negative asupra procesului electoral, atât datorate interferenței străine, cât și măsurilor restrictive, impuse din cauza îngrijorărilor de securitate națională”, se atrage atenția în „ciorna” declarației Consiliului European (summitul liderilor celor 27 țări membre și oficialilor de vârf UE).
„În vederea viitoarelor alegeri prezidențiale și parlamentare, Consiliul face apel la Moldova să asigure că măsurile de contracarare a interferențelor maligne sunt în linie cu standardele internaționale”, se mai arată în document.
Consiliul European din 14-15 decembrie trebuie să decidă asupra începerii negocierilor de aderare la UE cu Moldova și Ucraina. Dar o asemenea decizie nu este cuprinsă în proiectul de declarație finală văzut de Europa Liberă, ea fiind lăsată pentru ultimele zile înainte de summit.
Pe 8 noiembrie, Comisia Europeană (executivul UE) a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu R. Moldova odată ce autoritățile de la Chișinău îndeplinesc câteva condiții restante în domeniul justiției, luptei cu corupția și cu oligarhii.
Progres substanțial
Proiectul de declarație a Consiliului European conține îndemnuri asemănătoare. După ce vor saluta „progresul substanțial” făcut de Moldova în ciuda „provocărilor semnificative care decurg din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și acțiunile hibride împotriva Moldovei însăși”, liderii europeni vor cere autorităților moldovene să mențină „un progres sustenabil” al reformei în domeniile statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților.
Recomandarea privind alegerile pe care Consiliului European urmează să o facă în declarația de la summitul din decembrie este una din evoluțiile principale față de raportul Comisiei Europene, care a fost adoptat înainte ca alegerile locale moldovene să se fi încheiat.
Înaintea scrutinului din 5 noiembrie, R. Moldova a exclus din competiția electorală peste o sută de persoane considerate ca având legături cu oligarhul fugit din țară Ilan Șor, în urma modificărilor la Codul Electoral, adoptate de partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate”.
În ajunul alegerilor, CEC a exclus din cursă și candidații partidului „reinventat” al lui Șor, Șansă, după declararea neconstituțională a formațiunii inițiale.
Deciziile s-au luat pe baza unui raport al Serviciului de Informații și Securitate, care arăta că formațiunea corupea alegătorii și ar fi primit circa un miliard de lei din Rusia.
Sprijin german
Cancelarul Olaf Scholz a declarat că guvernul german sprijină deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi doreşte să sprijine această ţară în privinţa realizării reformelor necesare. O astfel de decizie va ajuta și Republica Moldova, care a beneficiat și de alte semne ale disponibilității germane
Cancelarul Scholz i-a comunicat acest mesaj preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski într-o conversaţie telefonică, potrivit guvernului german.
Olaf Scholz a subliniat că viitorul Ucrainei se află în Uniunea Europeană. Germania îşi va continua sprijinul pentru Ucraina, inclusiv în sectorul militar, în strânsă coordonare cu Europa şi cu parteneri internaţionali.
La fel ca vecina sa, Republica Moldova, Ucraina aşteaptă în prezent o decizie privind începerea negocierilor de aderare.
Comisia Europeană a recomandat în principiu acest pas în urmă cu două săptămâni, dar este nevoie de aprobarea guvernelor statelor membre. O decizie urmează să fie luată la summitul din 14 – 15 decembrie.
În prezent, nu este clar dacă decizia va fi favorabilă. Motivul principal este acela că cerinţele în privinţa aplicării reformelor interne nu au fost încă îndeplinite pe deplin.
În timpul unei vizite la Kiev, marţi, preşedintele Consiliului UE, Charles Michel, a asigurat atât Ucraina, cât şi R. Moldova, de sprijinul său deplin în eforturile lor de a începe rapid negocierile. În acelaşi timp, însă, i-a avertizat să nu vadă acest lucru ca pe o decizie inevitabilă.
La rândul său, preşedintele Zelenski a reafirmat recent eforturile ţării sale în privinţa realizării tuturor reformele necesare
Efort românesc
România susţine adoptarea, în luna decembrie, a deciziei pentru deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova şi Ucraina, a afirmat, recent, și ministrul român al Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.
