940 de mii de voturi, pragul necesar pentru validarea referendumului

940 de mii de voturi, pragul necesar pentru validarea referendumului

Rata de participare la referendum se calculează în funcție de numărul cetățenilor înscriși în listele electorale, și nu după numărul cetățenilor cu drept de vot din Registrul de Stat al Alegătorilor, relatează mass-media de la Chișinău. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui aspect încă în anul 2010, când a avut loc referendumul pentru modificarea Constituției în vederea alegerii directe a șefului statului. Atunci, Curtea a subliniat că o treime din cetățenii înscriși în liste trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie validat. Explicațiile au fost oferite de către directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Igor Boțan. Pentru ca referendumul din 20 octombrie să fie validat, la el trebuie să participe aproximativ 940 de mii de votanți.

Diferențe majore

Într-o conferință de presă la IPN, Igor Boțan a declarat că în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt incluși 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot, iar pe listele electorale sunt înscriși 2,7 milioane de cetățeni.

„Există o diferență de aproape jumătate de milion de cetățeni, pentru că avem în regiunea transnistreană aproape 300 de mii de cetățeni cu drept de vot, dar ei nu pot fi incluși în listele de alegători, pentru că autoritățile din Republica Moldova nu controlează acest teritoriu, respectiv nu deschid secții de votare în regiune”, a notat directorul ADEPT.
Cetățenii cu drept de vot din regiunea transnistreană pot să voteze, la fel, în baza unei hotărâri a Curții Constituționale. Acum 20 de ani, Curtea a subliniat că, dacă cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot nu este inclus în listele electorale de la secția de votare, autoritățile electorale sunt obligate să-l includă în listele suplimentare ca să-și exercite dreptul de vot. De aceea, cetățenii din regiunea transnistreană (circa 300 de mii), dacă vin în cele 30 de secții de votare de-a lungul râului Nistru, în ziua alegerilor, vor fi incluși în listele electorale suplimentare, precizează directorul ADEPT.

Sute de mii

„Și mai există, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, aproximativ 200 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care nu au domiciliu. Respectiv, dacă nu au domiciliu, ei nu sunt incluși în listele electorale. Deci, calcul cu privire la rata de participare pornește de la cifra aproximativă de 2,7 milioane de cetățenii cu drept de vot. Din 2,7 milioane, o treime reprezintă aproximativ 940 de mii de cetățeni care ar trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie validat”, explică Igor Boțan.
În ceea ce privește articolul 142 din Constituție, care se referă la patru subiecte distincte – suveranitatea, independența, neutralitatea și statul unitar – expertul spune că, atunci când sunt supuse referendumului, votul pozitiv trebuie să vină de la jumătate din cetățenii înscriși în listele electorale. Însă nu este cazul referendumului din 20 octombrie, când este suficient să voteze „Da” majoritatea participanților la plebiscit.

Exemplu britanic

Apartenența la UE nu înseamnă pierderea suveranității, mai relatează expertul, citat de mass-media. Igor Boțan a dat exemplul Marii Britanii, care în 1975 a organizat un referendum de ieșire din UE, însă britanicii au respins ideea.

„Atunci a pierdut, a cedat suveranitatea Marea Britanie sau nu? În 2016, Marea Britanie a hotărât iar să facă un referendum de ieșire din UE. A făcut referendum, au decis să iasă. A ieșit din UE. I-a afectat cumva suveranitatea, independența faptul că timp de aproximativ 40 de ani a fost în UE? În niciun fel. Vreau să vă spun că din 27 de țări membre ale UE, în 24 au fost modificate constituțiile, la fel ca și în cazul Republicii Moldova… În ceea ce privește suveranitatea și independența, sunt articole în constituțiile țărilor UE care spun că acestea sunt apărate și este vorba despre un efort comun al acestor state cum să-și organizeze cooperarea economică și politică de a așa natură încât să fie beneficiari toți cei care fac parte din UE, fără să-și atingă interesele legate de suveranitate și de independență. Iar dacă vreun stat decide ca Marea Britanie să se despartă – sunteți liberi să faceți acest lucru. Este adevărat că acum, două treimi din cetățenii marii Britanii regretă faptul că țara s-a despărțit de UE”, a mai spus Igor Boțan, citat de mass-media.

Acte necesare

Comisia Electorală Centrală (CEC) reamintește alegătorilor din Republica Moldova despre actele în baza cărora vor putea vota la alegerile din 20 octombrie. Astfel, în conformitate cu prevederile cadrului legal, toți cetățenii cu drept de vot, atât din țară, cât și cei de peste hotare, vor putea vota în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:

-buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;

-buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;

-pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.

La fel, CEC-ul de la Chișinău a atenționat că alegătorii, domiciliați în una din localitățile din regiunea transnistreană, vor putea vota cu buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova și buletinul de identitate provizoriu, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a titularului în localitățile din regiunea transnistreană, inclusiv cei domiciliați în raza circumscripției electorale municipale Bender și comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni.

Informații generale

În această duminică, cetățenii R. Moldova cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a-și alege președintele și pentru a decide în privința cursului european al țării. În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 234 peste hotare. Pragul de validare a scrutinelor este de o treime din numărul alegătorilor incluși pe liste.

Alegerile președintelui Rep. Moldova din 20 octombrie, reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial de la declararea independenței. Cetățenii vor alege șeful statului – garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării.

Pe buletinul de vot sunt înscriși 11 candidați în următoarea ordine: Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi de la formațiunea „Partidul Nostru”, Vasile Tarlev de la Partidul pentru Viitorul Moldovei, Irina Vlah, candidat independent, Ion Chicu din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Andrei Năstase, candidat independent, Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” și candidații independenți Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi și Natalia Morari.

Un candidat poate câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă obține cel puțin 50% plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, se organizează turul doi de scrutin cu primii doi candidați cu cel mai mare număr de voturi.

Prag de validare

De asemenea, pentru a fi validate alegerile prezidențiale precum, și referendumul, la votare trebuie să participe cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.

La referendumul național, cetățenii vor răspunde cu „DA” sau „NU” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

În cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, Constituția R. Moldova va fi modificată și va include dezideratul integrării europene.

La referendum s-a înscris 15 partide, dintre care 13 susțin integrarea europeană, în timp ce două formațiuni sunt contra aderării la UE. Este vorba de Partidul Comuniștilor și de Partidul „Renaștere”, afiliat fugarului Ilan Șor. În același timp, cea mai importantă formațiune a opoziției parlamentare – Partidul Socialiștilor – boicotează acest exercițiu electoral.

Referendumul constituțional este organizat la inițiativa președintei Maia Sandu. Cu șapte zile înainte de alegeri, ea a făcut un îndemn la vot către cetățeni, într-un mesaj video, subliniind că „la referendum nu există turul doi, de aceea este important să mergem și să alegem din prima”.

Secții de vot

În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 306 în mun. Chișinău, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale a fostei republici sovietive.

Cetățenii din diaspora vor vota în 234 de secții de vot din 37 de țări. Cele mai multe dintre ele, 60 la număr, vor fi deschise în Italia. În Germania vor fi 26, iar în Franța – 20. În Statele Unite și în România se va putea vota la câte 16 secții. În România, vor fi deschise secții de votare la București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Sibiu, Timișoara, Craiova, Oradea, Suceava, Bacău, Galați și Constanța.

În acest an, în premieră, cetățenii Rep. Moldova din șase țări: Statele Unite, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia au putut să-și exercite dreptul la vot prin corespondență.

România-Rusia, toamnă încrâncenată: consulate închise, războiul dronelor și bătălia pentru sufletul R. Moldova

România-Rusia, toamnă încrâncenată: consulate închise, războiul dronelor și bătălia pentru sufletul R. Moldova

Consulatul General al României la Rostov-pe-Don își va înceta activitatea pe 14 octombrie, ca răspuns al Federației Ruse la acțiunile neprietenoase ale Bucureștiului, a anunțat purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citată de mass-media de la Moscova.

Consulat închis

„A fost primită o notificare oficială din partea română, conform căreia Consulatul General al României la Rostov-pe-Don își încetează activitatea pe 14 octombrie. Funcțiile de prestare a serviciilor consulare în raionul respectiv au fost transferate ambasadei acestei țări la Moscova. Acest pas se datorează deciziei părții ruse: de a denunța acordul interguvernamental bilateral privind deschiderea respectivului consulat. Această decizie a fost luată în decembrie 2023, ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale autorităților române”, a spus Zaharova, citată copios de mass-media rusă.

Prim-ministrul Rusiei, Mihail Mișuștin, a semnat pe 12 decembrie 2023 documentul care denunță acordul din 2005 dintre Rusia și România, prin care a fost înființat consulatul României de la Rostov pe Don (în timpul mandatului de premier al lui Adrian Năstase).

La momentul deciziei rusești de a închide consulatul, singurele activități publice din 2023 reflectate pe pagina Consulatului României din Rostov pe Don erau două depuneri de flori, una la monumental comemorativ românesc de la Trusovo și cealaltă la cimitirul militar românesc de la Apșeronsk.

Decizia Moscovei intervine în condiţiile în care relaţiile dintre România şi Rusia s-au deteriorat după ce Ucraina a fost invadată, pe 24 februarie 2022.

În iunie 2023, Ministerul Afacerilor Externe român a solicitat Moscovei să reducă personalul diplomatic care lucrează în Ambasada Rusiei la Bucureşti cu 40 de oameni.

Autoritățile române au justificat cererea „prin limitarea numărului acestuia (personalului -n.r.) la un nivel apropiat de cel al reprezentării diplomatice și tehnico-administrative a României în Rusia”.

În replică, ministerul rus de Externe a transmis că „Rusia va răspunde în consecinţă”.

Oficialii ruși au decis în august să introducă cote pentru numărul de membri ai personalului diplomatic şi consular al României în Rusia, ca represalii după decizia României de reducere a personalului ambasadei de la București.

România a expulzat în mai multe rânduri, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, funcţionari ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti, pe unii dintre ei pentru „incompatibilitatea activităţilor acestora cu prevederile Convenţiei de la Viena”.

Rusia a răspuns cu măsuri similare, expulzând același număr de funcţionari ai Ambasadei României la Moscova, în lunile mai şi septembrie 2022.

După invadarea Ucrainei, Rusia a plasat România pe lista ţărilor „neprietenoase”, după ce Bucureștiul a condamnat agresiunea.

Drone rusești

Specialişti ai Ministerului Apărării Naţionale (MApN), ai Serviciului Român de Informaţii şi ai Ministerului Afacerilor Interne au ridicat recent fragmente ale unei drone de origine rusească din zona canalului Litcov, la aproximativ un kilometru de confluenţa cu braţul Sfântul Gheorghe. Este doar ultimul incident de așa fel care afectează securitatea locuitorilor din regiunea de graniță, dar și suveranitatea și integritatea teritoriului României.
Respectivele fragmente urmează să fie expertizate, conform procedurilor legale, arată un comunicat al MApN. De altfel, potrivit sursei citate, zona cercetată se află într-un spaţiu extravilan, nefiind afectate elemente de infrastructură.
Informaţia privind existenţa acestor elemente de dronă a fost transmisă ministerului de către Poliţia de Frontieră română.
În acest context, Ministerul Apărării Naţionale reiterează mesajul ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional.

Demers românesc

Rezistența militară a României în fața Federației Ruse în bazinul Mării Negre implică consolidarea capacităților sale defensive și o cooperare strategică puternică cu aliații NATO și Uniunea Europeană.

Statul român trebuie să-și consolideze prezența militară în zona Mării Negre prin modernizarea și creșterea capacității Forțelor Navale Române, inclusiv a flotei sale. Aceasta poate include achiziționarea de nave moderne, submarinelor și a sistemelor de apărare aeriană și antinavală, precum și dezvoltarea capabilităților de război cibernetic și electronic.

Ca membră a NATO, România poate beneficia de sprijinul alianței pentru a-și întări apărarea. Aceasta include participarea activă la exercițiile militare multinaționale din regiunea Mării Negre, sporirea interoperabilității cu forțele aliate și găzduirea unor unități NATO pe teritoriul său, inclusiv a prezenței militare extinse a SUA în baze precum Mihail Kogălniceanu.

Sistemele de apărare aeriană și antirachetă, precum sistemul Aegis Ashore amplasat la Deveselu, reprezintă un element crucial în apărarea României și a flancului estic al NATO. Extinderea și modernizarea acestor sisteme, împreună cu achiziția unor rachete moderne de tip Patriot, contribuie la protejarea spațiului aerian și la descurajarea amenințărilor din partea Rusiei.

Parteneriate strategice

Experți consideră că România trebuie să investească în forțe de reacție rapidă și unități specializate care să fie capabile să răspundă rapid la orice provocări militare din regiune. În același timp, războiul cibernetic devine din ce în ce mai important, iar dezvoltarea capabilităților de apărare cibernetică este esențială pentru protecția infrastructurilor critice și a rețelelor de comunicații militare.

România poate colabora cu alte țări din regiunea Mării Negre care împărtășesc preocupările de securitate față de Rusia, precum Ucraina, Turcia ori Bulgaria. Împreună, aceste țări pot dezvolta capabilități comune de apărare și pot întări securitatea în zonă prin exerciții militare comune și partajarea informațiilor.

