de Razvan Iorga | mart. 9, 2014 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Berlinul si-a anuntat pozitia legata de intentia Parlamentului local prorus din Crimeea de a desfasura un referendum privind alipirea provinciei ucrainene la Rusia. Cancelarul german Angela Merkel i-a telefonat, duminica, presedintelui rus Vladimir Putin spunandu-i acestuia ca referendumul prevazut in Crimeea este „ilegal”, a anuntat purtatorul sau de cuvant intr-un comunicat, potrivit DW. „Cancelarul i-a transmis cu forta pozitia germana afirmand ca pretinsul referendum din 16 martie privind Crimeea este ilegal. Organizarea sa este contrara Constitutiei ucrainene si dreptului international”, a declarat purtatorul de cuvant al Angelei Merkel, Steffen Seibert. Anterior, Putin apreciase ca autoritatile proruse din peninsula ucraineana Crimeea sunt „legitime”. in cursul acestor discutii telefonice, Putin a „subliniat in special ca masurile luate de autoritatile legitime din Crimeea se bazeaza pe normele dreptului international” si a discutat si despre referendumul prevazut pentru 16 martie in Crimeea, a precizat Kremlinul intr-un comunicat.
Iateniuk: Ucraina nu va ceda niciun centimetru de pamant
In timp ce liderii triadei Germania-Rusia-Marea Britanie au discutat despre viitorul peninsulei Crimeea, premierul de la Kiev, Arseni Iateniuk declara ca Ucraina nu va ceda nici un „centimetru din teritoriul sau” Rusiei, ale carei forte ocupa de la sfarsitul lui februarie peninsula ucraineana Crimeea. „Este pamantul nostru, nu vom ceda nici un centimetru. Rusia si presedintele ei sa stie acest lucru”, a declarat Iateniuk in cursul unei reuniuni la aniversarea a 200 de ani de la nasterea poetului ucrainean Taras sevcenko, simbol al independentei Ucrainei. „Vom face totul pentru a rezolva criza (din Crimeea) prin mijloace politice si diplomatice”, a adaugat el. El a apreciat ca Statele Unite si Marea Britanie, care s-au constituit in garanti ai integritatii teritoriale a Ucrainei cand aceasta fosta republica sovietica a renuntat in 1994 la arsenalul sau nuclear, va face „tot posibilul pentru a pastra independenta Ucrainei”. „Ne aflam in fata uneia dintre cele mai mari provocari ale istoriei Ucrainei independente”, a declarat Iateniuk. Presedintele interimar Oleksandr Turcinov a subliniat, la randul sau, ca celebra fraza a lui Taras sevcenko „Luptati-va si veti triumfa” a devenit sloganul noilor autoritati ucrainene. Cateva mii de persoane s-au reunit in fata statuii lui Taras sevcenko, scriitor care a denuntat in secolul XIX opresiunea Imperiului rus impotriva poporului ucrainean. Ele au intonat imnul national, dupa care au respectat un minut de reculegere pentru a aduce un omagiu zecilor de manifestanti ucisi in februarie in centrul Kievului, in cadrul manifestatiilor impotriva presedintelui prorus Viktor Ianukovici, destituit dupa o baie de sange. in acelasi timp, sustinatorii unei ralieri la Moscova manifestau la Donetk, in estul industrial si rusofon al tarii, si au respectat un minut de reculegere pentru membrii politiei anntirevolta ucisi la Kiev. Premierul ucrainean a anuntat duminica dupa-amiaza ca va merge in aceasta saptamana in Statele Unite pentru a discuta despre o iesire din criza privind Crimeea, ocupata de peste o saptamana de fortele ruse.
de Vitalie Goncearov | ian. 13, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Compania rusa de stat pentru armament, Rosoboronexport, a respins orice implice in scandalul de coruptie din Grecia legat de vanzari de armament ilegale care au condus la arestarea unui fost oficial din domeniul apararii de la Atena, relateaza agentia RIA Novosti, preluata de Karadeniz Press. Un purtator de cuvant al Rosoboronexport a declarat ca exportatorul rus si companiile auxiliare raliate acestui contract nu au nicio legatura cu livrarile de rachete anti-tanc de tip Kornet-E si sisteme de rachete sol-aer Osa catre Grecia, asa cum a relatat recent presa. Scandalul a iesit la iveala cand Antonios Kantas, cel care a fost arestat si acuzat de luare de mita luna trecuta, a declarat ca ar fi primit mita din partea unor producatori de armament din Germania, Suedia si Rusia pentru a avea grija de contracte mari de armament in perioada 1996-2002. Doi reprezentanti locali ai firmelor germane denuntati de Kantas, au fost si ei arestati. Ministerul grec al Apararii a precizat ca supravegheze mai temeinic procedurile de achizitionare de armament pentru a le face mult mai transparente. Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, declara luna trecuta ca Rusia poate exporta arme in valoare de $50 de miliarde anual. Dmitri Rogozin a spus ca nu exista nicio indoiala ca Rusia se va mentine pe locul doi in ceea ce priveste exportul de armament si va reduce diferenta dintre locurile unu si doi, detinut in prezent de SUA.