„În ceea ce priveşte extinderea în sine şi din alte puncte de vedere, trebuie să demonstrăm că putem trece de la abordarea declarativă la acţiune şi la decizii în beneficiul Uniunii şi al partenerilor care ne împărtăşesc convingerile. Asta trebuie să facem. Acesta este motivul pentru care România susţine adoptarea, în decembrie, a deciziei pentru deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova şi Ucraina. De asemenea, suntem de părere că Georgia trebuie să aibă parte de susţinere în parcursul european şi, concomitent, susţinem avansarea pe acest parcurs a partenerilor noştri din Balcanii de Vest”, a transmis şefa diplomaţiei române.
Ea a adăugat că „parcursul european al ţărilor din Balcanii de Vest şi al celor din Parteneriatul Estic este singura opţiune corectă pentru pace, stabilitate şi prosperitate pe termen lung”.
„Cred că nimeni nu trebuie lăsat în urmă, nici ţările din Balcanii de Vest, nici partenerii din est – Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. Nu ne putem permite să îi lăsăm pe aceştia în sfera unor actori agresivi, în special în acest moment, când democraţia se află pe muchie de cuţit, iar securitatea din regiune este foarte fragilă”, a completat Odobescu.
Potrivit ministrului, „în contextul agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, în vecinătatea strategică a UE, a prins contur o înţelegere comună în interiorul Uniunii: extinderea UE trebuie să fie re-dinamizată ca răspuns standard al evoluţiilor geopolitice dramatice şi fără precedent”.
„Împreună am convenit să transmitem că extinderea este o investiţie geostrategică în pace, stabilitate şi prosperitate”, a spus şefa diplomaţiei române.
Avertisment geopolitic
Ea a transmis că pachetul privind extinderea se bazează pe meritele statelor candidate, ghidate de raportul de ţară, în fiecare caz.
„Cu toţii ştim că aderarea la UE nu se întâmplă peste noapte, dar, de exemplu, evoluţia Ucrainei şi a Republicii Moldova de la cererea de aderare a fost remarcabilă, în special în contextul unui război care a avut consecinţe dramatice. (…) În decembrie, trebuie să acţionăm în mod curajos şi să luăm deciziile politice pe care partenerii noştri le aşteaptă. Apoi să ne implicăm fără ezitare într-un proces complicat, care va fi bazat pe reguli şi merite pe tot parcursul său”, a punctat Luminiţa Odobescu.
„Nu vorbim în termeni de geopolitică versus merite”, a arătat ministrul de Externe, care a evidenţiat că UE este, în primul rând, „o comunitate de valori, principii şi norme împărtăşite”.
„Este adevărat că argumentele geopolitice în favoarea extinderii sunt mai puternice azi decât acum 20 de ani, dar extinderea nu are de-a face doar cu geopolitica. Uniunea noastră este, în primul rând, o comunitate de valori, principii şi norme împărtăşite. Voinţa politică, gândirea strategică europeană şi asumarea valorilor UE sunt aspecte tot mai relevante în prezent, în contextul noilor provocări”, a remarcat Odobescu.
Foto: Facebook
Atac rusesc
Rusia nu va lăsa fără răspuns decizia Republicii Moldova de a adera la sancţiunile ‘antiruseşti’ ale Uniunii Europene împotriva Moscovei, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de agenţia oficială de presă TASS.
Este prima reacţie a Moscovei după ce parlamentul de la Chişinău a aprobat, în a doua lectură, o lege privind modificările legislative în legătură cu aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.
„Decizia părţii moldovene nu va rămâne fără răspuns. Vă vom informa suplimentar despre măsurile pe care le vom lua”, a spus Zaharova.
Moscova, a declarat ea, consideră aderarea Republicii Moldova la sancţiuni, adoptate din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina, drept „un nou pas ostil al conducerii de la Chişinău, care s-a aliniat integral campaniei antiruse a Occidentului colectiv”.
„Scopul ei este distrugerea completă a relaţiilor moldo-ruse care, din vina oficialilor de la Chişinău, sunt deja într-o stare deplorabilă”, afirmă purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
„Un astfel de curs distructiv al conducerii Republicii Moldova corespunde cu greu intereselor locuitorilor ţării care, în marea lor majoritate, au o atitudine prietenoasă faţă de Rusia şi sunt interesaţi să menţină şi să dezvolte o cooperare bilaterală pe mai multe planuri”, a declarat Maria Zaharova.
Totodată, forul legislativ de la Chişinău a denunţat alte şapte acorduri cu prevederi depăşite pentru cetăţenii Republicii Moldova, încheiate pe platforma Comunităţii Statelor Independente (CSI).