Pentru a rezista militar, România trebuie să continue să-și îndeplinească angajamentele față de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare și să accelereze procesul de modernizare a echipamentului militar, concentrându-se pe sisteme moderne de apărare aeriană, blindate, și tehnologie avansată.

Apărare asimetrică

România ar putea dezvolta capabilități de apărare asimetrică, inclusiv tactici de război hibrid și tehnici de luptă neconvențională, care să includă utilizarea forțelor speciale și a dronelor. Aceste capabilități sunt utile pentru a contracara forțele rusești în conflicte de intensitate redusă, dar foarte complexe.

Îmbunătățirea infrastructurii terestre și aeriene, precum modernizarea bazelor militare și a aeroporturilor, va permite României să primească rapid trupe și echipamente aliate în caz de criză. Investițiile în capacitățile logistice și în rețelele de transport sunt esențiale pentru eficiența operațiunilor militare.

Prin apartenența sa la NATO și prin consolidarea propriilor forțe armate, România poate contribui la descurajarea agresiunii ruse în bazinul Mării Negre. Prezența forțelor NATO și a scutului antirachetă pe teritoriul său reprezintă un mesaj clar că orice acțiune ostilă va atrage un răspuns coordonat și puternic din partea alianței.

Prin implementarea acestor măsuri, România își poate întări poziția defensivă și poate rezista mai eficient la potențialele provocări militare venite din partea Federației Ruse în zona Mării Negre.

Nave atacate

Oficialităţi ucrainene au anunţat că o rachetă rusească a lovit recent o navă sub pavilion Palau, în portul Odessa de la Marea Neagră; în urma atacului – al doilea în două zile consecutive – un cetăţean ucrainean a fost ucis, iar cinci membri ai echipajului au fost răniţi. Aceasta reprezintă o escaladare periculoasă a situației din regiune, după mai multe amenințări din partea unor oficiali ruși.
Ministrul ucrainean de externe Andri Sibiha a anunţat pe reţeaua X noul atac şi a condamnat Rusia pentru acţiunile respective, fără a da detalii despre situaţia celor două nave. El a susţinut că „trebuie să reunim forţele tuturor statelor şi organizaţiilor responsabile pentru (…) a asigura libertatea de navigaţie în Marea Neagră şi securitatea alimentară globală”.
Portul Odessa din sudul Ucrainei este un centru vital pentru exportul de cereale. Guvernatorul regiunii Odessa, Oleh Kiper, a scris pe Telegram că victima atacului de luni era un lucrător din port, iar răniţii sunt cetăţeni străini.
Vicepremierul Oleksi Kuleba a identificat nava cu numele Optima şi a precizat că aceasta sosise la Odessa de numai câteva ore. El a afirmat că Rusia încearcă să distrugă transportul maritim care asigură securitatea alimentară, iar consecinţele „nu pot însemna decât o instabilitate crescută în regiuni sensibile, dependente de importurile alimentare”, precum şi „tensiuni în relaţiile internaţionale”.

Atacuri repetate

Ministerul Reconstrucţiei de la Kiev a precizat pe Facebook că vasul atacat în portul Pivdeni se numeşte Paresa, navighează sub pavilion Saint Kitts şi Nevis, cu un echipaj de 15 oameni şi are la bord 6000 de tone de porumb. Conform aceleiaşi surse, este a 20-a navă civilă avariată de atacurile ruse.
Luna trecută, a fost lovit de o rachetă în Marea Neagră cargoul Aya, sub acelaşi pavilion, iar un alt cargou, sub pavilionul Antigua, a fost avariat de o altă rachetă în portul Odessa, pe care Rusia l-a lovit de mai multe ori din februarie 2022, când a invadat Ucraina.

R. Moldova, câmp de bătălie

Bucureștiul este unul dintre cei mai importanți susținători ai R. Moldova în fața ofensivei hibride ruse. Poziția fermă a statului membru NATO și UE a fost subliniată în permanență de către înalții oficiali români.

România rămâne un susținător ferm al Republicii Moldova și al viitorului său european și va continua să sprijine cetățenii și autoritățile de la Chișinău să își îndeplinească obiectivele în acest sens, se arată în comunicatul Guvernului român.

Propaganda agresivă a Rusiei, care deformează datele istorice și ignoră realitățile actuale, trebuie combătută prin toate mijloacele, astfel încât obiectivul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană să se realizeze, mai menționează sursa citată.

”Autoritățile ruse încearcă cu disperare prin propagarea unor știri false să schimbe traseul european al Republicii Moldova. Îi încurajez pe toți liderii de la Chișinău să nu se lase intimidați de astfel de acțiuni. România este umăr la umăr cu Republica Moldova în îndeplinirea visului european”, a declarat prim-ministrul român Marcel Ciolacu, citat de mass-media.

Demers pro-european

Dorința Republicii Moldova de a deveni stat membru al UE reprezintă alegerea stabilității, prosperității și a unei comunități de valori și principii, lucruri pe care Rusia continuă să le încalce flagrant, atacându-și vecinii, cu mijloace convenționale și hibride care încalcă în mod flagrant dreptul internațional.

Alături de celelalte state membre ale UE, România va continua să sprijine Republica Moldova pentru consolidarea instituțiilor democratice și a capacității de a contracara atacurile hibride agresive cu care se confruntă din partea Federației Ruse.

Vizita premierului român Marcel Ciolacu de la Chișinău a deranjat autoritățile de la Moscova. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, cunoscută pentru declarațiile sale agresive, a făcut recent un lung comentariu despre situația din Republica Moldova. Ea a reluat atacurile obişnuite la adresa conducerii proeuropene a ţării și asupra României.

„În paralel, continuă vizitele în Moldova ale politicienilor şi funcţionarilor occidentali care militează deschis pentru opţiunea europeană. La 4 octombrie anul acesta, la Chişinău, premierul român M. Ciolacu a îndemnat conducerea moldoveană să lucreze mai activ pentru ca cetăţenii să înţeleagă clar că viitorul Moldovei este în UE. Dar de ce a fost el timid? Ar fi trebuit să spună aşa: nu în UE, ci în România. Asta este ceea ce vor ei”, a spus Maria Zaharova.

Ea a ironizat și afirmația potrivit căreia Rusia „va duce ţara în izolare şi sărăcie”. „Vedem cât de prosperă este Uniunea Europeană. Absurditatea unor astfel de afirmaţii este că, aşa cum arată istoria, ocupaţia românească din 1918-1940 a fost cea care a adus în Basarabia sărăcie, ruină, depopulare şi atacuri în masă. Dimpotrivă, apartenenţa la Imperiul Rus şi la URSS a fost marcată de prosperitatea Moldovei. Toate acestea sunt dovedite prin fapte, cifre şi date reale”, a mai spus Zaharova.

România, prezență forte la Chișinău

Premierul român Marcel Ciolacu, aflat recent în vizită oficială la Chişinău, a avut o întrevedere cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul căreia au discutat despre parcursul european al ţării vecine de peste Prut. „România crede în vocaţia europeană a R. Moldova şi va continua să sprijine fără echivoc continuarea acestui drum”, a declarat Ciolacu.

În contextul în care vizita are loc cu puţin timp înaintea referendumului ce va avea loc în Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană, în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale din această ţară, un subiect important abordat în cursul întrevederii a fost parcursul european al ţării vecine de peste Prut.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat cu acest prilej că România crede în vocaţia europeană a Republicii Moldova şi va continua să sprijine fără echivoc continuarea acestui drum pe care autorităţile de la Chişinău s-au

angajat cu încredere şi responsabilitate, reuşind să facă faţă unor crize şi

provocări hibride, fără precedent, apărute pe fondul războiului declanşat

de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

„Am avut astăzi prilejul să facem un bilanţ al sprijinului total şi profund pe care România l-a oferit până acum Republicii Moldova şi am analizat modul în care putem canaliza mai bine această susţinere. Vom face în continuare tot ceea ce ţine de noi, prin proiecte concrete şi împărtăşind din experienţa noastră în integrarea europeană, pentru a sprijini acest parcurs pentru Republica Moldova. Miza proiectelor comune de sprijin este de a oferi cetăţenilor şi comunităţilor încredere în perspectiva unui viitor mai bun, al democraţiei, dezvoltării şi stabilităţii”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Plan de pace

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a prezentat la Londra detaliile „planului de victorie” al Ucrainei împotriva Rusiei premierului britanic Keir Starmer şi noului secretar general al NATO, Mark Rutte.
Zelenski desfăşoară un turneu european fulger, după Londra mergând la Paris, Roma şi Berlin pentru a obţine mai mult sprijin din partea aliaţilor săi în războiul cu Rusia, cu mai puţin de o lună înainte de alegerile prezidenţiale americane, al căror rezultat incert a stârnit temeri la Kiev în ce priveşte continuarea sprijinului din partea SUA, mai ales dacă republicanul Donald Trump ar reveni la Casa Albă.
Preşedintele Zelenski „a prezentat detaliile planului de victorie” premierului britanic Keir Starmer, potrivit unui comunicat de presă al preşedinţiei ucrainene. Acest plan „vizează crearea condiţiilor favorabile pentru o încheiere justă a războiului’, a declarat preşedintele ucrainean, citat în comunicatul de presă. „Ucraina nu poate negocia decât de pe o poziţie puternică”, a adăugat Zelenski.

Demers strategic

Înaltul oficial de la Kiev nu a oferit public detalii despre acest plan, menţionând doar că în document se regăseşte şi cererea de aderare la NATO. Potrivit unor oficiali americani, administraţia de la Washington este preocupată de faptul că acest plan al preşedintelui ucrainean nu cuprinde o strategie cuprinzătoare şi este doar puţin mai mult decât o cerere reîmpachetată de a primi mai multe arme şi de a fi ridicate restricţiile pentru folosirea în atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus a rachetelor cu rază lungă de acţiune primite de Ucraina ca ajutor militar din partea Occidentului. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani.
Zelenski a insistat din nou la Londra asupra „necesităţii de a obţine permisiunea de a lovi adânc în teritoriul Rusiei” cu arme cu rază lungă de acţiune, furnizate inclusiv de Regatul Unit, referindu-se la rachetele Storm Shadow, deja folosite de armata ucraineană.
Totuşi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a participat la Londra la o reuniune trilaterală cu Zelenski şi Starmer, a avertizat că Ucraina nu trebuie să se „focalizeze asupra unui singur sistem de arme”. „Un singur sistem de arme nu va putea să facă diferenţa” în acest război, a subliniat Rutte, adăugând că le revine aliaţilor Ucrainei să decidă asupra autorizării loviturilor în interiorul Rusiei.

Amenințări ruse

Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că o asemenea autorizaţie ar presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea. Prin urmare, el a lansat un avertisment nuclear Occidentului prin revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei, care ar permite represalii nucleare în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus.
Acest turneu european al lui Zelenski se desfăşoară în timp ce pe frontul din estul Ucrainei armata ucraineană pierde teren în faţa celei ruse, care continuă să înainteze pe mai multe direcţii în regiunea Doneţk, deşi Kievul a sperat că prin ofensiva lansată în august în provincia rusă Kursk va forţa o dislocare suficientă a trupelor ruse de pe frontul ucrainean pentru a opri înaintarea rusă pe acest front.

Summit amânat

Media rusă a jubilat la vestea că summitul privind Ucraina prevăzut să se desfăşoare sâmbătă la Ramstein, în Germania, a fost amânat, după ce preşedintele american Joe Biden a fost nevoit să-şi anuleze vizita în această ţară.
Casa Albă a anunţat că Joe Biden renunţă la deplasările prevăzute la sfârşitul săptămânii în Germania şi Angola, „având în vedere traiectoria şi forţa prognozate pentru uraganul Milton”.
Grupul Ramstein al donatorilor de arme pentru Ucraina urma să se reunească la cel mai înalt nivel, în marja vizitei oficiale a preşedintelui Biden în Germania, prevăzută pentru perioada 10-13 octombrie, care ar fi fost prima vizită de stat a unui lider american în aproape 40 de ani în Germania.
„Evenimentul din 12 octombrie 2024 este amânat”, a anunţat biroul de afaceri publice al SUA de la baza militară Ramstein într-un e-mail adresat agențiilor de presă. „Vor avea loc anunţuri cu privire la viitoarele reuniuni ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei”, se mai arată în comunicat.
Reuniunea avea drept scop să sublinieze sprijinul neclintit pentru Kiev împotriva invaziei Rusiei, într-un moment în care forţele armate ucrainene se află supuse unei presiuni uriaşe.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase că va prezenta aliaţilor, la summitul de la Ramstein, „planul de victorie”, reprezentând viziunea Kievului cu privire la încheierea războiului cu Rusia. Kievul nu a oferit nicio declaraţie imediată cu privire la amânarea summitului.
Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat că miniştrii apărării îşi propun sa se întâlnească în formatul Ramstein în această lună, dar nu a fost luată încă o decizie cu privire la o eventuală dată.