de Marcu Viadi | dec. 28, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Fortele de ordine de la Istanbul au dispersat vineri sute de persoane care incercau sa se adune in Piata Taksim pentru a cere demisia premierului Recep Tayyip Erdogan, al carui guvern este afectat de un scandal politico-financiar. Prezente in numar mare, fortele de ordine au intervenit cu tunuri de apa si gloante de cauciuc pentru a dispersa manifestantii de pe strazi care se indreptau catre Piata Taksim, centrul revoltei antiguvernamentale care a zguduit executivul islamo-conservator al lui Recep Tayyip Erdogan in luna iunie. Intre 500 si 600 de manifestanti au protestat de asemenea la Ankara pentru a cere demisia guvernului, insa pentru moment nu s-au semnalat incidente. in acelasi timp, seful guvernului islamo-conservator s-a adresat, pe aeroportul din Istanbul, catorva mii de sustinatori. Criza politica din Turcia ar putea fi cauzata de luptele pentru putere dintre guvernul conservator condus de Recep Erdogan si influenta miscare inspirata din islamul modern Hizmet, fondata de Fethullah Gulen, un cleric musulman turc in varsta de 73 de ani care locuieste in Statele Unite. Premierul Recep Tayyip Erdogan, in varsta de 59 de ani, liderul Partidului Dreptatii si Dezvoltarii (AKP, islamisto-conservator), refuza sa demisioneze in contextul unui amplu scandal de coruptie in urma caruia trei membri ai Cabinetului sau au demisionat. Pe fondul zvonurilor privind un complot pentru organizarea unei lovituri de stat, armata turca – organismul care are rolul protejarii Constitutiei laice a tarii – a anuntat ca nu va interveni in disputele politice. Politia a intervenit in forta, vineri, in Piata Taksim din Istanbul, pentru dispersarea a sute de manifestanti care cereau demisia lui Erdogan. Proteste similare au avut loc si in Ankara, precum si la Izmir, al treilea oras ca marime din Turcia. Manifestantii au scandat „Prindeti hotul!”, cerand demisia lui Erdogan. Trei ministri au fost nevoiti sa demisioneze pe fondul unor acuzatii de coruptie, iar Erdogan a efectuat o vasta remaniere guvernamentala. Comisarul UE pentru Extindere, Stefan Fule, a indemnat Turcia, aspiranta la integrarea europeana, sa trateze in mod „transparent si impartial” anchetele anticoruptie, dupa ce procurorul-general, Maummer Akkas, a declarat ca exista presiuni pentru blocarea unei noi etape a investigatiei de coruptie. Procurorii ancheteaza presupuse transferuri ilegale de fonduri in Iran si acte de coruptie pentru accelerarea unor proiecte de constructie.
Test de democratie
Reactiile externe la noua criza din Turcia nu au intarziat sa apara. Ministrul afacerilor externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a indemnat Ankara sa faca lumina in ceea ce priveste suspiciunile de coruptie ce planeaza in prezent asupra guvernului turc. Dupa cum declara Steinmeier intr-un interviu acordat Bild, actuala situatie este un ‘test’ pentru democratia turca. ‘Avem incredere in capacitatea statului turc de a face lumina in ceea ce priveste suspiciunile de coruptie care planeaza in prezent, fara a distinge persoane’, a declarat pentru editia duminicala a cotidianului Bild seful diplomatiei germane, care si-a preluat recent functia. Capacitatea Ankarei de a elucida problema ‘va avea valoare de test pentru orice politica ce se revendica dintr-un stat de drept’, a continuat Steinmeier. ‘Noi, germanii, urmarim cu mare atentie evolutia evenimentelor de la Ankara si Istanbul’, a mai spus ministrul, calificand Turcia drept ‘partener foarte important’ pentru Berlin. „In Orientul Mijlociu (OM), o regiune marcata de crize si conflicte, avem nevoie de o Turcie foarte puternica, in calitate de pol de stabilitate spre interior si spre exterior’, a mai spus Frank-Walter Steinmeier.
de Anatol Terzi | sept. 1, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, pregatit de negocieri in problema Timosenko
Fostul prim-ministru ucrainean, Iulia Timoşenko, aflată în detenție, nu „va accepta niciodata să fie operată pe teritoriul Ucrainei”, au declarat surse din cadrul opozitiei parlamentare de la Kiev, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS. Timosenko doreste sa paraseasca inchisoarea in care se afla, pentru a urma un tratament in afara Ucrainei, fiind pregatita sa accepte semnarea unor documente legale privind obligativitatea reintoarcerii sale in penitenciar dupa finalizarea tratamentului medical, au mai declarat sursele citate.
Dezvaluirile vin la cateva saptamani, dupa un anunt similar facut de catre Mihail Afanasiev, şeful spitalului penitenciar din Harkov, unde este internată Timoșenko de peste un an de zile, din cauza herniei de disc. Potrivit acestuia, familia fostului premier insistă ca operaţia să aibă loc în clinica germană „Charite”.