Documentele vizează colaborarea cu statele CSI în legătură cu ocrotirea sănătăţii populaţiei, ajutorul reciproc în caz de accidente şi alte situaţii excepţionale, obiective electroenergetice, asigurarea trupelor de grăniceri cu armament şi tehnică militară, cercetări ştiinţifice şi nucleare, precum şi colaborarea guvernului Republicii Moldova cu Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR).
Chişinăul a denunţat până în prezent 42 de acorduri cu CSI. În acelaşi timp, preşedinta R. Moldova, Maia Sandu, a trimis parlamentului spre examinare şi aprobare noul proiect al Strategiei Securităţii Naţionale, conform publicaţiei Ziarul Naţional.
Noua strategie, destinată să răspundă provocărilor actuale în materie de securitate, menţionează că Federaţia Rusă reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale, dar „Republica Moldova va rezista”.
Rusia nu crede în lacrimi
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a denunţat miercuri o aşa-zisă „strâmtorare a limbii ruse” pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida faptului că moldovenii ar avea o atitudine „grijulie şi iubitoare” faţă de cultura rusă. Ea a declarat că 80% dintre moldoveni „ştiu limba rusă şi o folosesc în viaţa de zi cu zi”, iar guvernarea de la Chişinău încearcă să-i priveze „de această moştenire”.
„Circa 80% din locuitorii Republicii Moldova cunosc limba rusă şi o folosesc în viaţa de zi cu zi. Cetăţenii R. Moldova au o atitudine grijulie faţă de cultura rusă. Eu cred că ei manifestă dragoste faţă de această moştenire, pe care o consideră şi a lor. Un exemplu în acest sens este atitudinea faţă de (poetul rus, Aleksandr) Puşkin, care a locuit pe teritoriul Moldovei moderne aproape trei ani. Din păcate, autorităţile de la Chişinău întreprind toate măsurile pentru a strâmtora rolul limbii ruse în viaţa publică”, a declarat Zaharova în cadrul briefingului săptămânal de la Ministerul rus de Externe.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a declarat că autorităţile de la Chişinău ar fi redenumit ilegal „limba moldovenească” în „limba română”.
Aceasta afirmă că Republica Moldova s-ar „învecina” cu Rusia şi că ar avea „relaţii economice bune” şi o „istorie comună”.
„Au rescris-o, au redenumit-o română. Iar acum a venit rândul limbii ruse. După ţările baltice şi Ucraina, Chişinăul recurge la derusificarea Republicii Moldova”, a afirmat Maria Zaharova, adăugând că autorităţile moldovene ar face aceasta „pentru a distruge ţara, sub pretextul desfăşurării unor reforme”.
„Sub anumite pretexte sunt interzise canalele ruseşti pe teritoriul R. Moldova, sunt blocate site-urile de ştiri ruseşti. Are loc o discriminare pe faţă, din punct de vedere al limbii vorbite”, a mai spus ea, adăugând că Moscova monitorizează toate acestea şi raportează organizaţiilor internaţionale.
„Cetăţenii Republicii Moldova vor materiale şi televiziuni ruseşti, deoarece înţeleg că această limbă este şi moştenirea lor”, a conchis Zaharova.
Coaliția Civică Pentru Alegeri Libere și Corecte (CCPALC), care este constituită din circa 40 de organizații neguvernamentale, apreciază scrutinul din 5 și 19 noiembrie ca fiind parțial liber și corect. Concluzia a fost formulată în urma unei monitorizări, a precizat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan, membrul coaliției, într-o conferință de presă la IPN, se arată în comunicatul remis redacției. Igor Boțan a menționat că restricțiile privind dreptul de a fi ales au fost introduse de Parlament după adoptarea la 19 iunie a hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității Partidului „Șor”. Au fost organizate dezbateri la care au participat și membrii Coaliției, însă opinia acestora a fost trecută cu vederea de către autorități. A urmat opinia Comisiei de la Veneția și hotărârea Curții Constituționale, după care Parlamentul în plina campania electorală s-a văzut nevoit să revadă legislația electorală privind dreptul de a alege și de a fi ales. Aceasta intervenție a Parlamentului în procesul electoral a creat anumite incertitudini pentru concurenții electorali, de aceea amprenta acestor evenimente s-a resimțit și a fost menționată de participanții la acest scrutin. „Procesul electoral, odată început, trebuie să se desfășoare cu reguli foarte clare, iar intervenția autorităților cu restricții, deși sunt justificate, trebuie să recunoaștem acest lucru, este o abatere de la un proces liber și corect”, a menționat Igor Boțan.