Summit pentru pace, o nouă ediție

Ucraina doreşte să organizeze un nou „summit pentru pace” la sfârşitul acestui an şi la care de data aceasta Rusia să participe, a declarat ambasadorul ucrainean în Turcia, Vasil Bodnar, după ce la precedenta reuniune denumită astfel de Kiev şi desfăşurată în iunie în Elveţia partea rusă nu a fost invitată, însă el a exclus orice discuţii bilaterale cu Rusia la o asemenea întâlnire.
„Unul dintre cele mai importante obiective ale acestui summit este de a obţine o pace justă în Ucraina. (Dar) nu vorbim despre un format în care Ucraina şi Rusia să stea una în faţa celeilalte şi Ucraina să asculte cererile Rusiei”, spune ambasadorul ucrainean la Ankara, Vasil Bodnar.
„Ceea ce vedem noi acum este aşa: comunitatea internaţională, împreună cu Ucraina, se vor aşeza la masă şi vor întocmi o listă cu paşii care trebuie întreprinşi pentru o pace justă în Ucraina, şi vor discuta cererile pentru Rusia pe baza acelei liste”, a explicat diplomatul ucrainean modul în care Kievul ar dori să se desfăşoare o astfel de întâlnire.
„Nu va fi o întâlnire bilaterală directă, cel mai probabil va fi în formatul în care terţe părţi vor fi de asemenea implicate şi (discuţiile) se desfăşoară prin terţi. Sperăm să ţinem acest summit până la sfârşitul anului”, a completat el.
Conform ambasadorului ucrainean în Turcia, această ţară, care a încercat să menţină relaţii bune atât cu Ucraina cât şi cu Rusia, ar putea fi un participant important la acest demers al Kievului, dată fiind experienţa sa în medierea altor conflicte.

Războiul declarațiilor

Dar Rusia a respins deja ideea de a participa la o reuniune într-un format de acest fel, afirmând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.
De asemenea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat anterior că ajungerea la o pace justă în Ucraina este imposibilă dacă această ţară îşi pierde neutralitatea prin aderarea la o alianţă condusă de SUA, cum este NATO.
Vorbind despre relatări recente conform cărora Occidentul discută o opţiune în care Ucraina s-ar alătura NATO în schimbul cedării către Rusia a unor porţiuni din teritoriul ucrainean ocupat de trupele ruse, Zaharova a spus că nu va fi posibilă o pace justă în Ucraina fără asigurarea unui statut neutru şi de ţară nealiniată pentru aceasta.
Ea a reafirmat că „operaţiunea militară specială”, numele dat de Rusia invaziei sale în Ucraina, este o reacţie a Moscovei faţă de extinderea NATO către est.

Condiții dure

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie 2024 retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul.
Cererea lui Putin a fost respinsă din start de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.
Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.
Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un „plan de victorie” al Ucrainei în războiul cu Rusia, despre care nu a oferit public detalii, dar l-a prezentat la sfârşitul lunii trecute preşedintelui american şi celor doi potenţiali succesori ai acestuia, Kamala Harris şi Donald Trump
Potrivit unor oficiali americani, administraţia de la Washington este preocupată de faptul că acest plan al preşedintelui ucrainean nu cuprinde o strategie cuprinzătoare şi este doar puţin mai mult decât o cerere reîmpachetată de a primi mai multe arme şi de a fi ridicate restricţiile pentru folosirea în atacuri asupra unor ţinte pe teritoriul rus a rachetelor cu rază lungă de acţiune primite de Ucraina ca ajutor militar din partea Occidentului. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, notează Reuters.

Sprijin pentru Ucraina

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a participat recent la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, găzduit la Dubrovnik de către preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi prim-ministrul Croaţiei, Andrej Plenkovic, eveniment în cadrul căruia statele participante au adoptat o Declaraţie comună consemnând „angajamentul colectiv de sprijin multidimensional pentru Ucraina”. România este unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei, atât în calitate de stat membru NATO, dar și în calitate de stat UE. Recent România a donat un sistem Patriot părții Ucrainene, una dintre cele mai importante contribuții din ultima saptămână.
În cadrul reuniunii a fost transmis un mesaj politic „solid, ferm şi articulat” de susţinere pentru Ucraina şi poporul ucrainean, Summit-ul reprezentând, în egală măsură, o oportunitate pentru un schimb de opinii aprofundat privind consecinţele multiple, în planul securităţii regionale şi europene, ale războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.
În intervenţia sa, Luminiţa Odobescu a subliniat importanţa strategică a construirii unei păci juste şi cuprinzătoare în şi pentru Ucraina, care presupune efort dinamic conjugat al întregii comunităţi internaţionale, bazat pe o abordare constructivă şi orientată spre rezultate fezabile.

Rusia și limbajul forței

„Ar trebui să fie clar până acum că Rusia înţelege doar limbajul forţei. De fiecare dată când nu vorbim răspicat, ori nu acţionăm, oferim Rusiei argumente să creadă că şovăim în ceea ce priveşte sprijinul nostru pentru Ucraina. De aceea trebuie să rămânem puternici şi uniţi, vocali în susţinerea noastră pentru propunerile preşedintelui Zelenski, precum şi să continuăm eforturile de angajare a partenerilor globali. România va continua să facă acest lucru”, a transmis Odobescu.
Șefa diplomaţiei române a atras atenţia cu privire la acţiunile „destabilizatoare ale Federaţiei Ruse în regiunea Mării Negre, inclusiv cu scopul deturnării parcursului european al Republicii Moldova”, subliniind în acest context importanţa cooperării trilaterale România-Republica Moldova-Ucraina.
„România, Republica Moldova şi Ucraina au investit masiv în îmbunătăţirea conectivităţii noastre transfrontaliere. Aceste proiecte de infrastructură, unele cu finanţare europeană sau din partea partenerilor internaţionali, altele din bugetele naţionale, vor genera stabilitate pe termen lung în regiunea Mării Negre şi dincolo de aceasta”, a subliniat Odobescu.
Ministrul român al Afacerilor Externe a reafirmat, de asemenea, sprijinul ţării noastre pentru procesul de extindere a Uniunii Europene. „Viitorul Ucrainei, Republicii Moldova şi al Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană. Nu există alternativă reală la creşterea economică şi stabilitatea oferite de Uniunea Europeană. Politica de extindere este o investiţie strategică în securitatea, stabilitatea şi prosperitatea întregii noastre regiuni”, a mai declarat Odobescu.

UE, în sprijinul R. Moldova pe filieră românească

Sprijinul României pentru R. Moldova este vizibil și în activitatea Parlamentului European. Eurodeputaţii de pe tot spectrul eşichierului politic şi reprezentanta Comisiei Europene Vera Jourova şi-au exprimat recent, în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European la Strasbourg, sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova şi îngrijorarea în privinţa ingerinţelor ruseşti în perspectiva alegerilor prezidenţiale şi a referendumului privind aderarea la UE de la 20 octombrie din această ţară.
Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, a transmis mesajul că Republica Moldova poate conta pe sprijinul UE în continuarea reformelor. „Odată cu alegerile prezidenţiale şi referendumul de aderare vedem o creştere a ingerinţelor ruseşti. Ţintele ruseşti rămân neschimbate: a deraia aderarea Moldovei şi a o readuce în sfera sa de influenţă”, a afirmat reprezentanta Comisiei la dezbaterea din PE.
Jourova a spus că viitorul Republicii Moldova nu poate fi „luat ostatic” de conflictul nerezolvat din Transnistria, dar pe de altă parte a subliniat că „trebuie să ne asigurăm că întreaga populaţie, inclusiv cea din zona transnistreană, beneficiază de integrarea europeană”.
„Moldova are ce căuta în Europa şi noi vom căuta să o sprijinim pe calea sa europeană”, a mai pledat ea. „Cetăţenilor Republicii Moldova le transmitem că Uniunea Europeana vede lupta voastră împotriva interferenţei ruse şi suntem alături de voi. Vrem ca Republica Moldova să fie puternică, independentă, să-şi decidă singură viitorul. Aceasta este, de fapt, diferenţa între modul de viaţă rusesc, care este bazat pe frică, şi modul de viaţă european, care este unul în care cetăţenii sunt puternici, independenţi, îşi decid propriul viitor”, a declarat la rândul său în plenul PE eurodeputatul Siegfried Mureşan, care a vorbit în numele grupului PPE.
„Vrem pentru cetăţenii Republicii Moldova exact ceea ce ne dorim pentru cetăţenii Uniunii Europene. Suntem pregătiţi să ne implicăm mai puternic, suntem pregătiţi să susţinem Republica Moldova în parcursul ei european’, a dat asigurări Mureşan.

Coaliție pro-R. Moldova

Pierre-Romain Thionnet, din grupul Patrioţi pentru Europa, a spus în cadrul dezbaterii că războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei „a arătat cât de fragilă este R. Moldova şi cât de importantă este pentru Europa”.
În acelaşi timp, eurodeputatul francez din formaţiunea Rassemblement national a vorbit despre problemele Republicii Moldova cu corupţia şi a afirmat că „rezilienţa Republicii Moldovei nu poate fi întărită doar din afară”.
„Kremlinul e la peste o mie de kilometri distanţă, dar continuă să se amestece în politica din Moldova. Moldovenii îşi doresc un viitor în democraţie. Vor decide nu doar persoana care va fi preşedinte, ci şi direcţia geopolitică a ţării”, a spus în cadrul dezbaterii polonezul Tobiasz Bochenski, din grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR).

R. Moldova, câmp de testare

Dan Barna, din grupul Renew, care a fost negociator şef al textului rezoluţiei, a declarat în cadrul dezbaterii că „timp de decenii Republica Moldova a îndurat campania neîncetată a Rusiei de a-i submina democraţia şi suveranitatea. Tacticile Moscovei au inclus: dezinformări, atacuri cibernetice, presiune economică şi sprijin pentru forţele antieuropene”.
„Dacă privim astăzi toate ţările confruntate cu imixtiunea Rusiei devine clar că Moldova a fost terenul de testare”, a mai spus eurodeputatul român. „De aici, din inima democraţiei europene, trebuie să-i transmitem lui Putin un mesaj clar: această situaţie nu mai poate continua”, a mai transmis el.
Eurodeputatul olandez Reinier Van Lanschot, din cadrul grupului Verzi/Alianţa Liberă Europeană, şi-a exprimat încrederea în capacitatea preşedintei Maia Sandu de a superviza parcursul european al Republicii Moldova. „Nimeni şi nimic nu o poate tulbura pe Maia Sandu, nici măcar un cutremur, care s-a întâmplat când era în direct la televiziune”, a declarat el în plenul PE.
„Ce spun autorităţile ruse: un ‘Da’ spus integrării europene înseamnă un ‘Da’ intrării în războiul din Ucraina. Hai să venim cu o contra-naraţiune: bun venit în Uniunea Europeană cetăţenilor din Republica Moldova”, a punctat germanul Michael Gahler, din grupul PPE.
Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu a spus în intervenţia sa că „R. Moldova este astăzi în prima linie a războiului cu Rusia, alături de Ucraina, iar noi ne aflăm în spatele frontului. Parteneriatul cu UE este necesar pentru că ridică nivelul de trai, ajută la modernizare şi la întărirea securităţii”. „R. Moldova caută să revină acasă, adică în Europa. Mesajul nostru este foarte clar: dragi moldoveni, nu sunteţi singuri”, a mai afirmat el.

Ucraina: va rezista „planul victoriei” în fața realităților frontului?

Ucraina: va rezista „planul victoriei” în fața realităților frontului?

Kiev-ul îşi va prezenta „planul de victorie” la o reuniune periodică a aliaţilor săi la Ramstein, în Germania, pe 12 octombrie, a anunţat recent preşedintele Volodimir Zelenski într-o postare pe Telegram. „Vom prezenta planul de victorie, paşi concreţi, clari, pentru un sfârşit just al războiului”, a scris el.

Ultima speranță?

Ucraina, care se opune de aproape 1.000 de zile unei invazii din partea Rusiei, un vecin mult mai mare, a sugerat în ultimele luni un plan de încheiere a războiului.
Detaliile nu au fost făcute publice, dar Zelenski l-a prezentat preşedintelui american Joe Biden, precum şi ambilor candidaţi principali la alegerile prezidenţiale din ţară, când a vizitat Washingtonul luna trecută.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că planul conţine „o serie de paşi productivi” în care SUA se vor angaja alături de Ucraina.
Cu toate acestea, oficiali americani anonimi au declarat că planul este mai degrabă o reluare a solicitărilor privind furnizarea de mai multe arme şi pentru o ridicare a restricţiilor privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune, decât o strategie cuprinzătoare.
O nouă reuniune a „Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei”, creat la baza aeriană americană Ramstein din landul german Renania-Palatinat după lansarea invaziei ruse asupra teritoriului ucrainean, va avea loc la 12 octombrie, cu scopul de a coordona sprijinul militar pentru Ucraina.
Aproximativ 50 de state, membre ale NATO şi alţi aliaţi ai Ucrainei, sunt aşteptate să participe, unele fiind reprezentate la nivel de şef de stat sau de guvern. Va fi prezent şi preşedintele SUA, Joe Biden.
Biden se va afla la Berlin înaintea summitului, unde se va întâlni cu cancelarul german Olaf Scholz şi cu preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier. Aceasta va fi prima vizită bilaterală a lui Biden în Germania în timpul mandatului său de aproape patru ani.

Ofensivă rusă

Armata rusă a revendicat recent ocuparea unei noi localităţi în provincia ucraineană Doneţk, în înaintarea sa către oraşul Kurakove, următorul obiectiv al trupelor ruse pe acel sector de front după ce au ocupat oraşul Vuhledar, un punct strategic situat pe o poziţie înaltă şi la joncţiunea fronturilor din estul şi sudul Ucrainei.