Solutia germana
„Medicii germani recomandă intervenţia chirurgicală ca urmare a deteriorării sănătăţii mamei mele”, a declarat fiica fostului premier, Evghenia Timoşenko, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit afirmaţiilor sale, medicii germani propun ca operaţia să aibă loc cât mai curând posibil, deoarece, în caz contrar, dezvoltarea ulterioară a stării de sănătate a Iuliei Timoşenko poate deveni imprevizibilă. „Mama se află într-o situaţie critică, nu se mai poate deplasa nici măcar cu ajutorul cadrului”, a mai spus Evghenia.
La randul sau, analistul Andrei Zolotarev considera că fostul prim-ministru doreşte să se opereze în străinătate, deoarece nu are încredere în medicii ucraineni. „În Ucraina nu poţi avea încredere nu doar în medici, dar nici în stat. Situaţia Iuliei Timoşenko nu este o excepţie, fostul premier preferând să se trateze în afara graniţelor din motive de siguranţă. Legislaţia ucraineană, însă nici nu interzice, dar nici nu permite un astfel de tratament. Prin urmare, negocierile pe marginea acestui subiect continuă. Autorităţile doresc, în schimbul plecării Iuliei Timoşenko în străinătate, nu doar integrare europeană, ci şi credite şi oportunităţi de avansare pe pieţele europene” a mai precizat analistul politic Andrei Zolotarev.
Opozitie guvernamentala
La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, admite tratarea Iuliei Timoșenko peste hotare, doar în cazul în care deținuta va fi de acord să fie investigată în Ucraina, pentru a obține analizele privind starea de sănătate.
„În pofida declarațiilor medicilor germani, starea de sănătate a doamnei Timoșenko rămâne pentru noi o enigmă, întrucât ea refuză să facă investigațiile medicale necesare”, a explicat ministrul ucrainean. Leonid Kojara mai precizeaza că, pe de o parte, Timoșenko refuză să respecte unele norme procesuale, adică să înceteze să opună rezistență demersurilor medicilor ucraineni, iar pe de alta, Timoșenko continuă să politizeze problema, ceea ce, în consecință, este un pericol.
„Singura concluzie, care trebuie să aibă o putere juridică în această problemă, este cea a medicilor ucraineni, posibil, elaborată împreună cu medicii germani. Pentru aceasta este nevoie însă de analize cu rezultate concrete”, a mai adăugat ministrul de Externe.
Reamintim ca la sfarsitul lunii iunie 2013, în timpul unei vizite în Ucraina, ministrul afacerilor Externe din Germania, Guido Westerwelle le-a reiterat oficialilor de la Kiev disponibilitatea Berlinului de a o primi pe Iulia Timoșenko pentru tratament.
de Vitalie Goncearov | aug. 6, 2013 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comisarul european, Viviane Reding, ameninta Croatia cu excluderea din UE
Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, a acordat Croaţiei termen până la 23 august 2013 să răspundă când va modifica o lege controversată referitoare la extrădare, relateaza mass-media regionala, preluata de agentiile internationale de presa. În caz contrar, Zagrebul riscă aplicarea articolului 39 din Tratatul de Aderare al ţării la UE, care prevede măsuri restrictive, printre care blocarea accesului la fondurile comunitare, mai relateza sursele citate.
Reacţia Comisiei Europene vine la cererea Germaniei. Bundestagul a trimis Bruxelles-ului o scrisoare prin care cere aplicarea articolului 7 al Tratatului de la Lisabona la adresa Croaţiei, dacă aceasta nu abrogă recenta lege asupra extrădării, supranumită legea „Petkovic”. Articolul respectiv prevede suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în cadrul Consiliului European.
Mostenire istorica
Legea, votată cu puţin timp înaintea aderării Croaţiei la UE la 1 iulie 2013, interzice ca persoanele căutate pentru crime comise înaintea intrării în vigoare a mandatului european de arestare, la 7 august 2002, să fie extrădate şi predate justiţiei unei alte ţări a UE. Conform expertilor, legea a fost adoptata pentru a oferi un scut legal fostilor membrii ai conducerii iugoslave si a fortelor paramilitare croate din timpul sangeroaselor razboaie ce au zguduit Balcanii in anii ’90.
În virtutea legii respective, nu poate fi extrădat în Germania Josip Petkovic, care a condus poliţia secretă iugoslavă. El este căutat de Germania pentru a fi judecat cu privire la eventuala sa implicare în asasinarea disidentului croat Stjepan Đurekovic, în 1983, la Wolfratshausen, landul Bavaria.
Potrivit unor surse din serviciile de securitate croate, pe teritoriul fostei republici iugoslave se ascund cateva zeci de persoane banuite de comunitatea internationala ca au participat la crime de razboi in timpul razboaielor iugoslave, atat fosti combatanti din fortele paramilitare croate, cat si din gruparile bosniacilor musulmani, protejati activ de autoritatile si serviciile de informatii croate.