Asoecte negative
Competitivitatea scrutinului a fost asigurată prin participarea în procesul electoral a două treimi din partidele înregistrate. Din cele 60 de partide la alegeri au participat 37. Alegătorii au avut o gamă largă de opțiuni pentru a-și exprima votul, totuși cu doar două zile înainte de alegeri a intervenit Comisia pentru Situații Excepționale cu decizia de a exclude din procesul electoral Partidul „Șansă” care, neparticipând niciodată la alegeri și neraportând niciodată Comisiei Electorale Centrale despre activitatea sa financiară, a reușit în doar câteva săptămâni să înregistreze concurenți electorali în 80% din circumscripțiile electorale, practic egalând în acest sens partidele care sunt consacrate. Până la urmă, formațiunea a fost scoasă prin decizia CSE-ului. Este adevărat că formațiunea a avut dreptul să conteste această decizie. Până în prezent lucrurile rămân în suspans, nu este o hotărâre definitivă pe marginea acestui incident. Astfel de evenimente în plina campania electorală, de asemenea, își lasă amprenta asupra caracterului liber al alegerilor, a declarat Igor Boțan. Șeful Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor, Nicolae Panfil, a declarat că alegerile locale generale din 5 și 19 noiembrie s-au desfășurat în conformitate cu prevederile noului Cod Electoral, care în premieră a fost utilizat în cadrul acestui scrutin. Administrarea alegerilor s-a desfășurat transparent și profesionist, totuși „activitatea Comisiei Electorale Centrale a fost marcată de un șir de aspecte negative”, precum lipsa resurselor umane care pe alocuri a creat dificultăți în ceea ce ține de asigurarea controlului și a supravegherii raportării financiare a concurenților electorali, dar și s-a manifestat prin întârzieri în publicarea de contestații, sesizări care au fost depuse de către concurenții electorali. „În ziua alegerilor procesul electoral a fost administrat eficient și transparent. În același timp, un număr mare de incidente constatate de observatorii Promo-LEX, cum ar fi încălcarea secretului votului, prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta sau în raza secțiilor de votare pot indica asupra intenției unor actori electorali de a submina integritatea procesului electoral”, a precizat Nicolae Panfil.
Utilizarea resurselor administrative
În această campanie o altă fațetă a activității politice a reprezentat-o utilizarea largă a resurselor administrative. Deși în perioada electorală este interzisă utilizarea de către candidați a resurselor administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea acestora la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național, observatorii Promo-LEX au identificat peste 150 de cazuri de utilizare a resurselor administrative.
Acestea s-au referit la implicarea în activități de campanie a persoanelor care dețin funcții publice, asumarea de către candidații electorali a meritelor pentru lucrările, serviciile de uz public efectuate din bani publici, utilizarea instituțiilor statului în scopul promovării inițiativelor electorale. Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a menționat că CJI a monitorizat comportamentul a zece posturi de televiziune și în baza acestor monitorizări a constat că radiodifuzorii. cu unele excepți, au avut un comportament relativ echilibrat în campania electorală, au oferit acces relativ egal pentru majoritatea concurențelor electorali în știri, aceștia fiind reflectați corect și echidistant de cele mai multe ori.
În același timp, majoritatea posturilor de televiziune monitorizate nu au asigurat pluralismul de opinie în știri și a fost observat un puternic dezechilibru din perspectiva asigurării egalității de gen a surselor. „Suspendarea la 30 octombrie de către Comisia pentru Situații Excepționale a licențelor de emisie a șase posturi de televiziune poate fi calificată drept o restricție disproporționată a libertății de exprimare în condițiile în care nu au fost oferite suficiente explicații extinse privind circumstanțele de fapt și circumstanțele juridice care ar justifica aceste măsuri restrictive”, a adăugat directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent.
Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a prezentat rezultatele preliminare ale turului doi al alegerilor locale generale din 19 noiembrie 2023. Conform datelor preliminare recepționate prin intermediul SIAS ”Alegeri”, în total, în localitățile unde au fost aleși primarii în turul doi și în localitățile unde a avut loc votarea repetată, la urnele de vot s-au prezentat circa 314 mii de alegători, dintre care 55% sunt femei și 45 % sunt bărbați, relatează mass-media de peste Prut..