Potrivit raportului publicat de Ministerul rus al Apărării, noua localitate ocupată este Jelanie Drugue şi se află la câţiva kilometri de Kurakove, un important nod de comunicaţii. Jelanie Drugue este un mic sat care avea numai aproximativ 240 de locuitori înaintea invaziei ruse în Ucraina, dar ocuparea acestuia sugerează încă o dată că trupele ucrainene nu pot opri ofensiva mecanizată rusă în Doneţk.
Armata rusă anunţă aproape zilnic ocuparea unor noi localităţi pe acest front, în pofida ofensivei lansate de armata ucraineană pe 6 august în provincia rusă Kursk, operaţiune prin care Ucraina a sperat ca Rusia să-şi mute suficient de multe trupe de pe frontul ucrainean pentru a-i opri înaintarea.
Pe lângă Vuhledar, a cărui cucerire este cel mai mare succes al trupelor ruse în ultimele şase luni, acestea au mai ocupat săptămâna care se încheie alte patru localităţi în Doneţk.

Fortăreața Vuhledar

Obiectivul principal al ofensivei ruse în estul Ucrainei rămâne însă Pokrovsk, un oraş-cheie pentru logistica armatei ucrainene situat la circa 50 de kilometri nord-vest de Kurakove şi la circa 30 de kilometri în aceeaşi direcţie de oraşul Ukrainsk, capturat de armata rusă la sfârşitul lunii septembrie. Potrivit presei americane, trupele ruse avansează pe frontul din estul Ucrainei cu o viteză nemaivăzută de la începutul campaniei militare.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pus pierderea oraşului Vuhledar pe seama refuzului aliaţilor săi occidentali de a autoriza lovirea unor ţinte pe teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune. Dar unii militari ucraineni consideră că incapacitatea de a opri înaintarea rusă este legată în principal de efectivele insuficiente ale armatei ucrainene.
Nici Kievul şi nici Moscova nu publică informaţii despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.

Războiul dronelor

Jumătatea de est a Ucrainei s-a aflat sub alertă de raid aerian timp de peste cinci ore în urma loviturilor ruse, a declarat duminică dimineaţa armata ucraineană, Moscova lansând mai multe valuri de lovituri aeriene împotriva capitalei Kiev şi a altor oraşe.
„Inamicul şi-a folosit din nou dronele împotriva Kievului în cursul nopţii!”, a declarat Serghei Popko, şeful administraţiei militare de la Kiev, pe mesageria Telegram. „Dronele ruseşti au pătruns în capitala Ucrainei în mai multe valuri şi din direcţii diferite”, a mai spus el.
Toate dronele au fost distruse şi, conform informaţiilor preliminare, nu au fost raportate pagube sau persoane rănite, a declarat Popko.
Alertele de raid aerian pentru capitală şi regiunea sa au fost anunţate de trei ori în cursul nopţii, însumând mai mult de cinci ore, a mai spus Popko.
Forţele aeriene ucrainene au anunţat duminică că Rusia a lansat în cursul nopţii 87 de drone de atac şi patru rachete care au vizat teritoriul ucrainean. Unităţile de apărare aeriană au distrus 56 de drone şi două dintre rachete, au precizat forţele aeriene pe Telegram.
Primarul portului Odesa de la Marea Neagră, Ghennadi Truhanov, a declarat pe Telegram că Rusia a vizat oraşul în cursul nopţii, fiind raportate mai multe explozii.
Ambele părţi neagă că au vizat civili în războiul declanşat de invazia Rusiei în Ucraina, lansată în februarie 2022. Cu toate acestea, mii de civili au murit, marea majoritate dintre ei ucraineni

Amenințări nucleare

Actuala confruntare dintre Rusia şi Occident asupra Ucrainei nu are corespondent în istorie şi o greşeală poate conduce la o catastrofă, a avertizat recent viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, când un jurnalist i-a cerut să compare situaţia din prezent cu criza rachetelor din Cuba din 1962.
„Nu trebuie subestimat pericolul unei confruntări militare directe între puteri nucleare. Ceea ce se întâmplă în prezent nu are analog în istorie”, iar omenirea „avansează către un teritoriu politic şi politico-militar neexplorat”, a spus viceministrul rus de externe la o conferinţă de presă la Moscova, în timp ce noul secretar general al NATO, Mark Rutte, efectua prima sa vizită în Ucraina după numirea în acest post.
„Adversarii noştri nu au dreptul să greşească, întrucât preţul acestei greşeli ar putea fi o catastrofă”, a subliniat Serghei Riabkov, făcând aluzie la cererea Ucrainei ca aliaţii săi occidentali să nu mai restricţioneze loviturile asupra obiectivelor de pe teritoriul rus.
„Nimeni nu trebuie să se îndoiască de faptul că noi acţionăm cu încredere şi în mod absolut ireproşabil”, dar „întrebarea este dacă persoanele din cealaltă parte sunt capabile să evalueze raţional consecinţele conduitei lor”, a continuat diplomatul rus.

Exemplu istoric

El a amintit în acest sens că în timpul crizei rachetelor din Cuba, care a opus în octombrie 1962 Statele Unite şi Uniunea Sovietică, „omenirea s-a aflat în pragul unui război nuclear şi a fost efectiv la câteva ore distanţă de o decizie care ar fi putut schimba întreg cursul istoriei civilizaţiei”.
Ucraina insistă pe lângă aliaţii săi occidentali ca ajutorul militar pe care i-l oferă în războiul cu Rusia să includă rachete cu rază lungă de acţiune care să fie folosite pentru a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus, dar nu a primit deocamdată un răspuns pozitiv faţă de această solicitare amintită cu regularitate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
De partea sa, preşedintele rus Vladimir Putin consideră că o asemenea autorizaţie ar presupune o implicare directă a NATO în conflict prin asistenţa oferită Ucrainei pentru localizarea ţintelor cu ajutorul sateliţilor americani sau europeni şi direcţionarea rachetelor către acestea. Prin urmare, el a lansat un avertisment nuclear Occidentului prin revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei, care ar permite represalii nucleare în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus.

Vizită strategică

Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a sosit la Kiev acum câteva zile, la nici două zile după ce şi-a preluat funcţia, pentru a asigura încă o dată Ucraina de sprijinul occidental, în timp ce forţele ucrainene sunt în dificultate pe front. Fostul premier olandez a avut la Kiev o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Este prioritatea şi privilegiul meu de a face să avanseze acest sprijin” occidental „pentru ca Ucraina să câştige” în faţa Rusiei, a declarat Rutte în timpul unei conferinţe de presă alături de Zelenski. De asemenea, Rutte a subliniat că Ucraina „este mai aproape ca niciodată de NATO şi îşi va continua drumul până când va deveni membră a alianţei noastre”.
La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat că ucrainenii merită să adere la NATO, iar Moscovei trebuie să i se dea „un semnal clar că securitatea garantată pentru Ucraina şi pentru întreaga Europă este inevitabilă”.
Preşedintele ucrainean a reiterat că ţara sa are nevoie de arme de apărare şi cu rază de acţiune lungă, remarcând totodată că susţinătorii Ucrainei „prelungesc procesul” de a i le livra.

Model israelian

Zelenski a adăugat că aliaţii NATO ar putea ajuta la apărarea Ucrainei în faţa rachetelor ruse exact cum ei apără Israelul de atacurile iraniene. „Doborârea în comun a rachetelor iraniene nu diferă de o doborâre în comun a rachetelor ruse”, a subliniat preşedintele ucrainean, potrivit dpa. „Suntem conştienţi că este vorba de o decizie dificilă” şi „ei (aliaţii) încă nu sunt gata” să doboare împreună cu Ucraina rachetele ruse, a adăugat el, citat de mass-media regională.
Rutte este unul dintre cei mai activi susţinători ai Ucrainei în Europa de la declanşarea invaziei ruse în februarie 2022 şi calificat drept „rusofob” de Moscova.
El a fost inclusiv vârful de lance al eforturilor menite să doteze Kievul cu avioane de luptă F-16, o decizie calificată drept „istorică” de către Zelenski în timpul deplasării sale în Ţările de Jos.
De asemenea, când Mark Rutte conducea guvernul olandez, Ţările de Jos au semnat în acord pentru două miliarde de euro asistenţă militară pentru Ucraina timp de 10 ani.
De la începutul mandatului său la conducerea NATO, Rutte a făcut din sprijinul pentru Ucraina una dintre cele trei priorităţi ale biroului său.
Preşedintele rus Vladimir Putin „trebuie să realizeze” că NATO „nu va ceda” în susţinerea sa pentru Kiev, a subliniat Mark Rutte în timpul primei sale conferinţe de presă la Bruxelles.
Această declaraţie fermă de susţinere contrastează însă cu apelurile tot mai multora în Occident care insistă asupra deschiderii de negocieri cu Rusia.

Problema amplorii şi perenităţii ajutorului occidental se pune cu atât mai mult cu cât Ucraina este în al treilea an de război, ţinând cont în special de preţul acestui sprijin şi de riscul escaladării conflictului.
Iar poziţia americană, principalul susţinător al Kievului şi motor al NATO, riscă să se schimbe radical în cazul în care, după alegerile prezidenţiale din noiembrie, la Casa Albă ar reveni republicanul Donald Trump.
Rutte s-a deplasat deja de mai multe ori în Ucraina în calitate de şef al guvernului olandez în timpul războiului, vizitând nu doar Kievul, ci şi Odesa (sud), port-cheie la Marea Neagră, şi Harkovul (nord-est), al doilea oraş ca mărime al ţării situat lângă frontiera rusă şi vizat aproape zilnic de atacuri aeriene.
Deplasarea lui Mark Rutte la Kiev are loc într-un moment foarte dificil pentru Ucraina, ale cărei forţe militare duc lipsă de recruţi şi de arme, iar rezultatul este că armata ucraineană cedează teren în est.

Ucraina insistă 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care cere cu insistenţă aliaţilor occidentali să accelereze livrările lor de arme, va avea săptămâna viitoare o întrevedere cu liderii ţărilor din Balcani, cu ocazia unui summit găzduit de Croaţia, a anunţat recent premierul croat, citat de mass-media de la Zagreb.
Obiectivul acestui summit, care se va derula la Dubrovnik, în sudul coastei croate a Mării Adriatice, este ca „întreaga regiune să îşi aducă sprijinul pentru Ucraina şi poporul ucrainean în lupta lor pentru libertate”, a declarat şeful guvernului croat Andrej Plenkovic, în timpul unei reuniuni cu miniştrii săi.
Plenkovic nu a anunţat data exactă la care va avea loc summitul. Însă, potrivit media croate şi unor surse din cadrul guvernului de la Zagreb, acest summit ar avea loc înaintea reuniunii de la Ramstein.

Aceasta este a doua deplasare din acest an a lui Zelenski în Balcani, după un summit similar organizat în februarie în Albania, unde el ceruse deja ţărilor din regiune arme şi muniţii pentru a permite Ucrainei să facă faţă Rusiei.
Unele dintre aceste ţări, în special Serbia şi Bosnia, dispun de capacităţi importante pentru producţia de muniţii.
Ucraina traversează un moment dificil, forţele sale fiind în retragere pe frontul de est, ducând lipsă de oameni şi de armament.

Veto prezidențial

Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat joi, în timpul unei vizite la Kiev, sprijinul occidental pentru Ucraina până când aceasta va „învinge” Rusia.
Summitul de la Dubrovnik va avea loc într-un context de diferende între guvern şi preşedintele Croaţiei chiar asupra sprijinului acordat Ucrainei.
Preşedintele Zoran Milanovic şi-a folosit recent dreptul de veto asupra unei decizii a guvernului de a trimite în Germania ofiţeri ai armatei în cadrul programului NATO de asistenţă pentru Ucraina, afirmând că el nu le va permite soldaţilor croaţi să „participe la activităţi care împing Croaţia în război”.
Premierul, care l-a acuzat pe Milanovic că acţionează împotriva intereselor Croaţiei, i-a îndemnat pe deputaţi să treacă peste veto-ul preşedintelui, ceea ce necesită un vot cu majoritate calificată de două treimi.

Fortăreața Polonia

Polonia va începe până la sfârşitul acestui an construirea primelor elemente ale liniilor de apărare consolidate la graniţele sale cu Rusia şi Belarus, a anunţat recent ministrul adjunct al apărării Cezary Tomczyk, citat de mass-media de la Varșovia, preluată de agențiile internaționale de presă.
Ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, Varşovia a prezentat în luna mai planuri de a cheltui 10 miliarde de zloţi (2,6 miliarde de dolari) pentru a-şi consolida frontierele de nord şi de est cu fortificaţii, sisteme de supraveghere, recunoaştere şi antidrone până la sfârşitul anului 2028 pentru a descuraja adversarii sau pentru a ajuta la respingerea unui potenţial atac.
„În următoarele trei săptămâni, vom putea efectua primele teste ale elementelor East Shield pe terenurile de antrenament militar poloneze, iar în acest an vom începe să construim primele elemente … la frontierele de nord şi de est”, a declarat Tomczyk într-o conferinţă de presă.
El a spus că proiectul va fi dezvoltat în cooperare cu Lituania, Letonia şi Estonia, precum şi cu forţele britanice şi americane.
Războiul din Ucraina a determinat Polonia să crească cheltuielile pentru apărare la 4,2% din produsul intern brut (PIB) în 2024 şi la 4,7% în 2025.

Bugetul apărării, suplimentat de Varșovia

Întrebat despre cheltuielile de apărare poloneze după 2025, ministrul apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz a declarat că tendinţa de creştere ar trebui menţinută.
El a spus că recenta escaladare a luptelor din Orientul Mijlociu a fost negativă pentru Polonia, întrucât atenţia lumii, inclusiv a Statelor Unite, să se concentreze mai mult asupra acelei regiuni şi nu asupra regiunii Ucrainei, „ceea ce nu este bine pentru noi”.

Totodată, cu sprijinul polon, autorităţile de la Kiev au anunţat deschiderea în Polonia a primului birou de recrutare al „Legiunii ucrainene” menit să-i atragă pe ucrainenii din străinatate să se alăture armatei ţării lor. Biroul este situat în incinta consulatului ucrainean din Lublin, estul Poloniei.
În centru funcţionează o comisie medicală militară „cu toate echipamentele necesare pentru efectuarea examinărilor şi eliberarea certificatelor de apt pentru serviciu”, a declarat Ivan Gavryliuk, un adjunct al ministrului ucrainean al Apărării, potrivit unui comunicat de presă, citat de mass-media din Ucraina și Polonia.
„După înregistrare, pregătirea voluntarilor va avea loc pe terenul de antrenament” în Polonia, a adăugat el, menţionând că Ucraina oferă uniforme şi sprijin logistic, în timp ce partenerii polonezi furnizează arme şi alte echipamente.
Proiectul „Legiunea ucraineană” a fost anunţat de Kiev în iulie. Epuizată de pierderi grele după mai bine de doi ani şi jumătate de invazie rusă, armata ucraineană caută să recruteze dintre sutele de mii de bărbaţi ucraineni care trăiesc în Europa, în special în Polonia şi Germania, dintre care unii au fugit ilegal din ţară tocmai de teama de a fi mobilizaţi.

Demers pentru voluntari

În iulie 2024, Kievul a estimat la 300.000 numărul de ucraineni care au vârsta de înrolare şi se află în Polonia. Procesul de recrutare pentru Legiune se realizează prin intermediul site-ului său web sau prin consulate şi ambasade.

Cetățenii ucraineni din afara Ucrainei pot să se înroleze în armata ucraineană prin mai multe căi, în funcție de locația lor și de resursele disponibile.Cetățenii ucraineni pot să se adreseze ambasadelor și consulatelor Ucrainei din țara în care se află. Acestea oferă informații despre cum pot fi recrutați și pot facilita procesul de înrolare. De exemplu, ambasada Ucrainei din Polonia sau România poate oferi îndrumări despre documentele necesare și pașii care trebuie urmați.

Unii cetățeni ucraineni aleg să revină în Ucraina pentru a se alătura forțelor armate. În acest caz, aceștia trebuie să se prezinte la biroul de înrolare militară (teritoriul lor natal sau în orașele mari, precum Kiev, Lviv sau Odesa). Pot lua legătura cu biroul de recrutare militară din regiunea de origine sau la un centru regional de recrutare.

Ucraina a format Legiunea Internațională pentru voluntarii străini, iar cetățenii ucraineni din diaspora pot, de asemenea, să se alăture acestei inițiative. Aderarea se face prin contactarea ambasadelor ucrainene care colaborează cu Ministerul Apărării din Ucraina. De exemplu, cetățeni ucraineni care locuiesc în Statele Unite pot contacta ambasada Ucrainei la Washington D.C. pentru a primi detalii.

Ucraina a pus la dispoziție linii telefonice și platforme online pentru ca cetățenii să poată obține informații despre înrolare. Un exemplu este platforma oficială a Ministerului Apărării din Ucraina, unde cei interesați pot depune cereri și afla detalii despre proces.

Eforturi internaționale

Stimularea participării cetățenilor ucraineni din diaspora la înrolarea în armata ucraineană poate fi realizată prin diverse metode și strategii, inclusiv prin comunicare, beneficii, și sprijin logistic.

Crearea unor campanii publice, pe rețelele sociale și mass-media, prin care să fie promovate oportunitățile de înrolare, povestirile eroice și importanța contribuției diasporei la apărarea Ucrainei. Ambasadele și consulatele pot disemina informații despre modalitățile de a se înrola, prezentând proceduri clare și accesibile.

Mesajele video și scrise de la lideri ucraineni, inclusiv președintele Volodymyr Zelenskyy, care să îi încurajeze pe cetățenii din diaspora să se implice activ în apărarea țării lor, pot fi un stimulent important.

Guvernul ucrainean și ambasadele pot sprijini logistic participarea, oferind consiliere cu privire la documentele necesare, transport și cazare temporară pentru cei care revin în Ucraina pentru a se înrola.

Societatea civilă și autoritățile de la Kiec au creat platforme digitale prin care cetățenii să se poată înrola din străinătate sau să primească îndrumări cu privire la participarea la Legiunea Internațională sau alte unități militare.

Beneficii și recunoaștere

Crearea de mecanisme prin care veteranii și cei înrolați din diaspora să fie recunoscuți public, oferindu-le premii, distincții sau oportunități de a împărtăși experiențele lor în mass-media.

Oferirea de sprijin financiar și social familiilor celor care se înrolează, precum asistență pentru educație sau locuință pot fi considerate atrăgătoare de către cei interesați. Acest lucru ar putea diminua îngrijorările celor din diaspora privind familiile lor din străinătate.

Apelurile la sentimentul de apartenență și datorie națională pot fi un stimulent major. Crearea unor narațiuni puternice care să sublinieze importanța diasporei în apărarea națiunii și cum contribuția lor este esențială pentru viitorul Ucrainei poate atrage participare suplimentară.

Organizarea de evenimente simbolice sau activități de solidaritate în străinătate, cum ar fi marșuri, întâlniri sau mitinguri organizate de ambasadele Ucrainei, care să îmbine sprijinul comunitar cu recrutarea directă.

Oferirea unor pachete de remunerare competitive, asigurări de sănătate, și compensații pentru pierderile suferite în timpul serviciului militar sunt considerate vitale de către experți. Diaspora, în special cei care și-au stabilit cariere în străinătate, pot fi încurajați de stabilitatea financiară oferită de guvernul ucrainean în schimbul serviciului lor militar.

Un alt mod prin care poate fi stimulată această participare este crearea de programe care să ajute la reintegrarea soldaților din diaspora în societate după terminarea războiului, inclusiv acces la educație, sprijin în carieră și reintegrare socială.

Pentru cei care nu pot participa activ, sprijinirea armatei prin donații financiare sau trimiterea de echipamente și resurse esențiale poate fi un stimulent moral. Crearea unui canal transparent de donare pentru diaspora poate atrage implicarea largă.

Diaspora poate fi mobilizată să participe la acțiuni de sprijin pentru refugiați sau la campanii de conștientizare și susținere în țările unde locuiesc, devenind ambasadori ai Ucrainei pe plan global.

Aceste strategii, care combină apelurile emoționale cu sprijinul logistic și beneficiile tangibile, pot crește semnificativ participarea cetățenilor ucraineni din diaspora în efortul de apărare al Ucrainei.

Avertismente dure

Autorităţile ucrainene au atenţionat cu privire la mari probleme de aprovizionare cu apă în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei devestate de lupte, în urma unor importante lovituri aeriene ruse asupra acestei zone.
Experţi îşi exprimă îngrijorarea că iarna viitoare ar putea fi foarte aspră pentru această ţară, Moscova ţintind infrastructuri ucrainene, în special energetice, de la începutul invaziei sale împotriva Ucrainei în februarie 2022.
Problemele de aprovizionare cu apă ar putea afecta circa 260.000 de locuitori în nordul regiunii Doneţk „pentru o durată nedeterminată”, a declarat recent guvernatorul regiunii Vadim Filaşkin pe Telegram.
Loviturile ruse „au avariat grav” două infrastructuri de aprovizionare cu apă în această regiune, a explicat responsabilul, potrivit căruia este imposibil ca acestea să fie repuse în funcţiune din cauza anverguri distrugerilor.
Administraţia regiunii Doneţk au informat autoritățile centrale de la Kiev despre probleme de presiune în sistem, în special în ceea priveşte aprovizionarea cu apă a etajelor superioare, fără a putea preciza câte persoane sunt afectate.

Corupție de război

Autorităţile ucrainene au anunţat confiscarea unor sume de bani în diferite monede reprezentând echivalentul a circa 5 milioane de euro de la o responsabilă însărcinată cu evaluarea medicală a celor supuşi procesului de mobilizare şi care ar fi încasat aceşti bani de la bărbaţi ce s-au sustras mobilizării în armata ucraineană. După mai mult de doi ani şi jumătate de război cu Moscova, Ucraina are nevoie să-şi completeze efectivele, o soluţie avansată de mai mulţi parlamentari ucraineni fiind scăderea vârstei de recrutate de la 25 la 20 de ani.
Biroul naţional de investigaţii (DBR) ucrainean a descoperit „aproape şase milioane de dolari” în diferite devize, plus bijuterii şi alte obiecte de valoare, în urma unor percheziţii la domiciliul şi biroul şefei comisiei medicale din regiunea central-vestică Hmelniţki, însărcinată cu evaluarea aptitudinii militare a bărbaţilor convocaţi în armată. În timpul percheziţiei, ea a încercat să se debaraseze de o parte din bani aruncând pe fereastră saci cu bancnote. Au fost de asemenea găsite în biroul său documente false de invaliditate şi liste cu bărbaţi cu diagnostice fictive.
Pe lângă sumele în bani cash descoperite, cei acuzați mai au peste două milioane de euro în conturi bancare, plus proprietăţi imobiliare în Ucraina, Austria, Spania şi Turcia.

Războiul serviciilor secrete

La rândul său, Serviciul de Securitate ucrainean (SBU) a anunţat destructurarea unui grup infracţional constituit din 13 persoane care au ajutat în oraşul nord-estic Harkov peste 400 de bărbaţi să se sustragă mobilizării cu ajutorul unor documente de invaliditate false, obţinute în schimbul unor sume cuprinse între 2.000 şi 5.000 de dolari. Conform experților, aceste grupuri sunt sprijinite, ori chiar inițiate, de serviciile de spionaj federale ruse, cu scopul slăbirii capacității de luptă a Ucrainei.
După mai mult de doi ani şi jumătate de război cu Rusia, armata ucraineană are nevoie de noi soldaţi în rândul trupelor sale diminuate şi epuizate. Prin urmare, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a demis anul trecut pe toţi comandanţii comisariatelor militare din ţară pentru a elimina un vast sistem corupt prin care bărbaţii încorporabili se sustrag mobilizării prin oferirea de mită şi le-a cerut bărbaţilor ucraineni care au plecat în străinătate, în pofida legii marţiale care le interzice plecarea din ţară, să revină în Ucraina pentru a lupta pe front sau măcar pentru a lucra şi plăti impozite.

Legislație nouă

De asemenea, Zelenski a promulgat în aprilie o nouă lege privind mobilizarea, care înlesneşte procedurile pentru încorporare şi înăspreşte pedepsele împotriva celor care încearcă să se sustragă acesteia, şi a redus vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani.
În parlamentul de la Kiev este în prezent discutată posibilitatea reducerii vârstei de recrutare de la 25 la 20 de ani. „Nu avem suficienţi oameni, nu avem suficient de mulţi oameni tineri”, a declarat deputatul Román Kostenko, membru al partidului liberal Holos (Vocea), referindu-se la situaţia efectivelor armatei.
„Poziţia mea este clară: să nu coborâm până la vârsta de 18 ani, dar de la 20 de ani ar trebui să recrutăm, să echipăm şi să luptăm împreună pentru ţara noastră”, a adăugat acelaşi deputat, precizând că propunerea nu a fost încă discutată în Comisia de Securitate Naţională şi Apărare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat vineri că a vizitat regiunea Sumî, la graniţa cu Rusia, şi s-a întâlnit cu soldaţi care participau, de cealaltă parte a graniţei, la ofensiva lansată din august în regiunea rusă Kursk.
„Astăzi mi-am început călătoria în regiunea Sumî cu o întâlnire cu soldaţii noştri – cei care luptă în regiunea Kursk pentru a apăra regiunile noastre de graniţă şi întreaga ţară”, a scris pe Telegram preşedintele Zelenski, care a vizitat primele linii ale frontului de mai multe ori de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.

Proteste în vreme de război

„Într-un război de lungă durată, nu este vorba doar de motivarea trupelor. Trebuie să motivăm întreaga lume şi să o convingem că ucrainenii pot fi mai puternici decât inamicul”, a afirmat preşedintele ucrainean care s-a adresat soldaţilor într-un mesaj video.
Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu soldaţi ai Brigăzii 82 Air Assault implicată în ofensiva pe teritoriul Rusiei şi a ascultat raportul comandantului acestei unităţi.
Zelenski a decorat soldaţi, însoţit de comandantul şef al armatei Oleksandr Syrsky într-un adăpost subteran.
El a vizitat deja această regiune din nord-estul Ucrainei în luna august, după lansarea, pe 6 august, a ofensivei Ucrainei care a surprins armata rusă prin cucerirea mai multor sute de kilometri pătraţi.