Conform criteriului de vârstă, avem următoarea prezență:
18-25 ani
5,91%
26-35 ani
11,51%
36-45 ani
16,52%
46-55 ani
17,46%
56-65 ani
23,63%
66-75 ani
19,44%
76+ ani
5,53%
Reieșind din prevederile Codului electoral, la al doilea tur de scrutin se consideră ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. În caz de paritate de voturi, se consideră ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. Iar în localitățile unde am avut câte un singur candidat la funcția de primar, acesta se consideră ales dacă a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri.
Potrivit datelor preliminare, profilul primarilor aleși în turul II de scrutin arată în felul următor:
din cei 273 de primari aleși – 208 (76%) sunt bărbați și 65 (24%) sunt femei;
cel mai tânăr primar ales are vârsta de 23 de ani (com. Albina, rn. Cimișlia);
73 de primari – au vârsta cuprinsă între 23 și 40 de ani;
114 – între 41 și 55 de ani;
85 – între 56 și 70 de ani;
iar cel mai vârstnic primar ales ieri – are 71 de ani (com. Bursuceni, rn. Sîngerei).
32 dintre primarii aleși – sunt candidați independenți, iar – 241- reprezintă o formațiune politică.
Prin urmare, repartizarea, per ansamblu, a mandatelor de primar, conform criteriului politic, arată în felul următor:
Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
66
Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”
41
Candidat independent
32
Partidul Politic Partidul Social Democrat European
30
Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”
22
Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”
17
Partidul Liberal Democrat din Moldova
11
Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”
8
Partidul Politic MIȘCAREA RESPECT MOLDOVA
8
Partidul politic „Partidul Nostru”
6
Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”
5
Partidul Politic Coaliția pentru Unitate și Bunăstare
5
Partidul politic Partidul Democrat Modern din Moldova
5
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova
4
Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor
3
Partidul Politic Mișcarea Alternativa Națională
2
Partidul Național Liberal
2
Partidul Politic „Democrația Acasă”
2
Partidul Liberal
1
Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic”
1
Partidul Politic Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
1
Partidul Politic Partidul Verde Ecologist
1
Duminică, 19 noiembrie, în 8 localități din țară a avut loc și votarea repetată pentru consiliile locale, iar în 6 dintre aceste localități și a primarilor. Votarea repetată se consideră valabilă indiferent de numărul alegătorilor care au participat la alegeri. Prin urmare, cetățenii cu drept de vot din cele 8 localități și-au ales consilierii în consiliile locale, iar în 5 localități și primarul.
În satul Aluatu, raionul Taraclia, așa cum niciunul dintre candidații la funcția de primar n-a obținut mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de 2 săptămâni, va fi organizat al doilea tur de scrutin. La el vor participa 2 candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi oferite în cadrul alegerilor de ieri.
În contextul celor menționate, conform informațiilor preliminare, în cadrul alegerilor locale generale desfășurate la 5 noiembrie, ulterior în turul doi la 19 noiembrie 2023, au fost aleși 895 de primari din cei 898. În localitatea Aluatu, raionul Taraclia, așa cum am menționat, va fi organizat turul doi al alegerilor repetate, iar în satele Chioselia Rusă și Cotovscoe din UTA Găgăuzia CEC a dispus organizarea alegerilor parțiale pe 3 martie 2024.
În termen de 48 de ore de la închiderea secțiilor de votare, consiliile electorale de circumscripție de nivelul urmează să prezinte Comisiei Electorale Centrale procesele-verbale de totalizare a rezultatelor votării în circumscripțiile electorale de nivelul I și II. Ulterior, CEC va centraliza rezultatele votării și va aproba, prin hotărâre, procesul-verbal de totalizare a rezultatelor alegerilor locale generale.
Legalitatea alegerilor locale va fi confirmată de consiliile electorale de circumscripție respective, care vor declara candidații aleși și vor atribui și valida mandatele primarilor aleși. În cazul localităților unde a avut loc votarea repetată pentru consiliile locale, vor fi validate mandatele consilierilor și confirmată lista candidaților supleanți. Persoana aleasă concomitent în funcțiile de primar și consilier local trebuie să prezinte consiliului electoral de circumscripție consimțământul său de a fi validată în una dintre aceste funcții.
Timp de 3 luni de la confirmarea rezultatelor alegerilor, buletinele de vot și listele electorale se păstrează la inspectoratele teritoriale de poliție, după care se nimicesc, anunță CEC.