Totodată, militante ale mişcării feministe Femen au manifestat în sânii goi vineri la Kiev în faţa ambasadei Iranului, ţară care este acuzată că ajută Moscova în efortul său de război împotriva Ucrainei, furnizându-i drone şi rachete.
Membrele Femen, mişcare de femei creată în Ucraina dar prezentă şi în alte ţări, au obiceiul de a protesta cu torsul dezgolit cu sloganuri scrise pe corpul lor. Două militante şi-au scos hainele lângă ambasada Iranului în plin centrul Kievului, având pe abdomen inscripţiile „Fuck Russia” şi „Fuck Iran”, şi scandând aceleaşi lozinci.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat în septembrie, de la tribuna ONU, Iranul că este implicat în efortul de război al Rusiei, care a declanşat o invazie împotriva Ucrainei în 2022.
După dronele explozive Shahed pe care Rusia le utilizează masiv pentru a ataca ţara vecină, Teheranul este acuzat că a furnizat Rusiei rachete cu rază scurtă de acţiune, acestea nefiind încă utilizate în Ucraina, potrivit lui Zelenski.

La rândul său, Iranul dezminte orice sprijin pentru Rusia în războiul ei cu Ucraina.
Femen, care militează pentru drepturile femeilor, dar adesea şi pentru cauze legate de geopolitică, au organizat numeroase acţiuni în lume în ultimii ani.
În decembrie 2019, o militantă a Femen fusese arestată în faţa Palatului Elysee, la Paris, unde ea manifesta împotriva politicii preşedintelui rus Vladimir Putin, care participa împreună cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la un summit asupra unui conflict armat alimentat de Moscova în Ucraina.

Bulgaria, vară politică fierbinte: alegeri anticipate și probleme de securitate

Bulgaria, vară politică fierbinte: alegeri anticipate și probleme de securitate

Politicienii bulgari au eşuat să formeze un guvern după alegerile parlamentare din iunie, iar dacă încă o tentativă va fi nereuşită atunci Bulgaria va organiza din nou alegeri anticipate, probabil în toamna anului 2024.
Alianţa centristă formată din partidele ‘Continuăm Schimbarea’ şi Bulgaria Democrată nu a putut să-şi asigure o majoritate în Adunarea Naţională, parlamentul unicameral de la Sofia.

Fără majoritate stabilă

Fostul premier Nikolai Denkov, membru al formaţiunii ‘Continuăm Schimbarea’, a declarat că nu a putut fi formată nicio majoritate stabilă în actualul legislativ, care a fost ales în iunie.
Nici câştigătoarea alegerilor, alianţa GERB-SDS, nu reuşise să atragă sprijin suficient pentru ca Rosen Jeliazkov să fie ales prim-ministru. Cele două alianţe au guvernat într-o coaliţie informală începând din 2023, dar în martie au decis să convoace noi alegeri după ce nu reuşiseră să cadă de acord asupra numelui premierului.
Începând din aprilie 2021, Bulgaria a organizat de şase ori alegeri parlamentare.
Preşedintele Bulgariei Rumen Radev a acordat, luni, mandatul de a forma un guvern unui partid mic, care s-a clasat pe locul al șaselea la alegerile parlamentare din iunie. Este cea mai recentă încercare de a construi o coaliţie stabilă după votul care nu a reuşit să scoată ţara dintr-un blocaj politic de lungă durată, transmite Reuters.

Partidul intitulat Există o Astfel de Naţiune (ITN) pare puţin probabil să reuşească acolo unde două partide mai mari – GERB de centru-dreapta şi reformistul Continuăm Schimbarea (PP) – au eşuat. Dacă ITN, un partid anti-elită, nu reuşeşte să formeze un guvern, Bulgaria va fi pe cale să ajungă la a şaptea rundă de alegeri parlamentare din 2021, mai relatează Reuters preluat de News.ro. Bulgaria, cel mai sărac membru al Uniunii Europene şi unul dintre cele mai corupte state ale sale, a fost afectată de instabilitate guvernamentală de când protestele anticorupţie din 2020 au contribuit la răsturnarea unei coaliţii conduse de GERB.

Jocul alegerilor

ITN, care a câştigat doar 16 locuri în Parlamentul cu 240 de locuri la alegerile din 8 iunie, nu va avea nicio limită de timp pentru a încerca să negocieze un nou guvern. „Suntem extrem de conştienţi de criza gravă în care se află ţara şi de responsabilitatea pe care o implică acest al treilea mandat”, a declarat Toşko Iordanov, liderul grupului parlamentar ITN, după primirea mandatului. Iordanov a mai spus că „va purta discuţii cu toate partidele parlamentare, inclusiv cu deputaţii independenţi”. „Procesul de negociere va fi extrem de transparent, în faţa tuturor”, a promis el. Alegerile din iunie au fost declanşate de prăbuşirea, în martie, a unei coaliţii formate din GERB, care a deţinut puterea în cea mai mare parte a celor 15 ani anteriori, şi partidul PP. GERB s-a clasat pe primul loc la scrutinul din iunie, obţinând 68 de locuri, în timp ce partidul PP a obţinut 39. Deşi ambele formaţiuni sunt în mare parte pro-UE şi pro-economie de piaţă, ele sunt afectate de rivalităţi şi dezacorduri personale. Bulgaria are nevoie de o perioadă de guvernare stabilă şi funcţională pentru a accelera fluxul de fonduri UE către infrastructura sa care scârţâie şi pentru a o împinge spre aderarea la moneda euro şi participarea deplină la spaţiul Schengen. Planurile de aderare la zona euro au fost deja amânate de două ori din cauza neîndeplinirii criteriilor privind inflaţia.

Bulgaria și Euro

Agenţia de evaluare financiară Moody’s se aşteaptă ca Bulgaria să adere la zona euro până la începutul anului 2026, informează mass-media bulgară.
Totuşi, avertizează agenţia, orice semn al slăbirii cadrului instituţional sau noi întârzieri în adoptarea euro ar putea duce la o revizuire în scădere a ratingului de credit al Bulgariei. Acest anunţ nu indică o schimbare iminentă a ratingului de credit ci scoate în evidenţă îngrijorările actuale. Moody’s subliniază că lupta împotriva corupţiei rămâne o provocare majoră şi exacerbează impactul negativ al problemelor structurale, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi infrastructura inadecvată.
În privinţa actualei crize politice din Bulgaria, Moody’s atrage atenţia asupra posibilităţii declanşării de noi alegeri anticipate şi a unei potenţiale reduceri a eficacităţii instituţionale, din cauza instabilităţii politice.
De asemenea, agenţia de evaluare financiară subliniază că eforturile Bulgariei de a adopta euro sunt unul dintre cei trei factori pozitivi în analiza profilului de creditare al ţării, alături de nivelul scăzut al datoriei şi apartenenţa la UE.
Eforturile de a deveni membru al zonei euro au întărit deja capacităţile instituţionale şi de conducere ale Bulgariei, apreciază Moody’s. Perspectiva stabilă atribuită ratingului Bulgariei este legată de riscurile echilibrate şi este influenţată de efectele pozitive ale potenţialei adoptări a euro. Această perspectivă stabilă depinde, de asemenea, de factori cum ar fi creşterea poverii datoriei, schimbări în capacitatea de împrumut şi riscurile legate de implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă (PNNR).

Alegeri anticipate

În 2024, Bulgaria continuă să fie marcată de instabilitate politică profundă, având deja șase alegeri parlamentare în ultimii trei ani. Acest context instabil afectează atât guvernarea, cât și perspectivele economice și sociale ale țării.

Criza politică a început în 2021 și a continuat până în prezent, cu alegeri repetate care nu au reușit să stabilească o majoritate stabilă. Alegerile din 9 iunie 2024, care au coincis cu alegerile pentru Parlamentul European, au fost organizate într-un efort de a depăși impasul politic. Acestea au reprezentat a șasea rundă de alegeri parlamentare din ultimii trei ani, subliniind dificultățile de a forma un guvern stabil și eficient.

În alegerile din iunie 2024, principalele partide care au dominat scena politică au fost:

GERB-SDS (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – Uniunea Forțelor Democratice): Condus de Boyko Borissov, acest partid de centru-dreapta a câștigat cea mai mare parte a voturilor, dar nu a reușit să obțină o majoritate clară.

PP-DB (Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică): O coaliție liberală de centru, condusă de Kiril Petkov, Asen Vasilev, Hristo Ivanov și Atanas Atanasov, care a câștigat o proporție semnificativă din voturi, dar nu suficient pentru a forma un guvern fără alianțe.

Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS): Un partid reprezentând interesele minorității turce, care a obținut un număr considerabil de locuri în parlament.

BSP pentru Bulgaria (Partidul Socialist Bulgar): Condus de Korneliya Ninova, acest partid de centru-stânga a avut o performanță modestă comparativ cu alegerile anterioare.

Provocările curente

După alegerile din iunie 2024, președintele Bulgariei a numit un guvern interimar condus de Dimitar Glavchev, ca urmare a incapacității partidelor de a forma un guvern stabil. Acest guvern interimar a fost responsabil de organizarea alegerilor și de asigurarea funcționării de bază a statului până la formarea unui nou guvern.

Situația economică a fost de asemenea afectată de instabilitatea politică, cu investiții publice și private întârziate sau reduse din cauza incertitudinilor politice. Deși au existat unele creșteri în domenii precum turismul și investițiile în infrastructură, perspectivele generale rămân pesimiste din cauza blocajului politic continuu și a relațiilor comerciale tensionate cu parteneri importanți precum Germania și România.

Deși alegerile din iunie 2024 au fost menite să stabilească un guvern stabil, există semnale puternice că instabilitatea politică ar putea continua, ceea ce ar putea duce la noi alegeri anticipate. Lipsa unei majorități clare și dificultățile în formarea coalițiilor durabile sugerează că Bulgaria ar putea organiza din nou alegeri înainte de termenul programat inițial. Aceasta ar fi o mișcare extremă, dar nu neobișnuită având în vedere istoricul recent al țării de instabilitate politică prelungită

Bulgaria se confruntă în 2024 cu o criză politică profundă, alimentată de alegeri repetate și dificultăți în formarea unui guvern stabil. Cu toate acestea, există speranțe că, prin eforturi concertate și compromisuri politice, țara ar putea depăși această perioadă turbulentă. Posibilitatea alegerilor anticipate rămâne ridicată, în funcție de evoluțiile politice și de capacitatea partidelor de a ajunge la un consens.

Relațiile dintre Bulgaria-UE

Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, marcând un pas major în integrarea sa europeană și accesul la piața unică europeană. De atunci, relațiile dintre Bulgaria și UE au fost caracterizate de o serie de beneficii și provocări, ambele contribuind la modelarea politicilor interne și externe ale țării.

Aderarea la UE a permis Bulgariei să acceseze fonduri structurale și de coeziune, menite să reducă disparitățile economice și sociale în cadrul Uniunii. Aceste fonduri au fost esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și modernizarea economiei bulgare.

De asemenea, Bulgaria a beneficiat de creșterea comerțului cu celelalte state membre, devenind parte a unei piețe comune care facilitează libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă.

Eliminarea taxelor de roaming în iunie 2024 a fost un alt beneficiu important pentru cetățenii bulgari, facilitând călătoriile și comunicarea în interiorul UE. Turismul a crescut, profitând de pe urma accesului mai facil și mai ieftin pentru vizitatorii din alte state membre.

Provocarea Schengen

La 31 martie 2024, Bulgaria a fost integrată în spațiul Schengen pentru granițele aeriene și maritime, ceea ce a eliminat controalele la aceste frontiere și a facilitat și mai mult circulația persoanelor și mărfurilor. Discuțiile privind eliminarea controalelor la frontierele terestre sunt în curs și ar putea fi decise mai târziu în an.

UE a jucat un rol crucial în stabilizarea politică a Bulgariei, asigurând un cadru pentru reforme democratice și juridice. Aceasta a inclus reforme în sistemul judiciar, lupta împotriva corupției și îmbunătățirea transparenței guvernamentale.

De-a lungul anilor, UE a asistat Bulgaria în diverse crize, inclusiv criza economică globală și crizele interne, cum ar fi falimentul Băncii Comerciale Corporative. Sprijinul UE a prevenit efectele de domino care ar fi putut afecta negativ alte instituții financiare din țară.

Corupția rămâne o problemă majoră în Bulgaria, afectând încrederea cetățenilor în instituțiile publice și în relația cu UE. Reformele în justiție sunt esențiale pentru a combate corupția și pentru a asigura un stat de drept eficient.

Relațiile cu Rusia

Relațiile Bulgaria-Rusia au fost o sursă de tensiuni, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Bulgaria a trebuit să-și ajusteze politicile energetice, reducând dependența de gazul rusesc și căutând alternative precum SUA și Azerbaidjan.

Expulzarea diplomaților ruși și poziția dură împotriva influenței ruse în Bulgaria au demonstrat angajamentul țării de a se alinia mai strâns cu politicile UE și NATO.

Bulgaria și-a propus să adopte euro ca monedă națională, dar acest proces depinde de îndeplinirea criteriilor economice și financiare stabilite de UE. Deși inflația ridicată a fost o barieră, guvernul bulgar lucrează pentru a îndeplini aceste condiții, care vor influența și relațiile cu Rusia.

Relațiile cu Balcanii de Vest

Guvernul bulgar continuă să lucreze la integrarea mai profundă în structurile europene, inclusiv în ceea ce privește politica de apărare și securitate comună. Reformele continue și angajamentul față de valorile europene sunt esențiale pentru acest proces.

Bulgaria joacă un rol important în sprijinirea integrării Balcanilor de Vest în UE. Rezolvarea disputei cu Macedonia de Nord a fost un pas important în acest sens, iar Bulgaria continuă să sprijine procesele de aderare ale altor state din regiune.

Relațiile dintre Bulgaria și Uniunea Europeană în 2024 sunt caracterizate de o combinație de beneficii economice și politice semnificative, dar și de provocări considerabile. Cu un angajament clar față de valorile și reformele europene, Bulgaria are potențialul de a deveni un exemplu de succes al integrării europene în regiune. Cu toate acestea, succesul depinde de capacitatea țării de a aborda problemele interne, cum ar fi corupția și reforma judiciară, și de a naviga complexitatea relațiilor geopolitice din regiune.

Răspuns rusesc

Kremlinul a declarat recent că Rusia va considera orice planuri de a stabili o prezenţă permanentă în Marea Neagră a navelor de război ale NATO drept o ameninţare, dat fiind amestecul alianţei în războiul din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va lua toate măsurile pentru a-şi asigura securitatea. „Desigur, prezenţa concentrată a navelor NATO – suntem atenţi la Bulgaria şi România, state riverane care sunt membre ale alianţei (NATO) – desigur, aceasta reprezintă, în special în actuala situaţie, o ameninţare suplimentară la adresa Rusiei. Desigur, Rusia va lua toate măsurile necesare pentru a-şi asigura securitatea”, le-a declarat Peskov reporterilor.
Separat, Kremlinul a comentat că promisiunile făcute de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a crea „o adevărată Uniune Europeană a Apărării”, vorbesc despre dispoziţia Europei către militarizare şi confruntare.
Ursula von der Leyen a promis recent, în plenul Parlamentului European, că aceste eforturi vor include proiecte majore privind apărarea aeriană şi cibernetică.

NATO și UE

Conform rezultatelor unui sondaj publicate de Divizia de Diplomaţie Publică a NATO pe 5 iulie, aproximativ 30% dintre bulgarii care au participat la cercetare ar vota împotriva apartenenţei ţării lor la NATO, reprezentând cea mai mare proporţie de populaţie dintre toate cele 32 de ţări membre.
Dacă se ţine cont şi de răspunsul „nu ştiu” ales de 11% dintre cei intervievaţi, procentul celor care ar fi de acord cu ieşirea din Tratatul Nord-Atlantic ar ajunge la 34%. Chiar dacă 59% dintre bulgari ar vota ca ţara lor să rămână în Alianţă, acest procent ar fi din nou cel mai mic dintre toate ţările NATO.
Sondajul s-a desfăşurat între 1 aprilie şi 6 mai 2024, înainte de Summitul din Washington al blocului, programat pentru 9 – 11 iulie.
Cei 56% dintre repondenţi care consideră că este mai sigur pentru Bulgaria în cadrul NATO i-au întrecut pe belgieni, francezi, italieni, sloveni şi chiar şi pe americani. Până la 29% dintre bulgari se tem că ţara lor este mai puţin sigură în cadrul Alianţei, doar italienii fiind mai îngrijoraţi.
Un procent substanţial de 69% dintre bulgari consideră că NATO este importantă pentru securitatea viitoare a ţării – la fel de mulţi ca italienii şi mai mulţi decât francezii, grecii, nord-macedonenii, muntenegrenii, slovacii, slovenii şi americanii. Cei 13% care nu sunt de acord cu acest lucru sunt întrecuţi numeric în Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Slovacia şi Slovenia.

Încrederea în NATO

Mai puţin de jumătate dintre bulgari (42%) sunt de acord că Bulgaria ar trebui să apere o altă ţară NATO dacă ar fi atacată. Doar islandezii şi nord-macedonenii sunt mai reticenţi în această privinţă. Cei 22% care nu sunt de acord îi depăşesc pe repondenţii din Grecia, Muntenegru şi Slovenia.
Cei care sunt de acord cu afirmaţia că statutul de membru al NATO face mai puţin probabil un atac al unei alte ţări asupra Bulgariei reprezintă 55%, iar islandezii, muntenegrenii şi slovenii sunt mai pesimişti în această privinţă. Cei 22% care nu sunt de acord cu această afirmaţie sunt mai numeroşi decât repondenţii din Grecia, Muntenegru şi Slovenia.
Cei 61% care consideră că Bulgaria ar trebui să cheltuiască mai mult pe apărare plasează ţara pe locul 2 în Alianţă, după Albania cu 81%. Doar 27% dintre bulgari susţin că ţara lor ar trebui să menţină nivelul din prezent al cheltuielilor pe apărare, iar 6% sunt de părere că ţara ar trebui să cheltuiască mai puţin pe apărare.
În Bulgaria, procentul celor îngrijoraţi cu privire la posibilitatea unui război în ţările NATO este de 72%, iar cei care nu sunt îngrijoraţi de această perspectivă reprezintă 17%.

Problema Ucraina

Aproape două treimi dintre cei intervievaţi în Bulgaria (66%) sunt de părere că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a afectat siguranţa şi securitatea ţării, în timp ce 29% nu consideră acest lucru.
Aproximativ 55% dintre bulgari sunt de acord ca ţara lor să continue să acorde sprijin Ucrainei, la fel de mulţi ca ungarii şi macedonenii şi mai mulţi decât grecii (40%)
Întrebaţi dacă au încredere în presa din Bulgaria că spune adevărul despre războiul împotriva Ucrainei, doar 28% au răspuns afirmativ (doar Grecia cu 24% şi Ungaria cu 27% au înregistrat niveluri mai mici) iar 66% au răspuns negativ (din nou, grecii sunt cei mai mari sceptici cu 70%).

Bulgaria în NATO

Bulgaria a aderat la NATO în 2004, marcând un moment crucial în politica sa de securitate și apărare. De atunci, relațiile cu NATO au evoluat, Bulgaria devenind un partener strategic în regiunea Mării Negre. În ultimii ani, creșterea tensiunilor cu Rusia și agresiunea acesteia în Ucraina au subliniat importanța strategică a Mării Negre și a necesității unei prezențe consolidate a NATO în această zonă.

Bulgaria a făcut pași importanți în modernizarea forțelor sale armate pentru a îndeplini standardele NATO. Printre achizițiile majore se numără avioanele de luptă F-16 Block 70, care vor înlocui flota învechită de MiG-29. Această achiziție, parte a unui pachet de 1,67 miliarde de dolari, include și muniție, antrenament și suport din partea Statelor Unite.

În plus, Bulgaria a investit în noi nave de patrulare și vehicule de luptă, urmărind să îmbunătățească capacitatea de apărare a coastei sale și să asigure interoperabilitatea cu forțele NATO. De asemenea, Bulgaria a semnat acorduri de cooperare pentru producția de muniții standard NATO și pentru diversificarea surselor de energie, reducând astfel dependența de Rusia.

Prezența NATO în Marea Neagră

În contextul tensiunilor crescute cu Rusia, prezența NATO în Marea Neagră a devenit o prioritate pentru Bulgaria și aliații săi. Bulgaria, împreună cu România și Turcia, a semnat un acord pentru formarea unei forțe comune de contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră. Această inițiativă are scopul de a proteja navigația și de a contracara amenințările reprezentate de minele marine rusești.

Memorandumul de înțelegere semnat de aceste trei state prevede comanda rotativă a forței comune și operațiuni de activare la fiecare șase luni. Aceasta va contribui la postura de descurajare a NATO pe flancul estic și va asigura vigilență și pregătire continuă.

Rusia a răspuns la prezența NATO în Marea Neagră prin intensificarea activităților sale militare și blocarea traficului maritim, inclusiv prin exerciții militare în zona economică exclusivă a Bulgariei. Aceasta a fost denunțată de oficialii bulgari ca o provocare și o încercare de a destabiliza regiunea.

De asemenea, Rusia a folosit războiul hibrid pentru a influența politica internă a Bulgariei, încercând să împiedice țara să devină un furnizor de securitate robust pentru NATO în regiunea Mării Negre. Atacurile hibride au inclus spionaj și campanii de dezinformare menite să submineze încrederea publicului în guvern și în relația sa cu NATO.

Reținere bulgară

Bulgaria susține o prezență consolidată a NATO în Marea Neagră, dar este precaută în privința amplasării unei baze militare permanente a NATO în regiune, din cauza sensibilităților geopolitice și a relațiilor cu Rusia. În schimb, Bulgaria preferă cooperarea prin inițiative comune, cum ar fi forța de contramăsuri împotriva minelor marine și exercițiile maritime multinaționale.

Un alt aspect important este colaborarea cu NATO și partenerii săi pentru a îmbunătăți securitatea maritimă și a contracara amenințările din partea minelor marine, care afectează traficul comercial și securitatea energetică a regiunii. Bulgaria a subliniat necesitatea unei coordonări mai bune a informațiilor și a unui centru operațional robust în regiune.

Relațiile Bulgariei cu NATO sunt esențiale pentru securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre. În fața amenințărilor crescute din partea Rusiei, Bulgaria continuă să colaboreze strâns cu aliații săi pentru a asigura o prezență militară robustă și eficientă în zonă. Investițiile în modernizarea forțelor armate și inițiativele comune de securitate maritimă sunt pași importanți în această direcție. Totuși, sensibilitățile geopolitice și necesitatea de a menține un echilibru în relațiile cu Rusia rămân provocări constante pentru politica de apărare a Bulgariei.

Coridor de moblitate

Coridorul de mobilitate agreat recent de România, împreună cu Bulgaria şi Grecia, pe marginea summitului NATO de la Washington, este unul de relevanţă NATO, a declarat joi ministrul apărării Angel Tîlvăr, care a adăugat că se aşteaptă ca NATO să se implice în iniţiativă inclusiv financiar.
„Vreau să vă spun că unul din lucrurile pe care le-am agreat împreună cu omologii mei din Bulgaria şi din Grecia se referă la mobilitate”, a afirmat Angel Tîlvăr într-un briefing pentru jurnaliştii români, completând că „în spatele pregătirii, antrenamentelor şi planurilor regionale există şi o componentă, să zicem logistică, o componentă care ţine de aprovizionare, de menţinerea lanţurilor de aprovizionare, de asigurare a infrastructurii necesare mobilităţii, care are o mare importanţă şi care contribuie la ecuaţia bună a deciziilor luate”.
Ministrul a mai afirmat că „este foarte bine că am obţinut acest coridor şi aprobarea pentru acest coridor, pentru că el va fi un coridor de relevanţă NATO. Deci ne aşteptăm ca NATO să se implice şi inclusiv financiar”.
Întrebat dacă există anumite constrângeri pe care constructorii le vor avea pentru realizarea acestei infrastructuri, Tîlvăr a explica că „este vorba de anumite cerinţe care au relevanţă în planul utilizării lor şi din punct de vedere militar”.
În ceea ce priveşte orizontul de timp pe care l-ar presupune acest proces de modernizare, Tîlvăr a spus că acesta este un lucru de care se ocupă experţii, „după ce decizia a fost luată la nivelul nostru”.

Proiect ambițios

Proiectul îşi propune optimizarea coridoarelor de transport pentru a răspunde cerinţelor de mobilitate militară, prin crearea unor rute de aprovizionare (rutiere şi feroviare) între statele participante, reducerea birocraţiei pe timp de pace şi maximizarea eficienţei în situaţii de urgenţă şi criză, ţinând cont de iniţiativele NATO şi naţionale.
Proiectul va beneficia de iniţiativele existente la nivelul Uniunii Europene, vizând o abordare coordonată între NATO şi UE în domeniul mobilităţii militare. Implementarea proiectului la nivel naţional va necesita eforturi concertate între diverse instituţii, implicând întregul spectru guvernamental, conform sursei citate.

Contre balcanice

Guvernul bulgar a informat luni că urmăreşte cu o îngrijorare tot mai mare comunicatele şi declaraţiile oficialilor din Macedonia de Nord ce implică încălcarea angajamentelor internaţionale privind conectivitatea infrastructurii, inclusiv prin redirecţionarea finanţării UE destinate construirii componentei feroviare a Coridorului 8 către un alt proiect de transport.
Comunicatul publicat de serviciul de presă al guvernului de la Sofia spune că Macedonia de Nord şi-a confirmat în mod repetat angajamentul de a-şi conecta infrastructura cu cea a Bulgariei, inclusiv prin Coridorul 8. Astfel de confirmări sunt cuprinse în Tratatul bilateral de bună vecinătate din 2017 şi în protocoalele la acesta, din 2019 şi 2022, într-un Memorandum de înţelegere din octombrie 2021 între Albania, Bulgaria şi Macedonia de Nord, o declaraţie comună din noiembrie 2023 a Albaniei, Bulgariei, Italiei şi Macedoniei de Nord şi în declaraţii ale Summit-ului NATO din iulie 2024, printre alte documente.

Presiune bulgară

Guvernul bulgar a declarat: „Coridorul transeuropean 8 nu este doar o legătură între Republica Macedonia de Nord şi Bulgaria. Acesta are ca scop creşterea autonomiei geostrategice a UE. Devine o rută logistică principală de-a lungul flancului sudic al NATO de la Adriatică la Marea Neagră şi a căpătat o mare importanţă în actualul moment geopolitic. Refuzul de a construi componente de bază ale Coridorului 8 slăbeşte securitatea colectivă a Alianţei”.

„Republica Bulgaria a ridicat problema construirii Coridorului 8 la cel mai înalt nivel de mai multe ori şi a făcut lobby cu succes pentru finanţarea UE pentru construcţia sa, inclusiv pentru Republica Macedonia de Nord. Datorită eforturilor Bulgariei, Coridorul 8 a fost încorporat în Coridorul de transport european Balcanii de Vest-Mediterana de Est ca prioritate pentru UE. La sfârşitul anului 2023, segmentul dintre Kriva Palanka şi Deve Bair a fost desemnat de UE ca unul dintre cele şase proiecte emblematice în cadrul strategiei Portalului Global şi finanţat cu peste 500 de milioane de euro în granturi şi împrumuturi. Modernizarea şi finalizarea componentei feroviare a Coridorul 8 în Bulgaria face parte din Programul naţional de conectivitate în transporturi 2021-2027”.
„Solicităm guvernului Republicii Macedonia de Nord să dea dovadă de responsabilitate şi bună-credinţă pentru toate angajamentele şi acordurile pentru construirea la timp a segmentelor Coridorului 8 transeuropean în acea ţară”.

Forțe speciale NATO la Marea Neagră

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a semnat, miercuri, la Washington, împreună cu omologul bulgar, Memorandumul de Înţelegere privind înfiinţarea Comandamentului Regional pentru Forţe Speciale din regiunea Mării Negre – HQ R-SOCC.
Cele două ministere ale Apărării au decis, în conformitate cu cerinţele, constituirea unei structuri C2 FOS, care să reflecte interesele comune privind consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre.
„Securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre sunt o prioritate a României şi a Alianţei. Astfel, alături de Bulgaria, vom constitui un element esenţial pentru coordonarea Forţele Speciale aliate, consolidând astfel postura de descurajare şi apărare a NATO”, a evidenţiat ministrul Tîlvăr.
Potrivit MApN român, în elaborarea planurilor de apărare ale Alianţei a fost identificată nevoia existenţei unor structuri de Comandă şi Control (C2) în domeniul Forţelor pentru Operaţii Speciale (FOS) pentru regiunea Mării Negre, care să asigure sincronizarea eforturilor aliate în această regiune.
Dezvoltarea HQ R-SOCC este unul dintre proiectele concrete ale României privind consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul estic, contribuind, totodată, la creşterea relevanţei regiunii Mării Negre, în context aliat, a mai explicat ministerul.

Relațiile cu vecinii

Bulgaria, situată în sud-estul Europei, are granițe cu România, Serbia, Macedonia de Nord, Grecia și Turcia. Relațiile sale cu aceste țări sunt esențiale pentru stabilitatea regională și pentru promovarea intereselor economice și politice ale Bulgariei.

Relațiile dintre Bulgaria și România sunt în general pozitive și constructive, ambele fiind membre ale Uniunii Europene și NATO. Cooperarea economică este puternică, cu accent pe comerț, infrastructură și energie. De asemenea, cele două țări colaborează în cadrul Inițiativei celor Trei Mări și a proiectelor de infrastructură regională, cum ar fi coridorul vertical de gaze naturale. Integrarea în Spațiul Schengen este un obiectiv comun, iar în 2024 s-au făcut pași importanți pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

Putere balcanică?

Relațiile cu Serbia sunt caracterizate de o colaborare economică și politică în creștere, deși există provocări legate de moștenirea istorică și de dinamica regională. Bulgaria sprijină integrarea europeană a Serbiei și colaborează în diverse proiecte transfrontaliere și de infrastructură. În 2024, s-a pus accent pe îmbunătățirea legăturilor de transport și pe proiectele energetice comune.

Relațiile cu Macedonia de Nord au fost complicate de dispute istorice și culturale, în special legate de identitate și limbă. Totuși, semnarea Acordului de Prietenie în 2017 și Acordului de la Prespa în 2018 au deschis calea pentru îmbunătățirea relațiilor. Bulgaria a sprijinit aderarea Macedoniei de Nord la NATO și a fost un susținător al integrării sale europene, deși au existat momente de tensiune în legătură cu procesul de aderare la UE. În 2024, s-au făcut eforturi pentru a rezolva aceste diferende și pentru a consolida cooperarea economică și culturală.

Grecia și Turcia

Relațiile dintre Bulgaria și Grecia sunt robuste, fiind caracterizate de cooperare strânsă în domeniile economic, energetic și de securitate. Ambele țări sunt membre ale UE și NATO și colaborează în cadrul Inițiativei Balcanice și în diverse proiecte regionale. În 2024, accentul a fost pus pe îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere și pe diversificarea surselor de energie, inclusiv prin proiecte comune de gaze naturale.

Relațiile cu Turcia sunt complexe, datorită istoriei tumultuoase și a contextului geopolitic sensibil. Deși există provocări legate de migrație și securitate, Bulgaria și Turcia colaborează în cadrul NATO și în proiecte economice. În 2024, s-au concentrat pe gestionarea fluxurilor de migrație și pe colaborarea în domeniul securității regionale, inclusiv prin formarea unei forțe comune de contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră.

Relațiile Bulgariei cu vecinii săi sunt esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea regională. În timp ce există provocări, în special legate de moștenirea istorică și de dinamica geopolitică, Bulgaria a făcut progrese semnificative în consolidarea cooperării economice și politice cu fiecare dintre țările vecine. Această colaborare este crucială pentru integrarea europeană și securitatea regională, reflectând angajamentul Bulgariei de a promova stabilitatea și prosperitatea în Balcani și în regiunea Mării Negre.

Axa Sofia-Budapesta?

Bulgaria s-a oferit să ajute Ungaria să depăşească efectele create de sancţiunile impuse grupului petrolier rus Lukoil de autorităţile din Ucraina, care au oprit, practic, livrările de petrol rusesc via teritoriul Ucrainei, a declarat recent ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, la reuniunea Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).
„Deşi nu există o legătură directă pentru transport de petrol, adică un oleoduct, între cele două ţări, ministrul bulgar de Externe a indicat că, dacă avem nevoie de cantităţi suplimentare de produse petroliere, ei sunt în măsură să le livreze în Ungaria prin diferite mijloace”, a spus Szijjarto.
În paralel, Bloomberg anunţă că Ungaria a făcut un apel la Uniunea Europeană să intermedieze o soluţie cu Ucraina, după ce Kievul a decis să interzică tranzitul de petrol provenit de la un mare furnizor rus. „Contăm pe Comisia Europeană şi ne aşteptăm din partea lor să ia măsuri”, a spus Peter Szijjarto, la Bucureşti. Oficialul a reiterat că Ungaria se va adresa tribunalului, dacă UE nu va găsi o soluţie.
Executivul comunitar a început să strângă dovezi şi va monitoriza livrările de petrol, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, care a tras totuşi un semnal de alarmă cu privire la posibilul rol al Kremlinului în escaladarea acestei dispute.
În luna decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis importurile de petrol rusesc prin conducte, dar a scutit de la aceste sancţiuni livrările destinate Ungariei, Slovaciei şi Cehiei, în ideea de a oferi o perioadă de tranziţie acelor ţări care depind de ţiţeiul livrat prin conducta Drujba.

Presiuni maghiare

Aprovizionarea cu energie se bazează pe realităţi fizice, iar infrastructura determină cu cine poţi colabora şi de unde poţi achiziţiona, a declarat, miercuri, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, la reuniunea ministerială organizată în cadrul reuniunii Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).
„Cred că atunci când vorbim despre aprovizionarea sigură cu energie, nu ar trebui să uităm de faptul că aprovizionarea cu energie se bazează pe realităţi fizice. Deci, pentru a achiziţiona gaz, pentru a achiziţiona petrol, avem nevoie de conducte. Conductele, adică infrastructura, determină cu cine poţi colabora, de unde poţi achiziţiona. Uitaţi-vă la situaţia Ungariei, de exemplu, în ceea ce priveşte petrolul. Avem nevoie de o anumită cantitate pentru a aproviziona ţara. Şi Slovacia are nevoie de o anumită cantitate. Am pus aceste două ţări împreună pentru că suntem de aceeaşi parte. Conducta care vine din Rusia prin Ucraina ne aprovizionează practic în întregime. De ce? Pentru că nu există o altă rută alternativă. Am fi foarte fericiţi să luăm în considerare diversificarea, dar condiţia prealabilă pentru diversificare este existenţa unor rute alternative de aprovizionare. Acum, o conductă din Croaţia vine către ţările noastre, dar problema este că are o capacitate foarte limitată. Acum doi ani, când interdicţia privind petrolul rusesc a fost pusă pentru prima dată pe agenda Uniunii Europene, atât noi, cât şi slovacii, ne-am adresat Comisiei Europene pentru a ne asigura că Croaţia măreşte capacitatea acestei conducte pentru a putea diversifica sursele. Ce s-a întâmplat? Uniunea Europeană a contactat Croaţia, dar nu a fost mărită capacitatea, pentru că este încă aceeaşi, ci tariful de tranzit a fost crescută de cinci ori. Deci, iată problema”, a spus Szijjarto.
Acesta a subliniat că o a două problemă vizează aprovizionarea cu gaze, în condiţiile în care reţeaua de conducte din regiunea sud-est europeană este foarte limitată şi Comisia Europeană nu va investi în infrastructură, dat fiind faptul că în 15 ani gazele naturale nu vor mai face parte din mixul energetic.

Geopolitica gaziferă

„Suntem prima ţară care nu se învecinează cu Turcia, dar cumpărăm gaz turcesc. Şi anul acesta, pentru prima dată, am început să achiziţionăm din Azerbaidjan. Acum, de ce putem face acest lucru doar într-un mod foarte limitat, într-o cantitate foarte limitată, care nu ne permite o diversificare completă? Pentru că reţeaua de conducte din regiunea sud-est europeană, care ne leagă de Azerbaidjan, Turcia, Qatar, este foarte limitată. Deci, ne-am adresat Comisiei Europene împreună – Slovacia, România, Bulgaria, Serbia şi Grecia – cerând Uniunii Europene să finanţeze creşterea capacităţii reţelei de conducte din sud-estul Europei pentru a ne permite să cumpărăm mai mult gaz din surse diferite. Care a fost răspunsul Comisiei Europene? Ne pare rău, gazul nu mai este atractiv. Gazul nu va mai face parte din mixul energetic naţional în 15 ani, aşa că UE nu este pregătită să investească în acea infrastructură. Deci, iată-ne fără şansa fizică de diversificare. Şi asta este o problemă, pentru că nu este o chestiune politică. Dacă vrei să cumperi gaz sau petrol din surse diferite, ai nevoie de conducte, ai nevoie de reţea, şi aceasta nu există”, a explicat oficialul ungar.
El a reiterat că, în acest context, energia nucleară este foarte importantă pentru Ungaria, care astfel poate produce pentru a acoperi consumul. Totodată, Peter Szijjarto a menţionat că proiectul nuclear din Ungaria este unul foarte internaţional, şi, deşi principalul contractant este compania rusă Rosatom, pe baza unui contract semnat în 2014, subcontractorii majori sunt germani, francezi, americani, elveţieni şi chiar austrieci.
„Deci, un proiect internaţional uriaş cu mari companii europene şi americane implicate. Ceea ce ne face fericiţi, pentru că este o formă de diversificare. Cel puţin există o cooperare industrială din alte părţi ale lumii şi ale continentului european”, a punctat ministrul ungar de Externe.
Reprezentanţi de rang înalt din sectorul energetic public şi privat s-au întâlnit recent la Palatul Parlamentului din București, la a cincea reuniune a P-TECC, organizată de Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei din România şi Atlantic Council. Reuniunea ministerială de miercuri s-a concentrat pe rolul politicii industriale în atingerea obiectivelor transatlantice de securitate energetică şi climă.

Rada Supremă de la Kiev a aprobat legea privind drepturile minorităților naționale din Ucraina

Parlamentul ucrainean a adoptat un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităților naționale, ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția și de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei a UE.

Pentru îndeplinirea acestor criterii fiind adoptate de asemenea două acte normative legate de combaterea corupției, relatează Agerpres, citând presă din Kiev.

Potrivit unui comunicat emis de Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean), actul normativ „asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experților Consiliului Europei și organismelor sale privind drepturile minorităților (comunităților) naționale în unele zone” revizuiește șapte legi, respectiv legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educației superioare, legea educației, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educației secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităților (comunităților) naționale și legea presei.

Aceste legi conțin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităților naționale în sferele educației și folosirii limbilor minorităților. Actul normativ adoptat vineri oferă un echilibru între respectarea corespunzătoare a drepturilor minorităților naționale și interesele Ucrainei și ale cetățenilor săi de protejare a limbii de stat, afirmă parlamentul ucrainean în același comunicat.

Universitățile au dreptul de a-și alege limba de studiu

În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituțiile de învățământ superior private vor avea dreptul să-și aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituții studiază și limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.

De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităților naționale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorității naționale în procesul de învățământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei. Persoanele aparținând minorităților naționale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene și care și-au început ciclul de învățământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorități naționale vor avea dreptul să-și continue procesul educațional până la încheierea ciclului lor de învățământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind „protejarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”.

Un parlamentar ucrainean care a contribuit la redactarea actului normativ adoptat vineri, Volodimir Viatrovici, a precizat că niciuna din noile prevederi nu se vor aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor. Într-o opinie emisă în luna iunie, Comisia de la Veneția (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept) a apreciat că noua lege ucraineană a minorităților naționale oferă garanții în conformitate cu standardele internaționale, dar pentru asigurarea deplinei conformități cu aceste standarde unele dispoziții ale legii trebuie reconsiderate.

Concurs eseuri